Anulare act administrativ. Decizia nr. 9364/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9364/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-12-2014 în dosarul nr. 14798/3/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII -A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 9364
Ședința publică din data de 15.12.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. P.
JUDECĂTOR: D. M. D.
JUDECĂTOR: I. F.
GREFIER: M. B.
Pe rol se află recursul formulat de recurenta-reclamantă S.C. G. T. TOTAL S.R.L. împotriva sentinței nr. 3207/29.04.2014 pronunțate de Tribunalul București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – pârât P. S. 6 BUCUREȘTI, în cauza având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspund recurenta-reclamantă, prin avocat, și intimatul-pârât, prin consilier juridic, care depune delegație.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se expune referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia se învederează că intimatul-pârât a depus, la data de 28.10.2014, prin serviciul registratură, întâmpinare.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, depune dovada privind achitarea taxei judiciare de timbru aferente judecării prezentului recurs, precum și dovada privind achitarea onorariului de avocat.
Curtea înmânează recurentei-reclamante, prin avocat, un exemplar al întâmpinării formulate în cauză.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat. Solicită să se constate reținerea greșită de către instanța de fond a situației de fapt, ce este contradictorie concluziilor raportului de expertiză administrat în cauză, prin care a fost identificată construcția (ce face obiectul contestației și a deciziei de demolare) și care stabilesc că nu există suprapunere între terenurile care au făcut obiectul exproprierii și terenul care face obiectul autorizației de construcție. Există o greșită reținere și în ce privește dreptul de folosință asupra terenului. Astfel, societatea recurentă este beneficiara contractului pentru ocuparea temporară a domeniului public nr._/28.10.2009, prelungit conform actului adițional nr. 4853/15.07.2014. Prin urmare, în prezent societatea reclamantă este beneficiara unui drept de folosință asupra terenului și un drept de proprietate asupra construcției. Mai mult decât atât, instanța de fond a reținut, de asemenea în mod eronat, și aspectele legate de nelegalitatea deciziei prin prisma art. 33 din Legea nr. 50/1991 privitor la necesitatea existenței unui proces verbal de contravenție, care să preceadă actele administrative. Solicită plata cheltuielilor de judecată.
Intimatul-pârât, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului, mențiunea ca fiind temeinică și legală a sentinței instanței de fond, pentru motivele arătate în întâmpinare.
Curtea reține dosarul în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra prezentei cauze, reține următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata formulată la data de 26.04.2012, înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal (actuala Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal), reclamanta G. T. TOTAL S.R.L. a solicitat in contradictoriu cu paratul P. S. 6, ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună anularea Dispoziției nr. 1119/08.02.2012 emisa de către P. S. 6 București.
Prin sentința civilă nr. 3207/29.04.2014, Tribunalului București a respins, ca neîntemeiată, acțiunea având ca obiect „anulare act administrativ” formulată de reclamanta S.C. G. T. TOTAL S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul P. S. 6 BUCUREȘTI, astfel cum a fost precizată la data de 17.09.2013 cu privire la obiectul deciziei atacate și a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de parat ca rămasă fără obiect.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, analizând, cu prioritate, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de parat, prin întâmpinare, fata de dispozițiile art. 137 Cod procedura civila, ca această excepție a rămas fără obiect, fiind respinsa ca atare, întrucât reclamanta a precizat la termenul procesului din data de 17 septembrie 2013 ca nu a înțeles sa solicite anularea in totalitate a dispoziției, ci doar a punctului nr. 20 din dispoziție ce face referire la societatea – reclamanta, legitimându-și calitatea procesuala activa, existând identitate intre persoana reclamantului si titularul dreptului ce face obiectul acțiunii in contencios administrativ, justificând îndreptățirea de a sta in judecata pentru susținerea unei vătămări prin actul administrativ atacat.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că, prin Dispoziția nr. 1119/08.02.2012 emisă de către P. S. 6 București s-a aprobat desființarea construcțiilor provizorii amplasate pe domeniul public al municipiului București pe Drumul Taberei 34 - 36, conform anexei la dispoziție ce face parte integrantă din aceasta, deținătorii construcțiilor fiind înștiințați în vederea dezafectării cu adresele nr. 17/24.01.2010 și nr. 21/31.01.2012, fără a se conforma, identificându-se la poziția 20 reclamanta S.C. G. T. TOTAL S.R.L.
Prin Decizia de expropriere emisă de Statul Român reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin S.C. Metrorex S.A. s-a dispus „trecerea de drept în proprietatea publică a Statului Român și în administrarea Societății Comerciale de Transport cu Metroul București „Metrorex” S.A.” a imobilelor afectate de lucrarea de utilitate publică de interes național „Magistrala 5 Drumul Taberei – P., Tronsonul Drumul Taberei – Universitate”.
Reclamanta a arătat că a obținut autorizație de construire nr. 7p-T/17.12.2000 pentru construcția amplasata pe .. 36 – 38, construind un chioșc la adresa din Dr. Taberei nr. 36 pentru a desfășura activități comerciale, astfel cum se arată de către expert în conținutul raportului de expertiză (pct. 6 din lucrare - f. 106 dosar), încheind cu Administrația Domeniului Public si Dezvoltare Urbană Sector 6, contractul nr._ din 28.10.2009 pentru ocuparea temporara a domeniului public, prelungit prin act adițional, reclamanta desfășurându-si activitatea pe terenul sus-menționat in baza acordului de funcționare si ocupare a domeniului public emis de Primăria S. 6.
Reclamanta este beneficiara unei autorizații de construire provizorie pentru spațiul comercial pe care îl deține, in subsolul autorizației provizorii menționându-se: „beneficiarul a luat la cunoștința ca va desființa construcția in termen de 72 de ore in cazul apariției de noi prevederi urbanistice in zona ...", mențiune din autorizație ce sugera, fără echivoc, caracterul provizoriu al construcției.
In sensul Legii nr. 50/1991, realizarea construcțiilor provizorii se autorizează in aceleași condiții in care se autorizează construcțiile definitive.
Anexa 2 din Legea nr. 50/1991 definește construcțiile cu caracter provizoriu ca fiind construcțiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcțiunii adăpostite ori datorita cerințelor urbanistice impuse de autoritatea publica au o durata de existenta limitata, precizata si prin autorizația de construire. De regula, construcțiile cu caracter provizoriu se realizează din materiale si alcătuiri care permit demonstrarea rapida in vederea aducerii terenului la starea inițiala (confecții metalice. piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) si sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcțiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioșcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe căile si in spatiile publice, corpuri si panouri de afișaj, firme si reclame, copertine, pergole ori altele asemenea.
Dispoziția a fost data in baza referatului de specialitate nr. 90/03.02.2012 al Serviciului de Disciplina in Construcții si Afișaj Stradal, referat in care se face vorbire de nerespectarea înștiințărilor de dezafectare nr. 17/24.01.2012 si nr. 21/31.01.2012, prin care s-a constatat că „Urmare adresei înregistrate la Primăria S. 6 cu nr. 2320/23.01.2012 referitoare la executarea lucrărilor de metrou Magistrala nr. 5 Dr. Taberei – P. Tronsonul 1 Dr. Taberei – Universitate și a verificărilor efectuate pe Dr. Taberei s-a constatat că sunt amplasate pe domeniul public al Municipiului București construcții provizorii tip chioșc, restaurant, cabană lemn” .
Dispoziția Primarului S. 6 București nr. 1119/08.02.2012 respecta reglementările cuprinse in Legea nr. 50/1991, precum si cele ale Legii nr. 215/2001 privind administrația publica locala, republicata, iar susținerile reclamantei referitoare la nelegalitatea acesteia sunt vădit nefondate.
Actul administrativ atacat este reținut ca fiind emis in conformitate cu prevederile legale aplicate, prezumția de legalitate - atât externa, cat si interna - a actului administrativ nefiind răsturnata de către reclamantă prin probele administrate, apreciind-se criticile de nelegalitate ca nefiind fondate.
Potrivit adresei S.C. Metrorex S.A. nr. M.04.03/3413/12.09.2012 (f. 48 – 49 din dosar, vol. I), s-a solicitat Primăriei S. 6 București sprijinul pentru eliberarea domeniului public de pe raza sectorului 6, ocupat de diverși agenți economici, utilă ocupării de organizările de șantier necesare executării lucrării de interes național „Magistrala 5 Drumul Taberei – P., Tronson Drumul Taberei – Universitate”. Se arată expres ca ”toate suprafețele de teren necesare realizării obiectivului anterior mentionat sunt înscrise in culoarul de expropriere, avizat de O.C.P.I. si înscrise in Cartea Funciara a Municipiului București, in favoarea Statului R. prin Metrorex S.A”.
Prin adresa nr. 2320/23.01.2012 (f. 40 din dosar, vol. I), Asocierea ..A, FCC Construction SA, Delta ACM ’93 SRL si AB Construct SRL a transmis instituției planurile de situatie conținând: obiectivele ce trebuie eliminate din amplasamentele stațiilor de metrou: „Drumul Taberei 34” si „Romancierilor”, ce fac parte din proiectul Magistrala 5 - Drumul Taberei - P. Tronsonul - Drumul Taberei Universitate L. LI. 1- Secțiunea Râul Doamnei - Hasdeu (Opera) – Structura de rezistență, având la bază autorizația de construire nr. 97 din 31.0.3.2010.
Prin Autorizația de construire nr. 97/31.03.2010 emisă de P. General al Municipiului București (f.108-114) au fost autorizate în regim de urgență executarea lucrărilor de construire pentru „Linie nouă de metrou – Magistrala 5 – Tronson Drumul Taberei – Universitate”, sectoarele 1, 5, 6, iar autorizația de construire nr. 162/20.05.2010 s-au autorizat lucrările „Magistrala 5 Metrou – Stație, Galerie și Depou Valea Ialomiței”, sector 6, respectiv lucrări între . Drumul Taberei cuprinzând stație, depou și galerie de legătură, inclusiv lucrări de structură în subteran și la suprafață.
Potrivit Legii nr. 50/1991, Anexa nr. 2 lit. h), construcțiile cu caracter provizoriu au o durată de existență limitată, aceste construcții pot fi demolate când organele în drept să solicite desființarea acestora limitează durata de existență pentru necesitățile de dezvoltare urbană sau pentru cerințe prioritare. O altă interpretare transformă construcția provizorie într-o construcție definitivă.
In cauza, interesează doar aspectul ținând de disciplina in construcții, anume daca a fost sau nu autorizata provizoriu din punctul de vedere al Legii nr. 50/1991 republicata. Or, in cauza acest aspect este neechivoc, in sensul ca reclamanta a obținut autorizație de construire provizorie pentru construcție.
Aspectul contestat privind numărul de imobil la care se află construcția reclamantei nu are relevanță, in sensul că în cuprinsul Anexei Dispoziției nr. 1119/08.02.2012 a Primarului S. 6 București, la poziția 20 este indicată adresa .. 34, insă din dispoziție rezultă că s-a dispus desființarea tuturor construcțiilor provizorii amplasate pe domeniul public al Municipiului București, pe Drumul Taberei nr. 34 – 36, conform art. 1, iar din cuprinsul dispoziției atacate rezultă că toate construcțiile care se află în zona de organizare a șantierului trebuie să fie desființate.
Nu există risc de confuzie, chiar dacă în dispoziția contestată se face referire doar la numere poștale de imobile. Societatea - reclamantă arată că se află în acte la nr. de imobil 36, iar în fapt la nr. de imobil 38, coordonatele imobilului fiind stabilite prin expertiză.
S-a susținut de reclamantă că este vorba de terenuri diferite, unul supus exproprierii și celălalt teren aparține societății, acesta nefiind vizat de expropriere. Primul teren are o suprafață de 6.333 m.p., cu destinație carosabil, situat în Drumul Taberei nr. 31 – 36, iar cel de-al doilea teren are o suprafață de 270 m.p. și este situat în tot în Drumul Taberei. Acest ultim teren nu este nici carosabil și nu are altă destinație, motiv pentru care, în vederea clarificării acestui aspect, s-a dispus efectuarea unei expertize topografică.
Aspectul a fost pe deplin lămurit prin expertiza topografica efectuată, chioșcul reclamantei fiind situat in partea de vest a străzii Pravat, în partea de nord a trotuarului din Drumul Taberei, cu vecinătățile: la Nord – spațiu verde, la Sud - spațiu verde și trotuar aferent Drumului Taberei, la Est - spațiu verde și . – S.C. Red Line Comexim S.R.L. Expertul arată că terenurile situate în București, .. 34 – 36 (nr. 36 – 38) care fac obiectul unei exproprieri necesare pentru lucrările de construire a metroului cu limite și vecinătăți, cu referire la planurile cadastrale, numerele cadastrale 9818 și nr. 9851, sunt situate pe carosabil, spațiul verde și trotuarul Drumul Taberei, conform verificărilor făcute la fața locului de expert.
Expertiza topografică în dovedirea faptului că terenul nu face parte din tronsonul supus exproprieri a arătat că terenurile în litigiu nu se suprapun, terenul reclamantei aflându-se la nord de terenurile având numerele cadastrale 9818 și nr. 9851, astfel cum a rezultat din schița - anexă.
Intabularea dreptului de proprietate asupra coridorului de expropriere in favoarea Statului R. si intabularea dreptului de administrare in cartea funciara, s-a facut prin incheierea O.C.P.I. nr._/10.06.2011 și nr._/10.06.2011 (f. 65 și 67 din dosar).
Prin încheierea nr._ din dosarul nr._/10.06.2011, OCPI a admis cererea introdusa de Statul R. prin . a dispus înscrierea provizorie a dreptului de proprietate asupra imobilului situat in drumul Taberei nr. 31 - 36 cu nr. cadastral 9818, in Cartea Funciara speciala, in favoarea Statului R. prin administrator .>
Prin încheierea nr._ din dosarul nr._/10.06.2011, OCPI a admis cererea introdusa de Statul R. prin . înscrierea provizorie a dreptului de proprietate asupra imobilului situat in drumul Taberei nr.36 cu nr. cadastral 9851, in Cartea Funciara, in favoarea Statului R. prin același administrator ..
Toate terenurile situate în București, Drumul Taberei nr. 31 – 36, nr. 36 și nr. 38 sunt înscrise în Cartea Funciară ca aflându-se în proprietatea expropriatorului, pentru efectuarea lucrării reprezentate de Linia Metrou Magistrala 5. În baza Deciziei de expropriere emise de Statul Român reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin S.C. Metrorex S.A. s-a înscris în Cartea Funciară specială nr._ dreptul de proprietate al expropriatorului asupra imobilului – teren în suprafață de 6.333 m.p., cu destinația carosabil, situat în București, Dr. Taberei, nr. 31 – 36 (f. 65 – 66 din dosar, vol. I) și asupra celui în suprafață de 270 mp situat în București, Dr. Taberei, nr. 36 (f. 68 din dosar, vol. I)
Construcția în cauză este situată pe carosabil, cum a rezultat si din experta dispusă, astfel că susținerea reclamantei că s-ar fi aflat în afara zonei lucrărilor nu se confirmă, iar organizarea de șantier aferentă ansamblului lucrărilor necesare edificării stației de metrou în discuție cuprinde și împrejmuirea necesară acesteia. Construcția provizorie deținută de reclamantă este amplasată în zona domeniului public pentru care a intervenit exproprierea pentru cauză de utilitate publică și pentru care au fost aprobate lucrările edilitare de către Primăria Municipiului București.
Decizia de expropriere emisă de Statul Român reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin S.C. Metrorex S.A. (f. 15 -17 din dosar, vol. I) vizează întreaga zona pe care se afla coridorul de expropriere afectat Magistralei 5, fără a se face vreo distincție in sensul ca se vor expropria doar imobilele de langa carosabil sau situată pe carosabil.
Reclamanta a recunoscut că a primit înștiințările emise de autoritatea publică locală, fără a fi însoțite de acte sau motivarea solicitării de eliberare a terenului deținut, apărare ce afectează încetarea contractului pentru ocuparea temporara a domeniului public, respectiv contractul nr._/28.10.2009, a cărui durata a fost prelungita prin act adițional.
In ce privește motivul de nulitate invocat de reclamantă în sensul că dispoziția a fost emisa de către o persoana necompetenta, se constată neîntemeiat.
Potrivit art. 33 alin. 1) din Legea nr. 50/1991 republicata „prin excepție de la prevederile art. 32, construcțiile executate fără autorizație de construire, pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului, cat si construcțiile, lucrările si amenajările cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al județelor, municipiilor, orașelor si comunelor vor putea fi desființate pe cale administrativa de autoritatea administrației publice de pe raza unității administrativ teritoriale unde se afla construcția, fără emiterea unei autorizații de desființare, fără sesizarea instanțelor judecătorești si pe cheltuiala contravenientului". Astfel, P. S. 6 avea competența de a acționa pentru desființarea pe cale administrativa pe raza unității administrativ teritoriale unde se afla construcția, în speță construcția reclamantei fiind situată pe raza S. 6.
A reținut tribunalul si dispozițiile art. 4 alin. 1 lit. c) pct. 3 din Legea nr. 50/1991 în care se prevede competența exclusivă a Primarului General pentru cazul în care se autorizează lucrări de modernizări, reabilitări, extinderi de rețele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafață, de transport și de distribuție, pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicații - inclusiv fibră optică, precum și lucrări de modernizări și/sau reabilitări pentru străzile care sunt în administrarea Primăriei Municipiului București. Prin interpretarea per a contrario, desființarea unei construcții provizorii nu intră în această categorie, nefiind în atribuțiile Primarului General și pe cale de consecință, intră în atribuțiile autoritatea administrației publice de pe raza unității administrativ teritoriale unde se afla construcția, în speță primarul de sector.
Față de considerentele expuse, tribunalul a constatat neîntemeiate apărările reclamantei, astfel ca in temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, a respins acțiunea formulata de reclamantă, astfel cum a fost precizată la data de 17.09.2013 cu privire la obiectul deciziei atacate, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-reclamantă S.C. G. T. TOTAL S.R.L., prin care a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și, în consecință, reanalizând înscrisurile depuse la dosar și rejudecând cauza, modificarea în tot a hotărârii în sensul admiterii acțiunii și emiterii unei hotărâri prin care să se dispună anularea Dispoziției nr. 1119/08.02.2012 emisă de către P. S. 6 București, conform prevederilor Legii Contenciosului Administrativ nr. 554/2004.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat, cu privire la situația de fapt, că în mod greșit instanța a reținut că din probele administrate, respectiv expertiza topo efectuată, a rezultat că terenul ocupat de societatea recurentă-reclamantă se găsește pe carosabil, ceea ce este practic imposibil, deoarece pe carosabil circulă mașini. De altfel, concluziile raportului de expertiză arată ceea ce instanța a menționat în hotărâre, însă a considerat ca fiind exact invers decât realitatea, adică faptul că terenul deținut de recurentă nu se suprapune cu terenul expropriat, fiind în afara ariei necesare lucrărilor METROREX, conform atât cu actele emise, cât și cu situația din teren.
Contractul de deținere a terenului a fost prelungit pentru întreg anul 2014, așa cum prevăd normele legale aplicabile, deși se presupune că terenul este absolut indispensabil lucrărilor.
A arătat recurenta-reclamantă că a invocat nulitatea dispoziției contestate pentru mai multe aspecte, printre care și faptul că, în prezent, lucrările s-au terminat și nu a fost nevoie de nici o intervenție care să necesite eliberarea terenului de către recurentă, cu atât mai mult cu cât recurenta-reclamantă se află în afara ariei expropriate.
A menționat recurenta-reclamantă că, reținerea greșită a situației de fapt a dus la o hotărâre motivată în fapt pe argumente străine de textele de lege invocate în aceeași motivare, ducând la ideea că după respingerea cererii s-a hotărât cum se va găsi motivarea.
A precizat recurenta-reclamantă că, din raportul de expertiză rezultă că terenul expropriat pentru lucrările metroului nu se suprapune cu terenul recurentei, acesta fiind situat pe spațiul limitrof trotuarului, într-o zonă liberă din fața blocului de la nr. 38, instanța reținând acest aspect, însă interpretarea dată acestei situații este că, de fapt, terenul este situat în aria expropriată, pe carosabil.
Pe de altă parte, legalitatea dispoziției contestate este motivată de instanță pe dispozițiile art. 33 din Legea nr. 51/1995.
Astfel, instanța de fond stabilește că terenul aflat în afara ariei de expropriere necesare lucrărilor de metrou este situat în aria expropriată, iar excepția de la regula demolării construcțiilor edificate fără autorizație se aplică oricărei persoane, dacă așa dorește P. sectorului 6, fără îndeplinirea condițiilor stabilite de lege pentru aplicarea normei de excepție, care trebuie să respecte în mod evident condițiile premisă pentru care a fost emisă, în vederea protejării drepturilor legitime ale autorității, cât și ale persoanelor protejate prin norma legală respectivă.
Cu privire la art. 33 din Legea nr. 50/1991, a arătat recurenta-reclamantă că, în primul rând, construcția sa a fost autorizată, la dosarul cauzei fiind depusă întreaga documentație, începând cu certificatul de urbanism, într-al doilea rând nu este îndeplinită condiția ca, în prealabil, să se fi constatat vreo contravenție, pentru ca demolarea să se facă pe cheltuiala contravenientului.
Reținând greșit situația de fapt, cu privire la amplasamentul terenului, totuși instanța menționează concluziile raportului de expertiză care arată că „terenurile în litigiu nu se suprapun, terenul reclamantei aflându-se la nord de terenurile cu numere cadastrale 9818 și 9851, astfel cum a rezultat din schița-anexă”.
Consideră recurenta-reclamantă că interpretarea unei probe tehnice nu se poate face prin înlăturarea concluziilor expertului desemnat, scopul pentru care a fost încuviințată proba fiind tocmai acela de a arăta că terenul deținut de recurenta-reclamantă este în afara celui expropriat.
Mai mult, pentru respectarea art. 33 din Legea nr. 51/1995, republicată, autoritatea avea obligația ca în prealabil să încheie un proces verbal de constatare și sancționare a contravenției, în care să se menționeze fapta culpabilă a recurentei-pârâte, să se indice necesitatea și împrejurările de desființare ale construcției, aspecte de asemenea nerelevate de către pârâtă.
În consecință, lipsa acestor împrejurări care să preexiste momentului emiterii actului administrativ contestat conturează concluzia unei îndoieli serioase asupra legalității actului a cărui anulare se solicită.
În autorizația de construire a metroului nr. 97/31.03.2010 se specifică clar că lucrările de organizare a lucrării de bază, inclusiv organizările de șantier, sunt localizate doar în zona-teren Poșta Drumul Taberei și teren R. – nicidecum în Drumul Taberei 36-38.
În mod eronat instanța de fond a reținut aspectul cu privire la faptul că organizarea de șantier aferentă ansamblului lucrărilor necesare edificării stației de metrou în discuție cuprinde și împrejurimea necesară acestuia.
În prezent, delimitarea și respectiv îngrădirea spațiului necesar efectuării lucrărilor a fost efectuat fără a include și terenul pe care este amplasată și construcția recurentei-reclamante, mai mult lucrările de subteran au fost finalizate.
Totodată, arată recurentul-reclamant că, instanța de fond a reținut în mod eronat aspectul cu privire la faptul că recurenta-reclamantă a recunoscut că a primit înștiințările emise de către autoritatea publică fără a fi însoțite de alte acte sau motivarea de eliberare a terenului și pe cale de consecință durata contractului pentru ocuparea temporară a domeniului public ar fi afectată.
A arătat recurenta-reclamantă că acest contract de ocupare a spațiului public poartă în denumirea sa sintagma de „temporară”, dar această încetare nu poate fi abuzivă și cu consecințe grave.
De asemenea, durata acestui contract a fost din nou prelungită până la data de 31.12.2014, cu posibilitatea de prelungire, conform actului adițional nr. 4853/15.07.2014.
Recurenta-reclamantă a precizat că nu poate fi de acord cu aprecierile instanței de fond în sensul în care nu îi este vătămat nici un interes legitim prin punerea în executare a Deciziei atacate.
Consideră recurenta-reclamantă că nu poate fi pusă în executare o decizie nelegală fără să fie luate măsuri de siguranță sau de compensare pentru cei afectați de aceasta, fără să fie luate în calcul consecințele punerii în executare a unei astfel de hotărâri.
Exercitarea atribuțiilor autorităților centrale și/sau locale trebuie făcută cu respectarea legilor în vigoare dar și a drepturilor celor asupra cărora se răsfrânge într-un mod sau altul o dispoziție, hotărâre, decizie.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile Legii Contenciosului Administrativ nr. 554/2004 – art. 20, art. 3041 Cod procedură civilă.
La data de 28.10.2014, intimatul – pârât P. S. 6 BUCUREȘTI a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind temeinică și legală.
Examinând actele si lucrările cauzei în raport de criticile formulate si prevederile legale incidente, Curtea constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Prin Dispoziția nr. 1119/08.02.2012 emisă de către P. S. 6 București s-a aprobat desființarea construcțiilor provizorii amplasate pe domeniului public al municipiului București pe Drumul Taberei 34 - 36, identificându-se la poziția 20 reclamanta S.C. G. T. TOTAL S.R.L. Așa cum a reținut și judecătorul fondului, Dispoziția a fost data in baza referatului de specialitate nr. 90/03.02.2012 al Serviciului de Disciplina in Construcții si Afișaj Stradal, referat in care se face vorbire de nerespectarea înștiințărilor de dezafectare nr. 17/24.01.2012 si nr. 21/31.01.2012, prin care s-a constatat că „Urmare adresei înregistrate la Primăria S. 6 cu nr. 2320/23.01.2012 referitoare la executarea lucrărilor de metrou Magistrala nr. 5 Dr. Taberei – P. Tronsonul 1 Dr. Taberei – Universitate și a verificărilor efectuate pe Dr. Taberei s-a constatat că sunt amplasate pe domeniul public al Municipiului București construcții provizorii tip chioșc, restaurant, cabană lemn” .
Prin Decizia de expropriere nr.1/27.05.2011 emisă de Statul Român reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin S.C. Metrorex S.A. s-a dispus „trecerea de drept în proprietatea publică a Statului Român și în administrarea Societății Comerciale de Transport cu Metroul București „Metrorex” S.A.” a imobilelor afectate de lucrarea de utilitate publică de interes național „Magistrala 5 Drumul Taberei – P., Tronsonul Drumul Taberei – Universitate”.
Așa cum a învederat și pârâta intimată prin întâmpinarea depusă la fond, Dispoziția nr. 1119/2012 a fost emisa ca urmare adreselor METROREX SA nr. M.03.03/1043/02.08.2011 si nr. M.03.03/419/01.04.2011 înregistrate la sediul instituției paratului, prin care a fost solicitat sprijinul pentru „eliberarea domeniului public de pe raza sectorului 6, astfel cum este evidențiat in Tabelul-identificare domeniu public sector 6 ocupat de organizările de șantier necesare executării lucrărilor ... ocupat in prezent de diverși agenți economici ...„ in vederea realizării lucrărilor de interes național Magistrala 5 Drumul Taberei – P..
Or, Curtea reține că, în cauză, la fond, a fost încuviințată administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară, în specialitatea topografie, având ca obiective: identificarea terenului deținut de reclamantă în baza înscrisurilor depuse la dosar, cu limite și vecinătăți; identificarea terenului situat în București, .. 34 - 36 (36 - 38) care face obiectul exproprierii necesare pentru lucrările de construire a metroului cu limite și vecinătăți, cu referire la planurile cadastrale depuse de pârât, respectiv nr. cadastrale 9818 și nr. 9851; dacă există identitate sau suprapunere între aceste terenuri; iar în cazul unui răspuns negativ, arătarea concluziilor pentru care nu există suprapunere sau identitate de teren, punându-se, totodată, expertului să aibă în vedere planurile cadastrale depuse de pârât cu nr. 9818 și 9851, precum și toate înscrisurile aflate la dosarul cauzei și faptul că terenul supus expertizării face obiectul Dispoziției contestate nr. 1119/08.02.2012 emisă de P. S. 6 București. Raportul de expertiza a fost depus la data de 25 noiembrie 2013 – f. 106 - 107 din dosar fond, vol. I, obiecțiunile formulate de pârâtă fiind apreciate ca neîntemeiate.
Curtea constată că, așa cum corect a învederat și recurenta în cererea de recurs, instanța de fond a reținut eronat concluziile raportului de expertiză. Astfel, concluziile au fost în sensul că terenul deținut de recurentă nu face parte din tronsonul supus exproprierii, nu se suprapune cu terenul expropriat, fiind în afara ariei necesare lucrărilor METROREX, conform atât cu actele emise, cât și cu situația din teren, astfel „terenurile în litigiu nu se suprapun, terenul reclamantei aflându-se la nord de terenurile cu numere cadastrale 9818 și 9851, astfel cum a rezultat din schița-anexă”.
Din raportul de expertiză rezultă că terenul expropriat pentru lucrările metroului nu se suprapune cu terenul recurentei, acesta din urmă fiind situat pe spațiul limitrof trotuarului, într-o zonă liberă din fața blocului de la nr. 38, și nu pe carosabil, cum greșit a considerat instanța de fond. Astfel, chioșcul reclamantei este situat in partea de vest a străzii Pravat, în partea de nord a trotuarului din Drumul Taberei, cu vecinătățile: la Nord – spațiu verde, la Sud - spațiu verde și trotuar aferent Drumului Taberei, la Est - spațiu verde și . – S.C. Red Line Comexim S.R.L.
Prin urmare, terenul recurentei se află în afara ariei de expropriere necesare lucrărilor de metrou astfel că Dispoziția nr. 1119/08.02.2012 prin care s-a aprobat desființarea construcțiilor provizorii amplasate pe domeniului public al municipiului București pe Drumul Taberei 34 - 36, cu referire la poziția 20 respectiv demolarea construcției provizorii aparținând recurentei reclamante S.C. G. T. TOTAL S.R.L este nelegală.
Nelegalitatea acesteia rezultă din faptul că Dispoziția nr. 1119/08.02.2012 a fost adoptată, așa cum s-a arătat mai sus in vederea realizării lucrărilor de interes național pentru Magistrala 5 Drumul Taberei – P.. Or, așa cum a rezultat din probele administrate în cauză, înscrisuri și expertiză, demolarea construcției aparținând recurentei nu este necesară pentru realizarea lucrărilor de metrou.
Constatând, astfel, că hotărârea este nelegală, prin raportare la art. 304 ind.1 C. proc. civ. și ale art.20 din Legea Contenciosului Administrativ nr. 554/2004, Curtea, în baza art. 312 alin. 1 teza I, alin. 2 și 3 . proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. G. T. TOTAL S.R.L. și o va modifica, în sensul că va admite acțiunea și va anula parțial dispoziția nr. 1119/08.02.2012, respectiv în ceea ce privește demolarea construcției provizorii aparținând reclamantei.
În temeiul art. 274 C. Pr. Civ., va obliga intimata să plătească recurentei suma de 1502,15 lei, cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat, conform înscrisurilor de la filele 32-34, dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. G. T. TOTAL S.R.L. împotriva sentinței nr. 3207/29.04.2014 pronunțate de Tribunalul București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – pârât P. S. 6 BUCUREȘTI.
Modifică sentința recurată, în sensul că admite acțiunea și anulează parțial dispoziția nr. 1119/08.02.2012, respectiv în ceea ce privește demolarea construcției provizorii aparținând reclamantei.
Obligă intimata să plătească recurentei suma de 1502,15 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.12.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. P. D. M. D. I. F.
GREFIER,
M. B.
Red. I.F./Tehnodact. D.G.D./2 ex.
Jud. fond: L. C. D., Tribunalul București
| ← Pretentii. Decizia nr. 7729/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 1386/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
