Anulare act administrativ. Decizia nr. 9116/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9116/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-12-2014 în dosarul nr. 25680/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 9116/2014
Ședința publică de la 4 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Judecător R. I. C.
Judecător A. J.
Grefier M. P.
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant M. D. împotriva sentinței civile nr. 3020/22.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. S. DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU handicap, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: recurentul-reclamant reprezentat de avocat S. A. cu delegație la dosar, intimata reprezentată de consilier juridic A. Vilcu cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, apărătorul recurentului depune la dosar delegație de reprezentare și la cererea instanței precizează că este adevărat că n-a atacat și certificatul de încadrare ci doar a deciziei iar consecința anulării deciziei conduce și la anularea certificatului. Arată că emitentul certificatului n-a fost parte în dosar la fond întrucât prin anularea deciziei prin care a fost soluționată contestația împotriva modului de încadrare cu grad de handicap, potrivit certificatului nr. 214/2013, automat a solicitat modificarea încadrării/respectiv înlocuirea gradului de handicap mediu în handicap accentuat astfel cum însăși recurentul a fost încadrat până la nivelul anului 2013.
Consilierul juridic al intimatului-pârât depune la dosar delegație de reprezentare și precizează că prin deciziile pe care le emit de respingere sau admitere, se trimit la reevaluare în teritoriu doar deciziile admise.
Curtea, în raport de aspectele învederate de către părți și având în vedere modalitatea în care a fost formulat petitul, respectiv faptul că reclamantul solicită atât anularea deciziei cât și înlocuirea gradului mediu de handicap cu grad accentuat de handicap ceea ce se face prin emiterea unui nou certificat, din oficiu va pune în discuție un nou motiv de ordine publică întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. prin raportare la dispozițiile art. 16’1 din Legea 554/2004 referitoare la necesitatea introducerii în cauză a emitentului actului, respectiv C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, sector 4 din cadrul Consiliului Local Sector 4 București.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond, punând în vedere părților să facă referire și la motivul de ordine publică invocat din oficiu.
Apărătorul recurentului-reclamant solicită admiterea recursului, urmează a aprecia cu privire la motivul de ordine publică invocat din oficiu de către instanță și la casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond. În subsidiar solicită casarea hotărârii recurate și reținând cauza spre rejudecare, solicită admiterea acțiunii, să se dispună anularea deciziei nr. 4597/15.04.2013 emisă de C. S. a Persoanelor Adulte cu Handicap cu consecința admiterii contestației formulată împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 214/24.01.2013 și modificării parțiale a acestuia, în sensul înlocuirii gradului mediu de handicap, cu grad accentuat de handicap stabilit anterior de aceiași comisie în baza acelorași afecțiuni medicale și în baza acelorași norme juridice. În raport de prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 488 NCPC solicită să se constate că hotărârea recurată este nelegală întrucât a fost pronunțată cu încălcarea și respectiv greșita aplicare a mai multor norme de drept material, făcând referire la art. 90’2 alin. 3 din Legea 448/2006; deși instanța de fond face trimitere la acest text de lege care reglementează conținutul obligatoriu al deciziei emisă de Comisie, aceasta decizie nu este motivată în privința schimbării gradului de handicap. Instanța de fond a omis să observe că atât certificatul de încadrare în grad de handicap cât și decizia prin care s-a soluționat contestația nu cuprinde nicio motivare. Dacă în cazul certificatului cu grad de handicap motivarea lipsește cu desăvârșire, decizia pronunțată în urma contestației prevede în mod clar că, reclamantul nu se încadrează în condițiile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31.08.2007 și Ordinul nr. 1992/19.11.2007; o motivare presupunea arătarea criteriilor medico-psiho-sociale concrete în care reclamantul nu se mai încadrează și cum este posibil ca acesta să se fi încadrat în trecut, iar în prezent să nu se mai încadreze, deși afecțiunea are caracter permanent și ireversibil. Prin urmare, în raport de nemotivarea actului administrativ atacat, apreciază că, acestea sunt arbitrare din moment ce recurentul nu a fost informat de autoritatea publică cu privire la dispozițiile actelor administrative în sensul schimbării încadrării gradului de handicap astfel încât este pus în imposibilitatea de ași exprima dreptul la apărare în cunoștință de cauză cu privire la argumentele aduse de autoritatea publică în cadrul motivării actelor administrative, iar instanțelor, imposibilitatea de exercitare a controlului de legalitate. Solicită respingerea susținerilor intimatei-pârâte din cuprinsul întâmpinării în condițiile în care acesteia nu-i este permis să completeze lipsurile actelor administrative sub aspectul motivării. Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului.
Consilierul juridic al intimatei-pârâte solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii de fond ca fiind temeinică și legală, pentru motivele arătate pe larg în cuprinsul întâmpinării. Cu privire la motivul de ordine publică invocat, solicită introducerea în cauză și instituția care a emis certificatul.
Curtea reține cauza pentru soluționare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IX – a contencios administrativ și fiscal la data de 23.07.2013, sub nr. de dosar_, reclamantul M. D. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta C. Superioara de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună anularea deciziei nr. 4597/15.04.2013 emisă de C. S. de Evaluare a Persoanelor cu Handicap admiterea contestației împotriva certificatului de încadrare în grad și tip de handicap nr. 214/24.01.2013 și modificarea parțială a acestuia, în sensul înlocuirii gradului mediu de handicap stabilit de C. de evaluare în ianuarie 2013 cu gradul accentuat de handicap, stabilit anterior de aceeași comisie, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că, urmare a unei amputații de coapsă intervenită cu mai mulți ani în urmă, infirmitatea dobândită a făcut obiectul unei evaluări complexe din Partea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, stabilindu-se gradul de handicap accentuat, însă, cu ocazia ultimei revizuiri medicale, deși s-au constatat aceleași afecțiuni/infirmități, aceeași comisie a redus gradul de handicap de la accentuat la mediu.
Reclamantul a susținut că atât certificatul nr. 214/24.01.2013, cât și decizia nr. 4597/15.04.2013 nu sunt motivate sub aspectul argumentelor de fapt și de drept care au determinat schimbarea gradului de handicap în raport de infirmitatea sa și că infirmitatea suferită de reclamant este sinonimă unei stări medicale permanente și ireversibile, astfel încât nu se justifică în niciun mod schimbarea gradului de handicap inițial stabilit.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 902 alin. 4 din Legea nr. 448/2006 rap. la art. 1 și urm. Din Lega nr. 554/2004, Legea nr. 448/2006, Ordinul nr. 762/31.08.2007 al M.M.F.E.S. și Ordinul nr. 1992/19.11.2007 al M.S.P.
Prin întâmpinarea depusă la data de 06.12.2013, pârâta a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că în mod corect s-a făcut încadrarea reclamantului în grad de handicap mediu, conform Ordinului comun nr. 762 al MMFES și nr. 1992 al MSP din 2007, pe baza actelor din dosarul medical al solicitantului.
Prin sentința civilă nr. 3020/22.04.2014, Tribunalul București, Secția a II-a C. administrativ și fiscal a respins cererea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
În fapt, prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 214/24.10.2013, emis de C. de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Consiliului Local Sector 4București (fila 9), reclamantul M. D. a fost încadrat în gradul de handicap mediu, cod boala S88; Z97; C67, cod handicap 7, deficiență funcțională medie, cu valabilitate permanentă.
Reclamantul a formulat contestație împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap în fața Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, fiind emisă decizia nr. 4597/15.04.2013 prin care contestația reclamantului a fost respinsă, cu motivarea că au fost respectate criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007, Cap. 7 – III-1.
În drept, Tribunalul a reținut că Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr._ din 31 august 2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, stabilește, în Anexa 1, criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, structurate pe capitole, în raport de funcțiile afectate, stabilind o . parametri funcționali pentru evaluarea și încadrarea în unul din gradurile de handicap – ușor, mediu, accentuat sau grav -, stabilindu-se, totodată, o . limitări și/sau necesități.
În ceea ce privește primul motiv de nelegalitate, referitor la motivarea deciziei nr. 4597/15.04.2013, Tribunalul a constatat că în mod greșit reclamantul susține că actul administrativ contestat în cauză este nemotivat, întrucât în cuprinsul acestuia nu se indică criteriile legale pe care reclamantul nu le îndeplinește pentru a putea beneficia de încadrarea în gradul de handicap corespunzător.
Dispozițiile art. 902 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 prevăd că modelul deciziilor prevăzute la alin. 2 se aprobă prin Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei Superioare.
În speță, în decizia contestată se menționează în mod expres faptul că reclamantul nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S. și prin Ordinul nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P.
În anexa 1, Capitolul 7 - FUNCȚIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ȘI ALE MIȘCĂRILOR AFERENTE, punctul III EVALUARE G. DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR MOTORII (A STATICII ȘI MOBILITĂȚII-LOCOMOȚIEI SAU/ȘI GESTUALITĂȚII), la punctul 1 – Amputații - Deficiența locomotorie accentuată presupune amputație coapse - bont greu protezabil sau neprotezabil sau cu proteză nefuncțională, amputație bilaterală membru pelvin, de la nivelul gambelor - protezate, proteze funcționale. Or, deficiență locomotorie medie, care determină un grad mediu de handicap, presupune amputație gambă unilaterală (la orice nivel), amputație coapsă - bont protezat, proteză funcțională, fără consecințe secundare.
Din înscrisurile depus la fila 37 – referat medic specialist ortoped din data de 20.12.2012, rezultă că reclamantul a fost diagnosticat cu amputație transtibială gambă stânga postosteomielită cronică calcaneu stâng, gonartroză unicompartimentală medială genunchi stâng, boală degenerativă cu recomandare de protezare gambă.
În consecință, raportat la acest diagnostic, Tribunalul a constatat că reclamantul a fost în mod corect încadrat în gradul mediu de handicap, fiind afectat doar un membru, respectiv gamba stângă și genunchiul stâng.
În ceea ce privește diagnosticul de tumoare vezicală infiltrativă operată în august 2011, recidivată în septembrie 2011; cistectomie radicală cu derivație urinară tip Bricker, Tribunalul a constatat că în anexa 1, Capitolul 6 Funcțiile Urogenitale, secțiunea II, pct. 1, se prevede că în cazul neoplasmelor urogenitale operate cu recidive locoregionale sau la distanță sau inoperabile, în faze de generalizare, încadrarea neoplasmului ca deficiență accentuată, în forma de handicap accentuat se realizează în funcție de apariția recidivelor locoregionale sau determinărilor la distanță, precum și de starea de nutriție, fiind obligatorie ancheta socială cu obiective precizate de comisie.
Or, din concluziile examenului computer tomograf toraco-abdomino-pelvin (f. 35) rezultă că, față de examinarea precedentă, nu rezultă modificări semnificative, nu sunt semne de recidivă locală iar analizele medicale efectuate sunt în limite normale.
În consecință, nici raportat la această afecțiune, nu se impune încadrarea reclamantului în gradul accentuat de handicap.
De asemenea, Tribunalul a constatat că din referatul de anchetă socială (f. 44) rezultă că reclamantul prezintă autonomie la toate activitățile de bază.
În ceea ce privește susținerile reclamantului referitoare la încadrarea sa anterioară în gradul de handicap accentuat, Tribunalul a reținut că este învestit numai cu analizarea legalității încadrării sale actuale în gradul de handicap mediu, nefiind învestit cu analiza legalității unor certificate de încadrare în grad de handicap anterioare anului 2013.
În consecință, Tribunalul a constatat că cererea reclamantului este neîntemeiată, respingând-o și menținând actele atacate ca fiind legale și temeinice.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 3020/22.04.2014 a Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ si fiscal si rejudecând litigiul in fond, admiterea in totalitate a acțiunii după cum urmează: anularea deciziei nr. 4597 emisa de C. Superioara de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap la data de 15.04.2013, cu consecința admiterii contestației formulata împotriva certificatului de încadrare in grad si tip de handicap nr. 214/24.01.2013 si modificării parțiale a acestuia, in sensul înlocuirii gradului mediu de handicap stabilit de C. de evaluare in ianuarie 2013, cu gradul accentuat de handicap stabilit anterior de aceeași comisie, in baza acelorași afecțiuni.
În motivarea recursului, a arătat următoarele:
Ca urmare a unei amputații de coapsa intervenita cu mai mulți ani in urma, infirmitatea dobândita a făcut obiectul unei evaluări complexe din partea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București Sector 4, stabilindu-se gradul de handicap accentuat, specific unei deficiente funcționale pronunțate.
Conform dispozițiilor legale si a celor stabilite de aceasta comisie, revizuirea deciziei de încadrare s-a făcut anual si întrucât starea de infirmitate este ireversibila, gradul de handicap a fost păstrat neschimbat de fiecare data.
Cu ocazia ultimei revizuiri medicale, deși s-au constatat aceleași afectiuni/infirmitati ca si pana la acel moment, iar legislația incidența in stabilirea gradului de handicap nu a suferit modificări, C. de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București Sector 4 a redus gradul de handicap de la „ accentuat" la „mediu".
Decizia de încadrare nu a fost in concret motivata nici in legătura cu criteriile avute in vedere pentru modificarea gradului de handicap si nici in legătura cu presupusele schimbări ale infirmității sale, care justifica reîncadrarea, motiv pentru care a inteles sa o conteste conform art. 87 alin. 4 din Legea nr. 448/2006, la C. Superioara.
Prin decizia nr. 4597/15.04.2013, C. Superioara de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a respins contestația formulata si a păstrat certificatul de încadrare in grad si tip de handicap nr. 214/24.01.2013 ca fiind temeinic si legal.
La fel ca in cazul certificatului inițial contestat, nici decizia 4597/2013 nu conține o motivare corespunzătoare, in fapt si in drept, a soluției de diminuare a gradului de handicap, in condițiile in care infirmitatea suferita este permanenta si prin urmare, ireversibila.
Prin acțiunea înregistrata sub nr._ a solicitat anularea deciziei nr. 4597/2013, cu consecința admiterii contestației si modificării certificatului nr. 214/24.01.2013, in sensul înlocuirii gradului mediu de handicap cu un grad de handicap accentuat.
Prin sentința civila nr. 3020 din data de 22.04.2014, instanța a respins cererea introductiva ca nefondata, reținând in esența următoarele: „in ceea ce privește primul motiv de nelegalitate, referitor la motivarea deciziei nr. 4597/15.04.2013, [...] in mod greșit reclamantul susține ca actul administrativ contestat in cauza este nemotivat [...]. In speța, in decizia contestata se menționează in mod expres faptul ca reclamantul nu se încadrează in criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 2007 [...] si prin Ordinul nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P.
Din înscrisul depus la fila 37 - referat medic specialist ortoped din data de 20.12.2012, rezulta ca reclamantul a fost diagnosticat cu amputație transtibiala gamba stânga postosteomielita cronica calcaneu stâng, gonartroza unicompartimentala mediala genunchi stâng, boala degenerativa cu recomandare de protezare gamba. "
In raport de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 si art. 488 C.proc.civ., a arătat ca hotărârea nerecurata este vădit nelegala, fiind pronunțata cu încălcarea si respectiv, greșita aplicare a mai multor norme de drept material, dupa cum urmează:
Hotărârea a fost data cu nesocotirea art. 902 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, instanța neobservând ca certificatul de încadrare si ulterior, decizia nr. 4597/2013, nu sunt motivate in privința schimbării gradului său de handicap, de la accentuat la mediu.
Sub acest aspect, deși a reținut in mod corect aplicabilitatea art. 902 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 - din perspectiva conținutului obligatoriu al deciziilor de soluționare a contestațiilor formulate împotriva unui certificat de încadrare in grad si tip de handicap, instanța nu a observat ca in speța decizia nr. 4597/2013 nu respecta aceste dispoziții, intrucat nu este motivata cu privire la împrejurările care au determinat schimbarea gradului său de handicap.
Astfel cum a arătat si la fond insa instanța a ignorat cu desăvârșire, nici certificatul nr. 214 din 24.01.2013 si nici decizia nr. 4597 din 15.04.2013, nu sunt motivate sub aspectul argumentelor de fapt si de drept care au determinat schimbarea gradului de handicap reținut in raport de infirmitatea sa permanenta.
Instanța era obligata sa constate ca nu are competenta sa completeze ea însăși actul administrativ, iar in lipsa unei motivări corespunzătoare, actul este nelegal si se impune revenirea la gradul inițial de handicap reținut de către aceeași comisie de evaluare.
Contrar susținerilor instanței de fond, simpla menționare in decizia contestata a faptului ca reclamantul nu se încadrează in criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 2007 [...] si prin Ordinul nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P., nu reprezintă o motivare efectiva in sensul dispozițiilor Legii nr. 448/2006. O motivare efectiva presupunea arătarea criteriilor medico-psiho-sociale concrete in care reclamantul nu se încadrează si cum este posibil ca acesta sa se fi incadrat in trecut, iar in prezent sa nu se mai încadreze, deși afecțiunea are caracter permanent si ireversibil.
Face precizarea deosebit de importanta ca in raport de legislația aplicabila acestui proces de evaluare, nici Legea nr. 448/2006, nici Ordinul 762/31.08.2007 al M.M.F.E.S. si nici Ordinul nr. 1992/19.11.2007 al M.S.P., nu au suferit in timp modificări care sa justifice schimbarea de încadrare ce face obiectul judecații.
Practic, in baza unor prevederi legale identice si a acelorași constatări medicale (cod boala C67, S88 si Z97), s-au stabilit in mod succesiv, nemotivat si nejustificat, grade de handicap diferite, in sensul diminuării gradului "accentuat" stabilit inca de la data producerii infirmității mele fizice, cu un grad "mediu", inferior si necorespunzător atât stării de sănătate cat si propriilor deficiente funcționale.
Din perspectiva art. 902 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, decizia nr. 4597/2013 trebuia sa conțină motivele care explica aceasta schimbare de încadrare, mai ales in condițiile in care neconcordanta dintre încadrările dispuse succesiv de la apariția infirmității mele fizice, au fost invocate sub forma unei critici distincte.
Întrucât infirmitatea suferita este permanenta si ireversibila, urmează a se retine ca si motive care au determinat inca de la început încadrarea in gradul "accentuai" de handicap, ca datorita amputației, activitatea si deplasarea subsemnatului au fost si sunt limitate, efectuându-se cu greutate, doar pe distante scurte.
Datorita naturii amputației la unul din membrele inferioare si a inadaptării depline la proteza recomandata, i-a fost afectata in mod permanent mobilitatea, viata si activitatea sociala, aspecte care caracterizează un grad "accentuat" de handicap si nicidecum unul mediu.
Sentința nr. 3020/2014 a fost data cu interpretarea si aplicarea greșita a criteriilor medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31.08.2007 al MMMFES si prin Ordinul nr. 1992/19.11.2007 al MSP.
In concret, raportat la modul in care aceste criterii sunt prezentate in Anexa nr. 1 - Cap. VII, pct III - amputații, instanța nu a observat ca infirmitatea suferita de subsemnatul este sinonima unei stări medicale permanente si ireversibile, astfel incat nu se justifica in nici un mod schimbarea gradului de handicap inițial stabilit si păstrat ani de zile pana in anul 2013.
Referitor la acest aspect, a arătat deja ca infirmitatea dobândita se datorează unei amputații de coapsa intervenita cu mai mulți ani in urma.
F. de aceasta situație ireversibila, apreciază ca schimbarea gradului de handicap si a incadrarii in acest fel a infirmității suferite, nu putea avea loc decât in cazul unei modificări a legislației incidente procesului de evaluare.
In contextul in care legislația a rămas aceeași si nu a suferit modificări relevante, iar infirmitatea, respectiv afecțiunile sale medicale nu au suferit nici ele modificări, nu exista niciun motiv legal pentru modificarea gradului de handicap in sensul diminuării lui.
Prin întâmpinare, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat pentru următoarele motive:
In raport de diagnosticul stabilit de medicul specialist ortoped din data de 20.12.2012 si fata de prevederile criteriilor din Ordinul comun nr. 762 al ministrului muncii, familiei si egalității de șanse (MMFES) și nr. 1992 al ministrului sanatatii publice (MSP) din 2007, cu modificările si completările ulterioare, instanța de fond, a reținut in mod corect faptul ca, reclamantul a fost încadrat in grad mediu de handicap, cu respectarea acestor criterii, fiind afectat un singur membru, respectiv gamba stânga si genunchiul stâng.
Astfel, potrivit documentelor medicale aflate la dosarul de evaluare complexa, reclamantul a fost diagnosticat cu: amputație transtibiala gamba stânga postosteomielita cronica calcaneu stâng, gonartroza unicompartimentala mediala genunchi stâng, boala degenerativa cu recomandare de protezare gamba (referat medic specialist ortoped din data de 20.12.2012); tumora vezicala infiltrativa operata (08.2011 ) - recidivata in luna 09.2011 ; cistectomie radicala cu derivație urinara tip Bricker. In prezent nu efectuează tratament oncologic.
Conform criteriilor din Ordinul Comun al MMFES și MSP nr._, avizate de către C. de neurologie a Ministerului Sănătății, cu modificările si completările ulterioare, la capitolul 7: Funcțiile neuro-musculo-scheletice si ale mișcărilor aferente, secțiunea III: Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor motorii (a staticii si mobilitatii-locomotiei sau/si gestualității), pct. 1 Amputații - deficienta locomotorie accentuata care generează gradul accentuat, implica o deficienta locomotorie accentuata prin amputatie coapse - bont greu protezabil sau neprotezabit sau cu proteza nefunctional, dezarticulatie coxo-femurala; amputatie bilaterala membru pelvin de la nivelul gambelor-protezate, proteze funcționale, pe cand gradul mediu, implica o deficiență locomotorie medie care generează gradul mediu prin amputatie gamba unilaterala (la orice nivel); amputatie coapsa-bont protezat, proteza funcționala, fara consecințe secundare, asa cum, in mod corect, a reținut si instanța de fond prin sentința recurata.
F. de motivul de nelegalitate invocat de către recurent, respectiv nesocotirea art.902, alin. (3) din Legea nr.448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările si completările ulterioare, Tribunalul București retine in mod corect faptul ca, acest articol se refera la faptul ca, modelul deciziilor prevăzute la alin. (2) al aceluiași articol se aproba prin Regulament de organizare si funcționare al Comisiei Superioare, reținând ca, in cadrul deciziei contestate se menționează in mod expres faptul ca reclamantul nu se încadrează in criteriile medico-psihosociale sus-citate.
De asemenea, fata de susținerea reclamantului privind nelegalitatea actului -decizia comisiei superioare, pe motiv ca nu ar fi fost motivat, menționează ca, așa cum a susținut si in apărările formulate la instanța de fond, nerespectarea condiției motivării unui act administrativ nu duce la nulitatea acestuia, întrucât este vorba despre o condiție de forma care reflecta principiul transparentei administrației, in acest sens pronunțându-se si ICCJ - Secția de C. Administrativ si Fiscal prin decizia nr.4331 /2006 existenta la dosarul primei instanțe.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205, art.130 alin.(2), art. 132 alin. (3) Cod de Procedura Civila.
Curtea, examinând sentința recurată, în raport de criticile formulate, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, constată ca recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește primul motiv de recurs:
Prin certificatul nr. 127/17.01.2012, C. de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți București Sector 4 a stabilit că recurentul-reclamant M. D. se încadrează în gradul de handicap accentuat.
Prin decizia nr. 4592/21.03.2012, C. S. de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, soluționând contestația formulată la certificatul nr. 127/17.01.2012, a stabilit că recurentul-reclamant se încadrează în gradul de handicap accentuat, cod boală C67; S88; Z97.
Prin certificatul nr. 214/24.01.2013, C. de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți București Sector 4 a stabilit că recurentul-reclamant se încadrează în gradul de handicap mediu.
Prin decizia nr. 4597/15.04.2013, C. S. de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a respins contestația formulată împotriva acestui certificat, cu motivarea că „au fost respectate criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007. Cap. 7 – III – 1.”
Potrivit art. 902 din Legea nr. 448/2006,principalele atribuții ale Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap sunt: „a) asigură coordonarea metodologică și monitorizarea activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap; b) soluționează contestațiile, formulate în condițiile prevăzute la art. 87 alin. (5), la certificatele de încadrare în grad și tip de handicap, eliberate de comisiile de evaluare, prin admitere sau respingere, și transmite comisiei județene sau locale a sectoarelor municipiului București soluția, pentru punerea ei în aplicare; c) stabilește prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap, în următoarele situații: 1. ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor acțiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale; 2. ca urmare a autosesizării; d) stabilește încadrarea în grad și tip de handicap, ca urmare a reevaluării dispuse în condițiile lit. c); e) participă, la solicitare, în acțiuni de verificare a activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap.
Conform art. 902 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, „în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), C. superioară emite decizii după cum urmează: a) de admitere/respingere a contestației; b) de reevaluare, în condițiile alin. (1) lit. c); c) de încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap, în urma reevaluării dispuse în condițiile alin. (1) lit. c).
Art. 902 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 stabilește că, „modelul deciziilor prevăzute la alin. (2) se aprobă prin regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei superioare, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale.”
Conform art. 6 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap - Anexa 1 la Ordinul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale nr. 2299 din 23 august 2012, „în exercitarea atribuțiilor privind soluționarea contestațiilor formulate în condițiile legii, la certificatele de încadrare în grad și tip de handicap, eliberate de comisiile de evaluare, C. superioară emite decizii de admitere sau decizii de respingere a contestației.”
Potrivit art. 13 din același act normativ: „(1) C. superioară va analiza documentele care au stat la baza încadrării în grad și tip de handicap, pronunțându-se cu privire la contestația formulată prin decizie de: a) admitere a contestației; b) respingere a contestației. (2) Decizia Comisiei superioare va cuprinde o justificare de specialitate și va fi transmisă comisiei de evaluare prin poștă.”
Iar în conformitate cu dispozițiile articolului 14 din Regulament: „(1) În cazul admiterii, C. superioară emite decizia de admitere a contestației, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, stabilind încadrarea în grad și tip de handicap. (2) În cazul respingerii, C. superioară emite decizia de respingere a contestației, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, caz în care se disting următoarele situații: a) se constată respectarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, caz în care C. superioară menține încadrarea în grad și tip de handicap; b) există suspiciuni cu privire la respectarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, caz în care C. superioară propune serviciului de evaluare complexă o nouă evaluare, în vederea încadrării corespunzătoare/neîncadrării într-un grad de handicap.”
Astfel cum se menționează în cadrul modelelor prevăzute în anexa 1 la Regulament, deciziile de admitere sau respingere a contestațiilor trebuie să cuprindă o justificare/motivare.
În cuprinsul deciziei nr. 4597/15.04.2013, emisă de C. S., se menționează, la rubrica „justificare/motivare” a soluției de respingere a contestației, că „au fost respectate criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007. Cap. 7 – III – 1. Certificatul de încadrare contestat își păstrează valabilitatea.”
Nemotivarea sau insuficiența motivării atrag nulitatea actului administrativ.
Unul dintre principiile dreptului la o bună administrație este cel al motivării actului administrativ unilateral individual emis de o autoritate publică.
Pentru a putea exercita controlul legalității unui act administrativ, inclusiv a unei decizii de soluționare a contestației precum cea examinată în prezenta cauză, este necesar ca instanța să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului a ales soluția contestată.
Motivarea constituie una dintre condițiile de legalitate și validitate ale actului administrativ, constituind o garanție împotriva arbitrariului și excesului de putere al autorităților publice.
Motivarea deciziei trebuie să cuprindă, așadar, nu doar indicarea textelor de lege care au fundamentat soluția, precum în prezenta cauză, ci și elemente de fapt care să permită controlul jurisdicțional al acesteia.
În cauză, se impunea ca motivarea deciziei contestate să fie efectivă, completă și circumstanțiată, prin indicarea elementelor pentru care autoritatea a ajuns la concluzia revizuirii concluziilor anterioare.
Recurentul-reclamant a fost diagnosticat cu: amputație transtibială gamba stânga postosteomielită cronică calcaneu stâng, gonartroză unicompartimentală medială genunchi stâng, boala degenerativa cu recomandare de protezare gamba; tumoră vezicală infiltrativă operată (august 2011) - recidivată în luna septembrie 2011; cistectomie radicală cu derivație urinara tip Bricker.
În motivarea deciziei se face referire exclusiv la respectarea criteriilor medico-psihosociale aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007. Cap. 7 – III – 1.
Or, Cap. 7, Secțiunea III, punctul 1, privește evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor motorii (a staticii și mobilității - locomoției sau/și gestualității) în vederea încadrării în grad de handicap în cazul amputațiilor.
Cap. 7, Secțiunea III, punctul 1 din Ordin, nu face referire exclusiv la criteriile pe baza cărora se realizează încadrarea în gradul de handicap mediu, ci și la cele pentru încadrarea în gradul de handicap ușor, accentuat sau grav.
Cu privire la diagnosticul tumoră vezicală infiltrativă operată (august 2011) - recidivată în luna septembrie 2011 nu se face nicio referire în cuprinsul deciziei, prin raportare la criteriile prevăzute de Ordin.
Argumentele invocate de către pârât prin întâmpinarea depusă la dosar nu pot suplini absența motivării actului.
Curtea reține că nerespectarea obligației de motivare a actului administrativ atrage sancțiunea nulității acestuia.
Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că, în mod greșit instanța de fond a înlăturat motivul de nelegalitate a deciziei pentru nemotivarea acesteia, raportat la dispozițiile art. 902 din Legea nr. 448/2006 și art. 13 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, fiind incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ.
În ceea ce privește criticile recurentului-reclamant privind nemotivarea certificatului de încadrare în grad de handicap, Curtea reține că acesta a fost întocmit, în ceea ce privește forma sa, conform modelului prevăzut în Anexa 1 la Metodologia privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs:
Conform art. 902 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, „deciziile emise de C. superioară pot fi atacate la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, (…)”.
Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.”
Încadrarea în grad de handicap este supusă evaluării periodice, putând fi modificată sau menținută în funcție de criteriile stabilite de dispozițiile legale aplicabile.
În absența motivării de către autoritatea emitentă a actului administrativ atacat, instanța nu poate obliga la emiterea unui act cu un anumit conținut, neavând posibilitatea de a evalua legalitatea și temeinicia modului de soluționare a contestației formulate de către recurentul-reclamant la C. S. împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap.
Prin raportare la cele expuse mai sus, nu se mai impune examinarea motivului de recurs de ordine publică invocat la termenul de judecată din data de 4.12.2014.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 496 alin. (2) raportat la art. 488 pct. 9 C.proc.civ., va casa în parte sentința recurată și, în rejudecare, va admite în parte acțiunea, va anula decizia nr. 4597/15.04.2013 emisă de C. S. de evaluare a persoanelor adulte cu handicap și va obliga pârâta să emită o nouă decizie prin care să soluționeze contestația reclamantului.
Va menține în rest sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant M. D. împotriva sentinței civile nr. 3020/22.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. S. DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP.
Casează în parte sentința atacată și, în rejudecare: Admite în parte acțiunea.
Anulează decizia nr. 4597/15.04.2013 emisă de C. S. de Evaluare.
Obligă pârâta să emită o nouă decizie prin care să soluționeze contestația reclamantului.
Menține în rest sentința atacată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 4.12.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
A. P. R. I. C. A. J.
GREFIER,
M. P.
Red./tehn. C.R.I.
Jud. fond: A. M. P. – Tribunalul București – Secția a II-a
| ← Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 8162/2014. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 9513/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
