Pretentii. Decizia nr. 7729/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 7729/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 22793/3/2011

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR.7729/2014

Ședința publică de la 23 octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. P.

Judecător R. I. C.

Judecător A. J.

Grefier M. P.

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr. 2704/15.05.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. A. CO S.R.L., având ca obiect „contestație act administrativ fiscal”.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 02.10.2014 care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 09.10.2014, 16.10.2014 și 23.10.2014, când a decis următoarele:

CURTEA

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal, sub nr._ contestatoarea S.C. A. CO S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu intimatele Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București și A. Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București – Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală următoarele:

a) anularea deciziei nr. 387/30._ emise de ANAF – DGFPMB – Serviciul Soluționare Contestații („Decizia”);

b) anularea deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 69/11.06.2010 emise de ANV - DRAOVB – Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală („Decizia nr. 1”);

c) anularea procesului-verbal de control nr. 34/TA/. întocmit de ANV – DRAOVB – Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală („procesul verbal de control din 11.06.2010”);

d) anularea deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 56/26.05.2010 emise de ANV – DRAOVB – Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală („Decizia nr. 2”);

e) anularea procesului-verbal de control nr. 34/TA/. întocmit de ANV – DRAOVB – Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală („procesul-verbal de control din 26.05.2010”);

f) obligarea intimatelor la restituirea sumei reprezentând drepturi vamale suplimentar stabilite, precum și la plata dobânzilor aferente;

g) obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii contestatoarea a arătat următoarele:

La data de 24.02.2009 la sediul Societății a fost înregistrata Invitația nr.34/TA/24.02.2009 („Invitația") prin care A. Naționala a Vămilor - Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București - Serviciul Antifraudă Fiscala si Vamala („Direcția Regionala Vamala") i-a adus la cunoștința faptul ca face obiectul unui control ulterior, sens in care urmează sa puna la dispoziția organului de control documentele astfel cum au fost menționate in cuprinsul Invitației.

Din cuprinsul actelor administrativ fiscale încheiate rezulta ca verificarea s-a desfășurat la sediul contestatoarei si a avut ca obiectiv: „verificarea ulterioara conform art. 90 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, cu modificările si completările ulterioare, a declarațiilor vamale de punere in libera circulație depuse de către societatea comerciala A. CO S.R.L. in perioada 11.05._05."

Prin adresa nr.8088/TA/25.03.2009 procedura de control ulterior a fost suspendata in temeiul art.104 alin.4 din Codul de procedura fiscala si Ordinului Agenției Naționale de Administrare Fiscala, motivul suspendării fiind, astfel cum rezulta din chiar conținutul adresei stabilirea realității unor tranzactii.

In concret, motivul suspendării l-a constituit efectuarea unei corespondente cu A. vamala din Suedia cu privire la incadrarea tarifara a mărfurilor importate in perioada verificata, corespondenta de al cărei conținut contestatoarea nu a luat cunoștința pana la data redactării prezentei contestații.

Prin adresa nr.24/29.01.2010 Direcția Regionala Vamala a solicitat contestatoarei, in vederea finalizării controlului ulterior suspendat la data de 25.03.2009 Contractul de vânzare-cumpărare incheiat cu partenerul extern KARLSHAMNS AB-SUEDIA pentru mărfurile importate in perioada 01.01._05 sub sancțiunea ca in cazul neprezentării societatea săvârșește contravenția prevăzuta si sancționată de prevederile art.652 lit.c din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României aprobat prin H.G. nr.707/2006.

Prin adresa nr.3680/11.02.2010 Societatea a comunicat toate contractele solicitate traduse in limba romana si certificate „conform cu originalul" si stampilate pe fiecare pagina, astfel cum fuseseră solicitate.

Ulterior, reprezentanții Direcției Regionale Vamale s-au prezentat la sediul Societății in vederea prelevării de probe, ocazie cu care s-au incheiat: procesul verbal de prelevare nr.3412/26.02.2008 din partida de marfa cu documentul administrativ nr. DVI I 2689/09.02.2009 („Procesul verbal de prelevare nr. l"); procesul verbal de prelevare nr. 3411/26.02.2008 din partida de marfă cu documentul administrativ nr. DVI I 3681/19.02.2009 („Procesul verbal de prelevare nr. II”).

Astfel cum rezultă din Eticheta pentru probele prelevate conform Procesului-verbal de prelevare nr. 1, denumirea comercială a mărcii prelevate era „grăsime vegetală hidrogenată pentru ciocolată”, în opinia organului vamal ce a realizat operațiunea de prelevare, proba recoltată prezentând suspiciuni din punct de vedere al încadrării tarifare, încadrarea tarifară corectă fiind la poziția tarifară 1517.90.99 și nu 1516.20.98.

De asemenea, în ceea ce privește proba prelevată conform Procesului-verbal de prelevare nr.2, organele vamale au avut suspiciuni referitor la încadrarea tarifară, aceasta din urmă fiind în opinia organelor vamale 1517.90.99 și nicidecum 1516.20.98.

Niciuna dintre probele prelevate nu s-a realizat din mărfuri ce au făcut obiectul declarațiilor vamale supuse controlului, astfel încât nu prezintă relevanță sub aspectul încadrării tarifare concluziile certificatelor de analiză comunicate societății urmare a probelor prelevate.

Prin adresa nr. 19/TA/. Direcția Regională Vamală a formulat o nouă solicitate de documente, respectiv: procesul tehnologic, certificat de ingrediente, informații produs (descriere, utilizare, specificație, valori tipice etc.) pentru „toate tipurile de grăsimi vegetale importate de la furnizorul extern KARLSHAMNS AB încadrate la codul tarifar 1516.20.98 și menționate în anexa nr. 1”, documente comunicate de contestatoare organelor vamale.

Astfel cum rezultă din anexa 1, organele vamale au solicitat documente doar pentru patru dintre DVI inițial supuse verificării, produsele verificate purtând denumirea „KRISTAL SPECIAL”, respectiv „AKOKOTE RT”.

În concluzie, constatările organelor de control au fost după cum urmează: societatea a efectuat în perioada 11.05.2004 – 25.07.2005 un număr total de 4 operațiuni vamale în regim vamal de import de mărfuri denumite „grăsimi vegetale”, având ca țară de expediție Suedia și ca furnizor extern firma suedeză KARLSHAMNS AB; mărfurile importate au fost declarate eronat la poziția tarifară 1516.20.98 – „Alte grăsimi și uleiuri vegetale astfel prezentate”, pentru care taxele vamale sunt de 11%; poziția tarifara corecta este 1517: „Margarina; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri animale sau vegetale sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din acest capitol, altele decât grăsimile si uleiurile alimentare si fracțiunilor de la poziția 1516", subpozitia 1517.90 - „Altele", codul tarifar – 1517.90.99 – „Altele”, pentru care taxele vamale sunt de 40%.

La stabilirea încadrării tarifare „corecte" a produsului supus verificării au fost luate in considerare adresele nr.TV2-2008-499-(213)/02.06.2009 si nr.TV2-2008-499-(213)/21.10.2009 emise de A. Vamala din Suedia si adresa Autorității Naționale a Vămilor - Direcția Tehnici de Vămuire si Tarif Vamal nr._,_/TFN/16.04.2010.

Urmare reîncadrării la poziția tarifara „corecta" in opinia organelor de control au fost stabilite in sarcina Societății drepturi vamale in suma totala de 216.533 lei, reprezentând: taxe vamale în sumă de 66.124 lei; TVA în sumă de 12.564 lei; obligații accesorii aferente taxelor vamale în sumă de 115.836 lei; obligații accesorii aferente TVA în sumă de 22.009 lei.

Astfel, in data de 11.06.2010 a fost emisa de către A. Naționala a Vămilor - Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București - Serviciul Antifraudă Fiscala si Vamala, decizia nr.2, pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal, care modifica Decizia nr.1.

Împotriva acestor decizii precum si a proceselor - verbale ce le însoțeau, reclamanta a formulat contestație, solicitând intimatei Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția Generala a Finanțelor Publice a Municipiului București - Serviciul soluționare contestații, si anularea lor.

Intimata Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția Generala a Finanțelor Publice a Municipiului București - Serviciul Soluționare Contestații, a emis decizia nr. 387/30.09.2010, prin care (i) respinge ca neîntemeiata contestația formulata de reclamantă împotriva Deciziei nr.2; (ii) respinge ca lipsita de interes contestația formulata de subscrisa împotriva Deciziei nr.1.

Contestatoarea considera ca toate actele administrative a căror anulare o solicita, sunt nelegale pentru motivele ce vor fi expuse in cele ce urmează:

(i) Nelegalitatea Deciziei, a Deciziei nr.1 precum si a Deciziei nr.2.

In cuprinsul contestației formulate, a arătat faptul ca atat Procesele verbale de control nr. 1 si nr. 2, cat si Deciziile pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal au fost încheiate de către organele de control din cadrul ANAF – ANV cu încălcarea normelor imperative care reglementează procedura de efectuare a controlului vamal ulterior prevăzută de dispozițiile Ordinului nr. 7521/2006.

În mod greșit intimata ANAF – DGFPMB – Serviciul soluționare contestații a apreciat ca fiind lipsită de interes contestația formulată împotriva deciziei nr. 1, motivat de faptul că reclamanta-contestatoare nu a făcut dovada lezării dreptului legitim.

Instanța de judecată urmează să constate faptul că decizia nr. 2, emisă ulterior, vine să modifice o eroare materială cu privire la taxele vamale și taxa pe valoare adăugată, celelalte constatări cuprinse în decizia nr. 1, constatări care au produs contestatoarei o lezare a unui drept legitim, au rămas nemodificate.

Concluziile reținute în cuprinsul deciziei nr.1, și anume „În consecință, prin încadrarea tarifară eronată, prin recalcularea drepturilor de import, pe baza elementelor de taxare din momentul nașterii datoriei vamale potrivit art. 201 alin. 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, art. 223 alin.2 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României și art. 44 din Regulamentul CEE 450/2008 privind Codul Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat) au fost stabilite diferențe de drepturi de import” au fost menținute în cuprinsul deciziei nr.2, astfel încât, în mod greșit s-a reținut lipsa de interes în formularea contestației.

O altă critică adusă actelor administrative emise viza lipsa avizului de control prevăzut de dispozițiile art. 26 din Norma metodologică.

Potrivit prevederilor art. 25 din Norma metodologică „controalele vamale ulterioare programate se realizează de regulă cu înștiințarea prealabilă (...)”, iar potrivit art. 26 din același act normativ „înștiințarea prealabilă a persoanei se realizează prin comunicarea în scris, de regulă cu 15 zile înainte de inițierea controlului vamal ulterior programat, a unui aviz de control vamal ulterior (...)”.

Astfel cum rezultă din chiar cuprinsul actelor administrativ fiscale contestate, prealabil întocmirii actelor administrative contestate societății i-a fost comunicată o „Invitație” care în opinia contestatoarei nu poate suplini un aviz de control vamal, acesta obligatoriu trebuind să cuprindă toate mențiunile prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. 2 din Ordinul nr. 7521/2006, conform cărora: „Acest document va cuprinde în mod obligatoriu, pe lângă elementele de identificare a membrilor echipei de control și a persoanei controlate, temeiul juridic al controlului, data de începere a controlului vamal ulterior, perioada ce urmează să fie controlată și posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a acțiunii de control vamal ulterior respective”.

Or, prin Invitația comunicata societății nu a fost menționata vreo data de începere a unui eventual control vamal ulterior, singura mențiune fiind aceea ca societatea contestatoare face obiectul unui control, sens in care Societatea are obligația de a pune la dispoziție organelor vamale actele astfel cum au fost indicate in conținutul acesteia.

De vreme ce textul de lege anterior invocat instituie in sarcina organelor vamale, obligația de a instiinta in prealabil contribuabilul cu privire la controlul ce urmează a fi desfășurat, precum si de a ii aduce la cunoștința temeiul juridic, data de începere a controlului vamal, perioada ce urmează a fi controlata, precum si posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a acțiunii de control vamal ulterior, rezulta ca întreaga procedura de control precum si actele administrativ fiscale astfel intocmite sunt evident nelegale.

In ceea ce privește acest aspect, intimata Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția Generala a Finanțelor Publice a Municipiului București - Serviciul Soluționare Contestații, a invocat in cuprinsul deciziei, faptul ca societatea contestatoare ar fi fost in situația unui control inopinat, nefiind necesara existenta unei instiintari prealabile.

"Potrivit dispozițiilor legale sus invocate, controalele vamale ulterioare sunt de doua tipuri, respectiv control vamal ulterior programat si inopinat. Diferența intre cele doua consta in faptul ca numai in cazul controlului vamal ulterior programat se înștiințează in prealabil persoana ce urmează a fi supusa controlului, in timp ce pentru controlul inopinat nu este necesara înștiințarea prealabila a persoanei ce urmează a fi supusa controlului.”

Instanța de judecata, urmează sa constate faptul ca nu s-a aflat in prezenta unui control inopinat, idee pe care intimata a încercat sa o inducă in cuprinsul deciziei, pentru a justifica nerespectarea dispozițiilor unei norme imperative de procedura, care prevedea obligația de a comunica avizul de control vamal ulterior ce trebuie sa cuprindă toate informațiile prevăzute de lege, de vreme ce intimata Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București - Serviciul Antifraudă Fiscala si Vamala a transmis invitația nr.34/TA/24.02.2008, inlaturand astfel caracter inopinat.

Un alt aspect de nelegalitate invocat a privit încălcarea dispozițiilor art. 104 alin. 1 coroborate cu art. 105 alin. 2 din Codul de procedură fiscală.

Chiar și în măsura în care s-ar aprecia că există un aviz de control vamal ulterior, oricum organele vamale nu au respectat dispozițiile legale în ceea ce privește durata controlului vamal ulterior.

Societatea, astfel cum rezultă din invitație, a făcut obiectul controlului vamal ulterior încă din luna ianuarie 2009, iar controlul, deși suspendat și reluat în luna ianuarie 2010, oricum a depășit cu mult limita impusă de dispozițiile legale în materie.

Potrivit art.104 alin. 1 din Codul de procedura fiscala: „Durata efectuării inspecției fiscale este stabilita de organele de inspecție fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, in funcție de obiectivele inspecției, si nu poate fi mai mare de 3 luni."

Totodată, conform art.105 alin.2 din Codul de procedura fiscala: „Inspecția fiscala va fi efectuata in așa fel incat sa afecteze cat mai puțin activitatea curenta a contribuabilului si sa utilizeze eficient timpul destinat inspecției fiscale ".

De vreme ce organele de control au început activitatea de control vamal ulterior cu mai bine de 1 an in urma obligând societatea sa puna la dispoziția acestora diverse documente mai mult sau mai puțin relevante sub aspectul incadrarii tarifare este evident ca procedând de aceasta maniera a fost afectata in mod grav activitatea curenta a contribuabilului, ceea ce constituie un motiv in plus pentru anularea actelor administrative contestate.

Parata A. Naționala a Vămilor - Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București - Serviciul Antifraudă Fiscala si Vamala, a reținut in cuprinsul deciziei: „În ceea ce privește invocarea de către contestatoare a faptului ca perioada controlului a depășit cu mult limita impusa de dispozițiile legale in materie, respectiv art. 104 alin. 1 din Codul de procedura fiscala, se menționează ca prin adresa nr. 8088/TA/3/2009 i s-a comunicat acesteia suspendarea inspecției fiscale pana la obținerea informațiilor solicitate."

Potrivit art. 104 alin. 4 si 5 din Codul de procedura fiscala: „(4) Conducătorul inspecției fiscale competent poate decide suspendarea unei inspecții fiscale ori de cate ori sunt motive justificate pentru aceasta. (5) Condițiile si modalitățile de suspendare a unei inspecții fiscale se vor stabili prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala, respectiv prin ordin comun al ministrului economiei și finanțelor si al ministrului internelor si reformei administrative, in cazul inspecțiilor fiscale efectuate de organele fiscale prevăzute la art. 35, care se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I."

Astfel, potrivit dispozițiilor mai sus - menționate, suspendarea putea fi decisa pentru motive justificate, iar condițiile si modalitățile de suspendare urmând a fi stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala.

Tot ceea ce a făcut intimata A. Naționala a Vămilor - Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București - Serviciul Antifraudă Fiscala si Vamala, a fost sa transmită adresa nr. 8088/TA/3/25.03.2009, prin care îi aducea la cunostiinta societatii contestatoare faptul ca inspecția fiscala se suspenda „in vederea stabilirii realității unor tranzacții. "

Din chiar cuprinsul deciziei reiese faptul ca perioada de desfășurare a depsit termenul impus de dispozițiile art. 104 alin.2 din Codul de~procedura fiscala, si anume o durata a inspecției de maxim 6 luni.

Controlul a fost declanșat la data de 24.02.2009, fiind ulterior suspendat in data de 25.03.2009.

Desi, teoretic, inspecția a fost suspendata, practic, parata A. Naționala a Vămilor - Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București - Serviciul Antifrauda Fiscala si Vamala, a incalcat dispozițiile art. 104 alin.2 din Codul de procedura fiscala, ducând astfel, la afectarea grava a activității curente a societatii contestatoare.

Astfel, in cuprinsul Deciziei se retine „De altfel, asa cum rezulta din documentele existente la dosarul cauzei rezulta ca de la începutul controlului 24.02.2009, pana la finalizarea acestuia, respectiv 26.05.2010/11.06.2010, organele vamale au purtat corespondenta si cu societatea contestatara, respectiv au fost efectuate diverse analize de laborator a produselor importate, au fost solicitate informații privind procesul tehnologic al produselor finite fabricate, certificate de ingrediente, precum si informații privind produsele importate."

Aceasta motivare, evident nu poate fi reținuta ca întemeiata, intrucat eventuala corespondenta purtate cu societatea, nu este de natura sa acopere cerința imperativa prevăzuta de dispozițiile legale privind durata efectuării controlului.

(ii) Netemeinicia Deciziei, a Deciziei nr. 1, precum si a Deciziei nr.2

Sub acest aspect, in raport de dispozițiile art. 65 din Legea nr.141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare, taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al României, aprobat prin lege, cauzei dedusa judecații fiindu-i aplicabil Tariful vamal de import al României in forma in vigoare in anii 2004-2005, perioada supusa controlului.

Potrivit Tarifului vamal de import al României aferent anilor 2004-2005 la poziția tarifara 1516 sunt încadrate: „Grăsimi si uleiuri animale sau vegetale si fracțiunile lor, hidrogenate parțial sau total, inter esterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel. "

Clasa de produse 1516, dupa cum se poate observa cuprinde acele produse nepreparate, fie ca sunt grăsimi, fie ca sunt uleiuri animale sau vegetale si fracțiunile lor, distincția dintre acestea constand in compoziția acestora.

Pe de alta parte, sub aspectul subpozitiilor cuprinse la încadrarea tarifara 1516, acestea se grupează in funcție de compoziția uleiurilor sau grăsimilor vegetale, produsele litigioase încadrându-se la subpozitia -1516.20 „ grăsimi si uleiuri vegetale si fracțiunile lor"

Subpozitia 1516.20- Grăsimi și uleiuri vegetale și fracțiunile lor, cuprinde:

1516.20.10 -Uleiuri de ricin hidrogenate, numite "ceară opal"

--Altele:

—1516.20.91: prezentate in ambalaje directe cu un conținut net de maxim 1kg

—Altfel prezentate:

1516.20.95 —Uleiuri de rapita, [...]

1516.20.96-Uleiuri de arahide, [...]

1516.20.98Altele.

Rezulta așadar, ca Tariful Vamal de import al României in vigoare in perioada supusa controlului reglementează in mod distinct grăsimile si uleiurile animale sau vegetale, neputandu-se retine incadrarea tarifara indicata in actele de control, intrucat poziția tarifara 1517 pretins corecta cuprinde alte categorii de produse decât cele importate.

Astfel, la poziția tarifara 1517 se incadreaza exclusiv produse de tipul margarinei sau alte amestecuri preparate din grăsimi sau din uleiuri animale sau vegetale, produsul importat de Societate nefiind un produs preparat, ci unul in stare naturala, respectiv nepreparat.

In consecința, societatea a procedat la incadrarea tarifara a mărfurilor importate, conform Tarifului vamal de import al României care potrivit dispozițiilor art.72 din Codul vamal al României: „regulile generale si Notele explicative de interpretare a nomenclaturii mărfurilor prevăzute in Tariful vamal de import al României sunt cele din Convenția Internaționala a Sistemului pentru interpretarea Sistemului armonizat de denumire si codificare a mărfurilor, încheiat la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România este parte."

In cuprinsul celor doua Procese - verbale se invoca faptul ca: "Menționam de asemenea ca in răspunsul primit de la A. Vamala din Suedia, era stipulat faptul ca in situația in care s-au încheiat "contracte obligațiilor pentru cumpărarea sau vânzarea mărfurilor " in discuție, societatea KARLSHAMNS AB, ar fi putut folosi pentru o perioada de 6 luni incepand cu data de 11.10.2004 (data invalidării), informațiile tarifare obligatorii (BTI - Binding Tarif Information) obținute de la A. Vamala din Marea Britanie, conform prevederilor art.12 aliniat 6 din Regulamentul Consiliului (CEE) NR.2913/1992. "Dorim să subliniem faptul că prevederile art.12 aliniat 6 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/1992 nu puteau fi folosite la acea dată decât de către țările care erau în Uniunea Europeană și aplicau legislația Uniunii Europene”.

Desi este făcuta aceasta mențiune, si anume faptul ca societatii contestatoare nu i-ar fi aplicabile dispozițiile Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/1992, in concluziile deciziei nr. 1 si deciziei nr.2, este reținut faptul ca "În consecința, prin incadrarea tarifara eronata, prin recalcularea drepturilor de import, pe baza elementelor de taxare din momentul nastorii datoriei vamale potrivit art. 120 alin.2 din Regulamentul (CEE) NR. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, art.223 alin. 2 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României si art. 44 din Regulamentul CEE 450/2008 privind Codul Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat) au fost stabilite diferente de drepturi de import, de plata, in suma totala 77.481.”

Intimata A. Naționala a Vămilor - Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București - Serviciul Antifrauda Fiscala si Vamala, a stabilit incadrarea produselor importate de contestatoare pe baza precizărilor transmise de A. Vamala Suedeza.

Instanța de judecata este rugata sa aiba in vedere faptul ca societatea contestatoare a procedat la incadrarea tarifara a produselor importate astfel cum au fost indicate de exportator, iar împrejurarea ca autoritățile suedeze urmare solicitărilor din România au un alt punct de vedere, desi contestatoarea nu a luat cunoștința pana la data prezentei de un astfel de punct de vedere, nu este nici imputabil si nici opozabil contestatoarei.

(iii) Netemeinicia stabilirii obligațiilor accesorii aferente drepturilor vamale Un alt aspect criticat de contestatoare a vizat netemeinicia stabilirii obligațiilor accesorii aferente drepturilor vamale.

Având in vedere ca obligațiile fiscale constând in drepturi vamale suplimentare stabilite de organele de control vamal au fost calculate prin incalcarea procedurii prevăzute de lege privind reverificarea declarațiilor vamale, astfel cum a arătat anterior, urmează ca instanța să înlăture si obligațiile accesorii suplimentare, in virtutea principiului „accesoriul urmează regula principalului" (sau „accesorium sequitur principalem"), constând in penalități, dobânzi si majorări de intarziere, pentru aceleași considerente pentru care contestatoarea apreciază că nu datorează nici obligațiile principale.

In mod netemeinic, intimata A. Naționala a Vămilor - Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București - Serviciul Antifrauda Fiscala si Vamala, a reținut in cuprinsul deciziei faptul ca "Fața de cele prezentate si având in vedere strict motivația contestatoarei vizând acest capăt de cerere, in condițiile in care in sarcina sa s-a reținut o diferența de drept potrivit căruia accesoriul urmează principalul, urmează a se dispune respingerea ca neîntemeiata a contestației si cu privire la accesoriile aferente taxei vamale si taxei pe valoare adăugata in suma totala de_ lei. "

Cererea a fost întemeiată pe art. 1, art.8, art.10, art.11 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, art. 218 alin.2 și următoarele din OG nr. 92/2003.

La data de 24.02.2012 intimata A. Națională a Vămilor - Direcția pentru Accize și Operațiuni Vamale București a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Intimata a arătat următoarele:

. a efectuat în perioada 11.05._05 un număr de 4 operațiuni vamale în regim vamal de import definitiv. În urma verificărilor efectuate de către Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală, conform dispozițiilor art. 61 și art. 148 din Legea nr.141/1997 privind Codul vamal al României, art.100 și art. 237 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamalal României, s-a constatat faptul că . a încadrat eronat produsele denumite generic „grăsimi vegetale – Akokote RT, Kristal special” la codul tarifar 1516.20.98, încadrarea tarifară corectă a acestor produse fiind la codul tarifar 1517 „produse pregătite suplimentar”.

D. urmare, ori de câte ori există suspiciuni cu privire la încadrarea tarifară eronată sau cu privirela declararea incorectă a mărfurilor în vamă, autoritatea vamală prin reprezentanții aleși are obligația de a solicita lămuriri cu privire la fiecare partidă de marfă care face obiectul celor prezentate mai sus. Așa s-a întâmplat și în cazul societăților S.C. A. CO S.R.L., S.C. CADBURY ROMANIA S.A. care și-a schimbat denumirea în S.C. KANDIA D. S.A., S.C. SUPREME CHOCOLATE S.R.L. și S.C. HEIDI CHOCOLATS SUISSE S.A., societăți care au efectuat același tip de importuri de grăsimi vegetale de la același furnizor suedez, respectiv KARLSHAMNS AB. Din cauza faptului că existau suspiciuni ale autorităților vamale române cu privire la încadrarea tarifară a acestor grăsimi vegetale, s-au solicitat lămuriri suplimentare de la autoritatea vamală din Suedia, drept pentru care s-au stabilit în sarcina reclamantei obligații vamale. De reținut, prin acordarea liberului de vamă nu se confirmă încadrarea tarifară, ci punerea în liberă circulație a mărfurilor, autoritatea vamală având posibilitatea și obligația stabilită prin dispozițiile Codului vamal comunitar și român la controlul vamal ulterior, poziția tarifară reprezentând simbolul sub care mărfurile fugurează în tariful vamal și se concretizează într-un număr al nomenclatorului vamal.

Conform art. 3 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamalal României „Declarația vamală este actul unilateral cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele și în modalitățile prevăzute în reglementările vamale, voința de a plasa mărfurile sub un regim vamal determinat”.

Potrivit art. 40 din HG nr. 1114/2001 privind Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României „Declarația vamală în detaliu, semnată de importator sau de reprezentantul acestuia, are valoarea unei declarații pe propria răspundere în ceea ce privește exactitatea datelor înscrise în declarația vamală – inclusiv pentru codul tarifar completat la rubrica 33 din declarația vamală”.

Declarantul dispune așadar de o anumită libertate în alegerea poziției tarifare a mărfii, dar această alegere trebuie motivată șidovedită pentru a se evita acuzarea din partea organelor vamale de încercare de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor vamale.

Din răspunsurile transmise de A. Vamală din Suedia prin adresa nr. TV2-2008-499-(213)/02.06.2009 și adresa nr. TV2-2008-499-(213)/21.10.2009, se arată că autoritatea vamală din Suedia a efectuat un control ulterior la furnizorul extern KARLSHAMNS AB, care a avut ca scop compoziția grăsimilor vegetale hidrogenate importate de către societățile S.C. A. CO S.R.L., S.C. SUPREME CHOCOLAT S.R.L. și S.C. HEIDI CHOCOLATS SUISSE S.A.

În același timp, firma producătoare și exportatoare KARLSHAMNS AB de mărfuri denumite generic „grăsimi vegetale” a solicitat informații din partea BTI – Binding Tarif Information – care aparține Autorității Vamale din Marea Britanie. Aceste analize aparțin numai experților și sunt efectuate în urma datelor furnizate de către solicitant. În urma acestor analize, experții stabilesc încadrarea tarifară a mărfurilor și emit BTI-uri.

În urma verificărilor efectuate în cauză, A. Vamală din Marea Britanie a invalidat BTI-urile menționate cu motivul cod 64 – clasificare incorectă conform TARIC la codul tarifar_ a grăsimililor vegetale produse și exportate de către KARLSHAMNS AB, marfa în cauză urmând a fi încadrată la poziția tarifară 1517 conform Informației Tarifare Obligatorii (ITO), precum și în conformitate cu art. 12 (6) din Regulamentul Consiliului nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar.

De asemenea, din corespondența purtată cu A. Vamală din Suedia, se aduce la cunoștință Autorității Vamale Române că societatea KARLSHAMNS AB a fost informată în mod special asupra acestei revizuiri a clasificării tarifare printr-o scrisoare din partea HM Customs and Excise (HMCE), departament al guvernului britanic responsabil de colectarea taxelor vamale, importul și exportul de bunuri și servicii în Marea Britanie.

În ceea ce privește critica societății contestatoare invocată cu privire la încadrarea tarifară a mărfurilor în Tariful vamal de import al României, intimata a menționat următoarele:

„La încadrarea tarifară a mărfurilor, așa cum au reținut și organele vamale și fiscale, se utilizează regulile generale pentru interpretarea Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor prezentate în anexa la Legea nr. 98/1996 pentru aderarea României la Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor și în concordanță cu Notele explicative ale sistemului armonizat, menționat la art. 72 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României și art. 48 (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

Reglementările Comisiei Europene sunt obligatorii și pentru România care utilizează Nomenclatura combinată pentru denumirea și clasificarea mărfurilor din Uniunea Europeană în conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul European de asociere între România și statele membre ale UE, semnat la Bruxelles la data de 01.02.1993, acord ratificat prin Legea nr. 20/1993.

Mai mult, cu privire la acest aspect, România a emis și a publicat o Decizie a DGV care să dispună încadrarea tarifară, respectiv „Notele explicative de interpretare a nomenclatorului mărfurilor sunt menționate în Anexa la Decizia directorului general al Direcției Generale a Vămilor nr. 1783/2002 privind Normele tehnice de interpretare a sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, decizie care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 75 bis/05.02.2003”.

În ceea ce privește încălcarea dreptului la apărare invocată de contestatoare, intimata a arătat că atât în timpul actului de control, cât și la analiza cauzei în procedura prealabilă s-a dezbătut pricina sub toate aspectele menționate, a fost administrat și completat la cererea contestatoarei întreg probatoriul, material consemnat în scris și care se regăsește la dosarul cauzei.

Dezlegarea dată chestiunilor invocate de contestatoare a avut ca temei legal tocmai atribuțiile organului de control de verificare a condițiilor și înscrisurilor conform dispozițiilor legale din documentele și actele normative puse în discuție, asta cu atât mai mult cu cât și-a valorificat drepturile, atât în fața organului emitent al actelor administrativ-fiscale, cât și în procedura prealabilă.

Contestatoarea trebuie să înțeleagă că pentru rațiuni de judecată unitară o atare pricină trebuie soluționată și este impusă de ansamblul reglementărilor internaționale și naționale, aplicabile într-un asemenea domeniu, critica adusă cu privire la aplicabilitatea de către autoritatea vamală română a normelor impuse de regimul vamal comunitar nefiind justificată în cauza de față.

În ceea ce privește interpretarea eronată dată speței de față, atât de către A. Vamală din Suedia, cât și de A. Vamală din România, intimata a arătat că o respinge, dovadă sunt declarațiile vamale puse la dispoziția Autorității Vamale din Suedia de către furnizorul extern KARLSHAMNSAB pentru perioada 2004-2005, fiind identificate de către toate autoritățile în cauză codurile tarifare 1516.20.96 și 1516.20.98, coduri utilizate și de către . la operațiunea de import, atât pentru perioada 2004-2005, cât și ulterior acestei perioade.

Ca urmare a demersurilor proprii, întreprinse și invocate de contestatoare, avea obligația de a se conforma cerințelor Autorității Vamale din Marea Britanie și de a încadra mărfurile denumite generic „grăsimi vegetale” conform Informațiilor Tarifare Obligatorii (ITO) și răspunsului primit în urma propriilor solicitări.

Așa cum arată și autoritatea vamală britanică, prin răspunsul dat la demersurile inițiate de contestatoare, BTI-urile puteau fi folosite până la data de 11.10.2004 – data invalidării și nu până la o dată ulterioară, așa cum a procedat.

Ca urmare a celor menționate de ., intimata apreciază că în cauza de față nu poate fi vorba despre o interpretare și aplicare greșită a legii.

Întâmpinarea a fost întemeiată pe art. 115 C.pr.civ.

La termenul din 13.02.2013 contestatoarea a precizat că la lit. e) în cererea de chemare în judecată solicită anularea procesului-verbal de control nr. 34/26.05.2010, menționând din eroare data de 11.06.2010 și la lit. e).

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri și proba cu expertiză în specialitatea chimie alimentară.

Prin sentința civilă nr. 2704/15.05.2013, Tribunalul București, Secția a IX-a C. administrativ și fiscal a admis în parte cererea.

A anulat decizia nr. 387/30.09.2010 a D.G.F.P.M.B. privind soluționarea contestației formulate de S.C. A. CO S.R.L., decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 69/11.06.2010, procesul-verbal de control nr. 34/TA/., decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 56/26.05.2010 și procesul-verbal de control nr. 34/TA/. emise de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București, Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală.

A respins capătul de cerere privind obligarea intimatelor la restituirea sumei reprezentând drepturi vamale suplimentar stabilite și la plata dobânzilor aferente ca neîntemeiat.

A lua act că societatea contestatoare înțelege să solicite cheltuielile de judecată pe cale separată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de control nr. 34/TA/. întocmit de DRAOVB – Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală (filele 70-84, vol. I) s-a reținut că societatea contestatoare a efectuat în perioada 11.05._05 un număr de 4 operațiuni vamale în regim vamal de import de mărfuri denumite generic „grăsimi vegetale”, având ca țară de expediție Suedia și ca furnizor extern firma suedeză KARLSHAMNS AB. Pentru aceste mărfuri . a declarat la rubrica 33 „codul mărfurilor” din declarațiile vamale în detaliu codul tarifar 1516.20.98 „alte grăsimi și uleiuri vegetale altfel prezentate”.

Conform Notelor Explicative „la poziția tarifară 1516 se încadrează «grăsimi și uleiuri animale sau vegetale și fracțiunile lor, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel»”, „la poziția tarifară 1517 se încadrează «margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri animale sau vegetale sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din acest capitol, altele decât grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunilelor de la poziția 1516»”.

Tot la poziția tarifară 1517 se încadrează grăsimile și uleiurile și fracțiunile lor hidrogenate etc., care au suferit o preparare ulterioară, cum este texturarea (modificarea texturii sau a structurii cristaline) în vederea utilizării alimentare.

Din documentele puse la dispoziția organelor de control de către reprezentanții societății pentru fiecare grăsime vegetală importată s-a stabilit că mărfurile denumite generic „grăsimi vegetale” au fost încadrate eronat la codul tarifar 1516.20.98 (taxa vamală 11%), încadrarea corectă fiind la codul tarifar 1517.90.99 (40%).

S-a solicitat sprijinul Autorității vamale din Suedia în vederea efectuării unui control ulterior la firma producătoare din Suedia.

Din adresele nr. TV2-2008-499-(213)/02.06.2009 și nr.TV2-2008-499-(213)/21.10.2009 rezultă că firma producătoare și exportatoare a mărfurilor denumite generic „grăsimi vegetale”, KARLSHAMNS AB, a solicitat și obținut mai multe informații tarifare obligatorii (BTI – Binding Tariff Information) de la A. Vamală din Marea Britanie (numai experții din cadrul autorității vamale, în urma analizei datelor furnizate de către solicitant, stabilesc încadrarea tarifară a mărfurilor și emit BTI-uri).

Ca urmare a unei revizuiri a clasificării tarifare a anumitor mărfuri denumite generic „grăsimi și uleiuri animale sau vegetale”, care a fost condusă de către „Comisia Omogenă de Sistem a Organizației Mondiale a Vămilor” s-a constatat că un număr de BTI-uri emise de către A. Vamală din Marea Britanie pentru poziția tarifară 1516 sunt considerate începând cu data de 11.10.2004 a fi clasificate incorect întrucât această poziție acoperă numai grăsimi și uleiuri unice și fracțiunile lor care au fost parțial sau total hidrogenate, interesterificate, re-esterificate, fie că au fost sau nu rafinate, dar nu pregătite suplimentar (BTI GB_ valabil din data de 22.04.2002 pentru „Kristal Special” și BTI GB_ valabil din data de 25.10.2002 pentru „Akokote RT”). Începând cu data de 11.10.2004 A. Vamală din Marea Britanie a invalidat BTI-urile menționate cu motivul cod 64 – clasificare incorectă conform TARIC la codul tarifar_ a mărfurilor denumite generic „Kristal Special” și „Akokote RT”. Acestea vor fi clasificate la poziția tarifară 1517. De asemenea, societatea KARLSHAMNS AB a clasificat la poziția tarifară 1517 până în anul 2002 mărfurile denumite generic „grăsimi și uleiuri animale sau vegetale”.

În răspunsul primit de la A. Vamală din Suedia era stipulat că, în situația în care s-au încheiat „contracte obligatorii pentru cumpărarea sau vânzarea mărfurilor” în discuție, societatea KARLSHAMNS AB, ar fi putut folosi pentru o perioadă de 6 luni începând cu data de 11.10.2004 (data invalidării) informațiile tarifare obligatorii (BTI – Binding Tariff Information) obținute de la A. Vamală din Marea Britanie, conform prevederilor art. 12 alin.6 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/1992.

Prevederile art. 12 alin. 6 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/1992 nu puteau fi folosite la acea dată decât de către țările care erau în Uniunea Europeană și aplicau legislația Uniunii Europene.

Prin corespondența primită de la A. Vamală din Suedia (adresa TV2-2008-499-(213)/21.10.2009 s-a adus la cunoștința DRAOVB că societatea KARLSHAMNS AB a fost informată în mod special asupra acestei revizuiri a clasificării tarifare într-o scrisoare primită din partea HM Customs and Excise (departament al guvernului britanic, responsabil cu gestionarea importului și exportului de bunuri și servicii în Marea Britanie).

În drept, încadrarea mărfurilor în Tariful vamal de import al României se face conform Regulilor generale pentru interpretarea Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor prezentate în anexa la Legea nr. 98/1996 pentru aderarea României la Convenția internanțională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor și în concordanță cu Notele explicative ale sistemului armonizat, menționate la art. 72 din Legea nr.141/1997 privind Codul vamal al României și art. 48 (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

În speță se aplică regulile generale nr. 1 și nr. 6.

Normele explicative de interpretare a nomenclaturii mărfurilor (la nivel de maxim 6 cifre) sunt menționate în Anexa la Decizia directorului general al Direcției Generale a Vămilor nr. 1783/2002 privind Normele tehnice de interpretare a sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (publicată în M.O. nr. 75 bis din 05.02.2003).

Reglementările Comisiei Europene sunt obligatorii și pentru România care utilizează Nomenclatura combinată pentru denumirea și clasificarea mărfurilor din Uniunea Europeană în conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 01.02.1993, ratificat prin Legea nr.20/1993.

În cazul de față informațiil tarifare obligatorii (BTI – Binding Tariff Information) au fost solicitate de la A. Vamală din Marea Britanie, iar experții din cadrul autorității vamale respective, în urma analizei datelor furnizate de către solicitant și pe baza Notelor Explicative menționate mai sus, au stabilit încadrarea tarifară a mărfurilor și au emis BTI-urile care ulterior au fost invalidate cu motivul cod 64, adică clasificarea la codul TARIC_ este incorectă.

De asemenea, pentru încadrarea tarifară a mărfurilor sunt aplicabile și următoarele prevederi legale: art. 104 alin. 2 din HG nr. 1114/1997 privind Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, art. 8 alin.1 din Legea nr. 141/1997, art. 9 alin.1 din Legea nr. 86/2006.

Din conținutul documentelor puse la dispoziție de societate în coformitate cu prevederile legale menționate mai sus, cât și din concluziile Autorității Vamale Suedeze rezultă că . a încadrat eronat produsele denumite generic „grăsimi vegetale Kristal Special și Akokote RT” la codul tarifar 1516.20.98, încadrarea tarifară corectă a acestor produse fiind la poziția tarifară 1517 „Margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri animale sau vegetale sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din acest capitol, altele decât grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile lor de la poziția 1516”, subpoziția 1517.90 „Altele”, codul tarifar 1517.90.99 „Altele”.

La stabilirea încadrării tarifare corecte au fost luate în considerare adresele nr. TV2-2008-499-(213)/02.06.2009 și nr. TV2-2008.499-(213)/21.10.2009 emise de către A. Vamală din Suedia și adresa Autorității Naționale a Vămilor – Direcția Tehnici de Vămuire și Tarif Vamal nr._,_/TFN/16.04.2010.

Taxele vamale aplicabile produselor în cauză pentru codul tarifar declarat eronat și pentru cel corect stabilite de organele de control, menționate în tariful vamal de import al României sunt următoarele: cod tarifar 1516.20.98 – 11% (2004 și 2005), cod tarifar 1517.90.99 – 40% (2004 și 2005).

În concluzie, prin depunerea declarațiilor vamale de import conținând date eronate privind încadrarea tarifară, societatea comercială a încălcat prevederile art. 40 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României aprobat prin HG nr. 1114/2001.

În consecință, prin încadrarea tarifară eronată, prin recalcularea drepturilor de import, pe baza elementelor de taxare din momentul nașterii datoriei vamale potrivit art. 201 alin. 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, art. 223 alin. 2 din Legea nr. 86/1996 privind Codul Vamal al României și art. 44 din Regulamentul CEE 450/2008 privind Codul Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat) au fost stabilite diferențe de drepturi de import, de plată, în sumă totală de 77.481 lei.

În conformitate cu art. 61 și 148 din Legea nr.141/1997 privind Codul Vamal al României, art. 100 și 237 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României, pentru produsele ce fac obiectul celor 4 declarații vamale cuprinse în anexa nr. 1 (DVI nr._/25.07.2005, DVI nr._/21.07.2005, DVI nr._/27.07.2005 și DVI nr._/11.05.2004), echipa de control a procedat la recalcularea cuantumului taxelor vamale și a TVA-ului în funcție de taxa vamală corectă, rezultând diferențe de plată în sumă totală de 78.687 lei, din care taxe vamale în sumă de 66.124 lei și TVA în sumă de 12.564 lei.

Pentru neplata la termen a diferențelor de taxe vamale și TVA stabilite de echipa de control s-au calculat dobânzi/majorări de întârziere până la data de 26.05.2010 inclusiv, în conformitate cu art. 12 și 13 alin. 1 și 2 din OG nr. 61/2002 (respectiv cu prevederile art. 114 și 115 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare) în sumă totală de 134.216 lei, din care aferente taxelor vamale în sumă de 112.787 lei și aferente TVA în sumă de 21.429 lei.

Cotele procentuale ale majorărilor de întârziere/dobânzilor au fost stabilite în conformitate cu prevederile HG nr.67/29.01.2004, HG nr. 784/14.07.2005 și ale Legii nr. 210/2005.

S-a procedat la calcularea penalităților de întârziere până la data de 31.12.2005 inclusiv, în conformitate cu art. 14 alin. 1 din OG nr. 61/2002 (respectiv cu prevederile art. 114 din OG nr. 92/2003) în sumă totală de 2.370 lei, din care aferente taxelor vamale în sumă de 1.991 lei și aferente TVA în sumă de 379 lei.

În baza procesului-verbal de control nr. 34/TA/. s-a emis decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 56/26.05.2010 (filele 60-69), prin care s-a stabilit în sarcina contestatoarei obligația de plată a următoarelor sume: 65.110 lei taxe vamale, 12.371 lei TVA, 1.991+6.592+106.195 lei penalități, dobânzi și majorări de întârziere aferente taxelor vamale, 378+1.252+20.177 lei penalități, dobânzi și majorări de întârziere aferente TVA.

Prin procesul-verbal de control nr. 34/TA/. (filele 45-59) s-a modificat procesul-verbal de control nr. 34/TA/. întrucât organele de control au constatat existența unor erori materiale cu privire la taxele vamale și TVA-ul datorat.

S-a arătat că pentru produsele ce fac obiectul celor 4 declarații vamale echipa de control a procedat la recalcularea cuantumului taxelor vamale și a TVA-ului în funcție de taxa vamală corectă, rezultând diferențe de plată în sumă totală de 78.688 lei, din care taxe vamale în sumă de 66.124 lei și TVA în sumă de 12.564 lei.

Pentru neplata la termen a diferențelor de taxe vamale și TVA s-au calculat dobânzi/majorări de întârziere până la data de 11.06.2010 inclusiv în sumă totală de 135.475 lei, din care aferente taxelor vamale în sumă de 113.845 lei și aferente TVA în sumă de 21.630 lei.

Totodată s-a procedat la calcularea penalităților de întârziere până la data de 31.12.2005 inclusiv în sumă totală de 2.370 lei, din care aferente taxelor vamale în sumă de 1.991 lei și aferente TVA în sumă de 379 lei.

În baza procesului-verbal de control nr. 34/TA/. s-a emis decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 69/11.06.2010 (filele 35-44) prin care s-a stabilit în sarcina contestatoarei obligația de plată a următoarelor sume: 66.124 lei taxe vamale, 12.564 lei TVA, 1.991+6.592+107.253 lei penalități, dobânzi și majorări de întârziere aferente taxelor vamale, 379+1.252+20.378 lei penalități, dobânzi și majorări de întârziere aferente TVA.

. a formulat contestație împotriva deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 69/11.06.2010, a procesului-verbal de control nr. 34/TA/., a deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 56/26.05.2010 și a procesului-verbal de control nr. 34/TA/. (filele 23-34).

Contestația a fost respinsă prin decizia nr. 387/30.09.2010 a DGFPMB.

Contestația formulată împotriva deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 56/26.05.2010 a fost respinsă ca lipsită de interes întrucât aceasta a fost modificată prin decizia nr. 69/11.06.2010.

Contestația formulată împotriva deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamalnr. 69/11.06.2010 a fost respinsă ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Invocarea contestatoarei pe motiv că nu i s-a comunicat avizul de control, ci numai o invitație nu este întemeiată întrucât în cazul controlului inopinat nu este necesară înștiințarea prealabilă a contribuabilului. Dovada că a fost efectuat un control inopinat rezultă și din nota nr. 34/19.09.2009 în care se precizează că este necesară reconfirmarea încadrării tarifare a importurilor efectuate din partea Autorității Vamale din Suedia.

În ceea ce privește invocarea de către contestatoare a faptului că perioada controlului a depășit cu mult limita impusă de dispozițiile legale în materie, respectiv art. 104 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, s-a arătat că prin adresa nr. 8088/TA/3/2009 i s-a comunicat acesteia suspendarea inspecției fiscale până la obținerea informațiilor solicitate de la autoritățile din Suedia. Din documentele existente la dosarul cauzei rezultă că i-au mai fost solicitate acesteia informații suplimentare prin adresa nr. 24/29.01.2010, contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu furnizorul, iar prin adresa din 19.05.2010 procesul tehnologic, certificate ingrediente, informații privind produsele importate. Or, în condițiile în care inspecția fiscală/controlul vamal ulterior a fost suspendată/suspendat, iar acesteia i-au fost solicitate documente punctual în datele de 29.01.2010 și 19.05.2010 nu se justifică precizarea acesteia precum că i-a fost afectată activitatea curentă.

Art. 46 din Codul de procedură fiscală prevede expres care sunt elementele care conduc la nulitatea actului, printre acestea neregăsindu-se procedura de desfășuare a controlului.

Pe baza caracteristicilor mărfurilor importate și a precizărilor transmise de A. Vamală Suedeză vizând codurile tarifare declarate de exportator la efectuarea formalităților de export, rezultă că . a încadrat eronat produsele denumite generic „grăsimi vegetale” Kristal Special și Akokote RT la codul tarifar 1516.20.98, încadrarea tarifară corectă a acestor produse fiind la codul tarifar 1517.90.99.

Invocarea de către contestatoare a faptului că la poziția 1517 se încadrează numai margarina sau alte amestecuri preparate din grăsimi sau uleiuri animale sau vegetale și că produsul importat este nepreparat și este în stare naturală este neîntemeiată, în condițiile în care potrivit anexei la Decizia DGV nr. 1783/2002 se prevede la poziția 1516: „Totuși, această poziție nu cuprinde grăsimile și uleiurile și fracțiunile lor hidrogenate etc., care au suferit o preparare ulterioară, cum este texturarea (modificarea texturii sau a structurii cristaline) în vederea utilizării alimentare (poziția 15.17)”, or mărfurile importate sunt grăsimi vegetale hidrogenate în stare solidă utilizate în prepararea napolitanelor.

Prin cererea de chemare în judecată contestatoarea a invocat încălcarea normelor imperative ce reglementează procedura de efectuare a controlului vamal ulterior conform Ordinului nr. 7521/2006 al vicepreședintelui ANAF, respectiv lipsa avizului de control (a înștiințării prealabile) prevăzut de art. 26 din Normele metodologice aprobate prin acest ordin.

Potrivit art. 25 din Normele metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior, aprobate prin Ordinul nr. 7521/2006, „Controalele vamale ulterioare programate se realizează, de regulă, cu înștiințarea prealabilă a persoanei stabilite în România, cu scopul de a nu-i perturba activitatea curentă și pentru ca aceasta să fie în măsură de a pune la dispoziție membrilor echipei de control vamal ulterior un spațiu adecvat și registrele, evidențele financiar-contabile sau înscrisurile, inclusiv cele pe suport informatic, care au legătură directă ori indirectă cu mărfurile și cu bunurile ce fac obiectul schimbului între aceasta și cetățeni sau companii din alte țări, de a permite accesul la spațiile de depozitare a mărfurilor și bunurilor, asigurând prezența persoanelor competente să pună la dispoziție datele și informațiile pe care le dețin referitoare la acele mărfuri și bunuri.”

Art. 26 din aceleași Norme metodologice prevede următoarele:

„(1) Înștiințarea prealabilă a persoanei se realizează prin comunicarea în scris, de regulă cu 15 zile înainte de inițierea controlului vamal ulterior programat, a unui aviz de control vamal ulterior, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2.

(2) Acest document va cuprinde în mod obligatoriu, pe lângă elementele de identificare a membrilor echipei de control și a persoanei controlate, temeiul juridic al controlului, data de începere a controlului vamal ulterior, perioada ce urmează să fie controlată și posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a acțiunii de control vamal ulterior respective.”

Din folosirea sintagmei „de regulă” în art. 25 din Normele metodologice rezultă că pentru efectuarea controalelor vamale ulterioare programate nu este obligatorie înștiințarea prealabilă a persoanei controlate, această înștiințare fiind doar recomandată pentru desfășurarea controlului în cele mai bune condiții (fără perturbarea activității persoanei controlate, într-un spațiu adecvat, cu punerea la dispoziție a tuturor documentelor și informațiilor necesare).

Din moment ce trimiterea înștiințării prealabile (a avizului de control) nu era obligatorie, nu se poate reține că prin nemenționarea în cuprinsul invitației din 24.02.2009 (fila 85) a tuturor elementelor prevăzute de art. 26 alin. 2 din Normele metodologice s-ar fi încălcat dispoziții imperative cu privire la efectuarea controlului.

Contestatoarea a mai invocat încălcarea prevederilor art. 104 alin. 1 coroborate cu art. 105 alin. 2 din Codul de procedură fiscală.

Conform art. 104 din Codul de procedură fiscală

„(1) Durata efectuării inspecției fiscale este stabilită de organele de inspecție fiscală sau, după caz, de compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, în funcție de obiectivele inspecției, și nu poate fi mai mare de 3 luni.

(2) În cazul marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare, durata inspecției nu poate fi mai mare de 6 luni.

(3) Perioadele în care derularea inspecției fiscale este suspendată nu sunt incluse în calculul duratei acesteia, conform prevederilor alin. (1) și (2).

(4) Conducătorul inspecției fiscale competent poate decide suspendarea unei inspecții fiscale ori de câte ori sunt motive justificate pentru aceasta.

(5) Condițiile și modalitățile de suspendare a unei inspecții fiscale se vor stabili prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, respectiv prin ordin comun al ministrului economiei și finanțelor și al ministrului internelor reformei administrative, în cazul inspecțiilor fiscale efectuate de organele fiscale prevăzute la art. 35, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Potrivit art. 105 alin. 2 din Codul de procedură fiscală „Inspecția fiscală va fi efectuată în așa fel încât să afecteze cât mai puțin activitatea curentă a contribuabililor și să utilizeze eficient timpul destinat inspecției fiscale”.

Prin adresa nr. 8088/TA/3/25.03.2009 (fila 92), emisă la o lună de la începerea controlului, i s-a comunicat contestatoarei suspendarea inspecției fiscale în conformitate cu prevederile art. 104 alin. 4 din Codul de procedură fiscală și ale Ordinului ANAF nr. 708/2006 art. 2 lit. g), care se referă la necesitatea solicitării unor informații suplimentare de la autoritățile fiscale similare din alte state membre ale Uniunii Europene sau din state cu care România are încheiate convenții internaționale pentru schimburi de informații în scopuri fiscale (forma în vigoare după modificarea Ordinului nr. 708/2006 prin Ordinul nr. 1182/2007).

Potrivit notei nr. 34/TA/UP/19.03.2009 a DRAOVB, întrucât din documentele puse la dispoziția organelor de control de către reprezentanții . pentru fiecare grăsime vegetală importată nu s-a putut stabili cu certitudine corectitudinea declarării la momentul importului la codul tarifar 1516.20.98, existând suspiciunea încadrării eronate (grăsimile vegetale importate ar fi putut fi încadrate la poziția tarifară 1517.10 sau 1517.90, în funcție de transformarea chimică), s-a solicitat sprijinul Autorității Vamale Suedeze în vederea efectuării unui control ulterior la firma suedeză KARLSHAMNS AB (filele 459 verso-460, vol. II).

DRAOVB a primit informațiile necesare solicitate de la Vama Suedeză la 11.06.2009 și la 06.11.2009 (filele 779-780 și filele 788-789, vol. III).

Având în vedere dispozițiile art. 104 alin. 3 din Codul de procedură fiscală, perioada în care controlul a fost suspendat (de la emiterea adresei din 25.03.2009 până la primirea informațiilor solicitate de la Vama Suedeză – 06.11.2009) nu este inclusă în calculul duratei acestuia.

Prin adresa nr. 6935/TA/. DRAOVB Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală a solicitat de la Direcția Tehnici de Vămuire și Tarif Vamal confirmarea unor corespondențe între unele BTI-uri emise de autoritatea vamală din Marea Britanie și grăsimile vegetale AKOPOL E, AKOFECT PS, AKOKOTE RT și AKOLIQ ST, precum și denumirea comercială a grăsimilor vegetale aferente unor BTI-uri (fila 649, vol. III).

Prin adresa nr. 7465/TA/. DRAOVB Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală a solicitat de la Direcția Tehnici de Vămuire și Tarif Vamal BTI-urile emise începând cu data de 01.01.2002 de către autoritatea vamală din Marea Britanie pentru furnizorul extern Karlshamns AB – Suedia și care începând cu data de 11.10.2004 au fost considerate ca fiind emise eronat pentru poziția tarifară 1516 în loc de 1517 și invalidate pentru motivul cod 64 (fila 644, vol. III).

Răspunsul Direcției Tehnici de Vămuire și Tarif Vamal a fost transmis prin adresa nr._,_/TFN/16.04.2010, înregistrată la DRAOVB la 20.04.2010 (fila 613, vol. III).

Prin adresele nr. 24/29.01.2010 (fila 732, vol. III) și nr. 19/TA/. (filele 730-731, vol. III) DRAOVB a solicitat contestatoarei contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu KARLSHAMNS AB Suedia pentru mărfurile importate în perioada 01.01._05, respectiv procesul tehnologic, certificat de ingrediente, informații produs (descriere, utilizare, specificație, valori tipice etc.) pentru grăsimile vegetale AKOKOTE RT și KRISTAL SPECIAL.

Depășirea duratei prevăzute de art. 104 din Codul de procedură fiscală pentru efectuarea controlului nu se numără printre elementele care atrag nulitatea absolută a actului administrativ fiscal conform art. 46 din Codul de procedură fiscală.

Din coroborarea art. 104 alin. 1 cu art. 105 alin. 2 din Codul de procedură fiscală rezultă că scopul stabilirii unei durate maxime a inspecției fiscale este, pe de o parte, afectarea într-o măsură cât mai mică a activității curente a contribuabilului și, pe de altă parte, utilizarea cât mai eficientă a timpului destinat inspecției fiscale.

În speță contestatoarea nu a făcut dovada vătămării suferite prin depășirea duratei prevăzute de art. 104 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, respectiv a afectării grave a activității sale curente, pentru a opera nulitatea actelor încheiate în urma controlului, iar durata controlului este justificată prin necesitatea obținerii unor documente și informații suplimentare atât de la Direcția Tehnici de Vămuire și Tarif Vamal, cât și de la contestatoare, conform adreselor menționate mai sus. Solicitarea de la contestatoare a unor documente referitoare la 2 produse (contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu furnizorul din Suedia, procesul tehnologic, certificat de ingrediente, informații produs) nu poate reprezenta o afectare gravă a activității acesteia, mai ales că respectiva documentație nu este nici foarte coplexă, nici foarte voluminoasă.

Referitor la încadrarea produselor Akokote RT și Kristal Special, tribunalul a reținut următoarele:

. a efectuat în perioada 11.05._05 patru operațiuni vamale în regim vamal de import privind produsele Akokote RT și Kristal Special, cumpărate de la Karlshamns AB Suedia.

În DVI nr._/11.05.2004 (fila 177) produsul Akokote RT a fost încadrat la codul tarifar 1516.20.98.

În DVI nr._/21.07.2005 (fila 190) produsul Kristal Special a fost încadrat la codul tarifar 1516.20.98.

În DVI nr._/25.07.2005 (fila 133) produsul Kristal Special a fost încadrat la codul tarifar 1516.20.98.

În DVI nr._/27.07.2005 (fila 181) produsul Kristal Special a fost încadrat la codul tarifar 1516.20.98.

Din adresa nr. TV2-2008-499-(213)/21.10.2009 emisă de Vama Suedeză (filele 782-783 vol. III) rezultă că pentru produsul Akokote RT inițial Karlshamns AB a folosit codul de tarif 1517, dar în 2002 a fost emisă o Informatie de Tarif Obligatoriu (BTI) de către Vama Britanică. BTI a schimbat codul de tarif la_ pentru exportul din UE. BTI este valabilă 6 ani și este emisă în concordanță cu Regulamentul Consiliului (CEE) 2913/92 din 12.10.1992 și cu Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/02.07.1993.

Printr-o adresă emisă la 11.10.2004 de Vama Britanică (fila 781 vol. III), Karlshamns AB a fost informată despre rezultatul unei revizuiri a clasificării anumitor grăsimi și uleiuri animale sau vegetale, care a fost condusă de Comisia Omogenă de Sistem a Organizației Mondiale a Vămilor. Revizuirea a clarificat domeniul proiectat al Titlului 1516 (acesta acoperă numai grăsimi și uleiuri unice și fracțiunile lor care au fost parțial sau total hidrogenate, inter-esterificate, re-esterificate sau indescifrabil, fie că au fost sau nu rafinate, dar nu pregătite suplimentar). Ca rezulta, un număr de BTI-uri UK emise în favoarea titlului 1516 sunt considerate acum a fi clasificate incorect. S-a arătat că lista anexă oferă detalii ale BTI-urilor emise în favoarea Karlshamns AB care sunt afectate și nu au fost revocate. S-a menționat că majoritatea produselor vor fi clasificabile la titlul 1517 și că, sub incidența condițiilor din art. 12 (6) al Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2913/92, mai pot fi folosite aceste informații pentru o perioadă de 6 luni de la data scrisorii de informare, cu condiția să se fi încheiat contracte obligatorii pentru cumpărarea sau vânzarea mărfurilor în chestiune pe baza clasificării BTI până la 11 aprilie. S-a mai arătat că pentru emiterea unui BTI în clasificarea corectă pentru mărfurile respective trebuie făcută o cerere scrisă, cu prezentarea detaliilor actualizate ale produsului.

Din această adresă nu rezultă că toate încadrările la poziția tarifară 1516 erau greșite, ci doar că pentru majoritatea urma să se aplice încadrarea la poziția tarifară 1517, la poziția 1516 fiind încadrate doar grăsimile și uleiurile unice și fracțiunile lor, care au fost parțial sau total hidrogenate, inter-esterificate, re-esterificate sau elaidinizate, dar nu pregătite suplimentar, fiind subliniată ultima mențiune referitoare la lipsa pregătirii suplimentare.

DVI nr._/11.05.2004 privind produsul Akokote RT (fila 177) a fost întocmită înainte de emiterea adresei Vămii Britanice din 11.10.2004 prin care a fost invalidat BTI-ul, ceea ce înseamnă că produsul Akokote RT a fost încadrat în mod corect la codul tarifar 1516.20.98, BTI-ul cu această încadrare fiind valabil la data respectivă.

Potrivit expertizei efectuate în cauză produsul Kristal Special este un ulei de cocos total hidrogenat, din analiza probelor neputându-se stabili dacă a fost supus suplimentar unui post tratament, astfel că se supune încadrării tarifare la codul tarifar 1516.20.98 (fila 897, vol. III).

Conform relațiilor actuale comunicate de producător, și în prezent acesta folosește pentru produsul Kristal Special încadrarea la codul tarifar 1516.20.98 (fila 914, vol. III).

Din înscrisurile depuse la dosar de către intimate nu rezultă că produsul Kristal Special a fost obținut prin preparare suplimentară.

În decizia nr. 387/30.09.2010 se reține că mărfurile importate sunt grăsimi vegetale hidrogenate în stare solidă utilizate în prepararea napolitanelor (fila 21, vol. I, primul paragraf).

În opinia tribunalului, simplul fapt că grăsimile vegetale hidrogenate sunt în stare solidă și sunt utilizate în prepararea napolitanelor nu înseamnă în mod automat că acestea au suferit o preparare ulterioară, cum este texturarea, în vederea utilizării alimentare, pentru a se încadra la poziția tarifară 1517.

După cum s-a arătat mai sus, una din concluziile expertizei efectuate în cauză a fost că nu se poate stabili dacă produsul Kristal Special a fost supus suplimentar unui post tratament, iar intimatele nu au depus la dosar probe (rezultate ale unor analize ale produsului în cauză) din care să rezulte faptul că grăsimile vegetale hidrogenate din produsul Kristal Special ar fi suferit o preparare ulterioară în vederea utilizării alimentare. Probele prelevate de DRAOVB la 26.02.2009 se referă la grăsimi vegetale din ulei de palmier/ulei de sâmbure de palmier (filele 87-90 și 93-94, vol. I), neavând legătură cu produsul Kristal Special care este un ulei de cocos.

Prin precizările formulate cu privire la raportul de expertiză, DRAOVB a arătat că declarațiile producătorului Karlshamns AB indică faptul că produsul Kristal Special a suferit modificări tehnologice, încadrarea tarifară fiind cea valabilă pentru anul 2013 (fila 921, vol. IV.), dar această afirmație a intimatei nu este susținută de înscrisurile care au stat la baza efectuării expertizei, din documentele comunicate de producător nerezultând faptul că produsul Kristal Special pus la dispoziția expertului ar fi diferit de cel care a făcut obiectul importului în anul 2005.

În consecință, tribunalul a apreciat că este neîntemeiată încadrarea tarifară a produsului Kristal Special la codul tarifar 1517.90.99.

Având în vedere acest aspect, precum și faptul că în DVI nr._/11.05.2004 produsul Akokote RT a fost încadrat în mod corect la codul tarifar 1516.20.98, BTI-ul cu această încadrare fiind valabil la 11.05.2004, tribunalul a anulat decizia nr. 387/30.09.2010 a DGFPMB privind soluționarea contestației formulate de S.C. A. CO S.R.L., decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 69/11.06.2010, procesul-verbal de control nr. 34/TA/., decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 56/26.05.2010 și procesul-verbal de control nr. 34/TA/., emise de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București, Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală.

Ca o consecință a anulării acestor acte, contestatoarea nu datorează sumele stabilite în sarcina sa prin decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 56/26.05.2010, modificată prin decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 69/11.06.2010.

Tribunalul a respins însă capătul de cerere privind obligarea intimatelor la restituirea sumei reprezentând drepturi vamale suplimentar stabilite și la plata dobânzilor aferente ca neîntemeiat întrucât contestatoarea nu a depus la dosar înscrisuri doveditoare cu privire la plata sumelor reprezentând drepturi vamale suplimentar stabilite prin deciziile pentru regularizarea situației.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice București.

A solicitat admiterea recursului si modificarea in tot a sentinței recurate in sensul respingerii acțiunii de anulare a deciziei nr. 387/30.09.2010 emisa de DGFPM București - Serviciul Soluționare Contestații si DRS nr. 69/11.06.2010 emisa de DRAOV București - Serviciul Antifrauda Fiscala si Vamala.

A arătat că, începând cu data de 01.08.2013, in temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (5) si art. 11 alin. (3) din OUG nr. 74/2013 privind unele masuri pentru îmbunătățirea si reorganizarea ANAF, coroborate cu dispozițiile art. 23 alin. (2) din HG nr. 520/2013 privind organizarea si funcționarea ANAF, Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București cu Toate birourile vamale din subordine a fost preluata prin fuziune de către Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice București.

În motivarea recursului, a arătat următoarele:

La originea cauzei se afla 4 (patru) operațiuni de import definitiv a produselor alimentare Akokote RT si Kristal Special efectuate de societatea comerciala . in perioada 11.05._05, produse importate de la firma Karlshamns AB Suedia si încadrate la poziția tarifara 1516.20.98 conform poziției 33 din declarația vamala „Aite uleiuri si uleiuri vegetale altfel prezentate", taxa vamala -11%.

Prin Procesul-verbal de control nr. 34/TA/., încheiat de A. Naționala a Vămilor - Direcția Regionala Vamala București - Serviciul Supraveghere Vamala si Lupta împotriva Fraudelor Vamale, s-a procedat la verificarea determinării corecte a încadrării tarifare a mărfurilor declarate la import la poziția tarifara 1516.20.93 „Alte uleiuri si uleiuri vegetale altfel prezentate".

În scopul determinării cat mai corecte a parametrilor fizico-chimici ai produselor in cauza, condiție necesara in determinarea unei clasificări tarifare corecte, s-a solicitat sprijinul Autorității Vamale clin Suedia, iar rezultatele determinărilor si analizelor au fost transmise prin adresa nr. TV2-2008-499-(213/02.06.2009 înregistrata la A. Naționala a Vămilor sub nr. 31.235/04.06.2009.

Urmare informațiilor primite, organul de contrai vamal a concluzionat ca încadrarea tarifara corecta a mărfurilor importate de societate este 1517.90.99 „Margarina; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri animale sau vegetale sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din acest capitol, altele decât grăsimile si uleiurile alimentare si fracțiunile lor de la poziția 1516", iar prin recalcularea drepturilor de import s-a stabilit ca S.C. A. CO S.R.L. datorează bugetului de stat drepturi de import (diferențe taxe vamale - diferențe TVA), dobânzi si penalități de întârziere, în valoare totala de 216.533 lei.

Opinia organului vamal de control a rost însușita si de DGFPM București-Serviciul Soluționare Contestații care prin decizia nr. 387/30.09.2010 a respins contestația societății impotriva actelor emise de Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București, respectiv DRS nr. 69/11.06.2010 si PVC nr. 34/TA/..

Prin hotărârea recurata însa, instanța de fond a admis acțiunea . si a dispus anularea Deciziei nr. 387/30.09.2010 a DGFPMB privind soluționarea contestației formulate de .. decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de organul vamal nr. 69/11.06.2010, procesul verbal de control nr. B4/TÂ/., decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de organul vamal nr. 56/26.05.2010 si procesul verbal de control nr. 34/TA/. - emise de Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București, Serviciul Antifraudă Fiscala si Vamala.

A apreciat hotărârea instanței de fond netemeinica si nelegala, fiind data cu aplicarea si interpretarea greșita a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedura civila).

Având in vedere ca hotărârea este data fara drept de apel, instanța urmează sa analizeze cauza sub toate aspectele, nefiind limitata la motivele de casare (art. 304 ind. 1 din Codul de procedura civila).

Art. 72 din Legea nr. 141/1997 privind Codul Vamal al României stabilește ca „încadrarea mărfurilor in Tariful vamal de import al României se face conform Regulilor generate pentru interpretarea Sistemului armonizat de denumire si codificare a mărfurilor prezentate in anexa la Legea nr. 98/1996 pentru aderarea Romanei la Convenția internaționala privind Sistemul armonizat de denumire si codificare a mărfurilor si in concordanta cu Notele explicative ale sistemului".

În opinia sa, spetei de față îi sunt aplicabile regulile generale nr.1 si 6 care prevăd:

Regula nr. l. „enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerata ca având numai o valoare indicativa, încadrarea mărfii considerându-se legal determinata atunci când este in concordanta cu textul pozițiilor si al notelor de secțiuni si de capitole si atunci cand nu sunt contrare termenilor utilizați in acele poziții si note", respectiv, Regula nr.2: „Încadrarea mărfurilor in subpozitiile unei poziții se efectuează, in mod legal, prin respectarea termenilor acelor subpozitii, cu care se afla in relație si cu respectarea regulilor de mai sus, înțelegând prin aceasta ca nu pot fi comparate decât subpozitiile aflate ce același nivel".

A solicitat să se observe, ca din conținutul documentelor puse la dispoziție de societate si concluziile Autorității Vamale Suedeze - transmise prin adresa TV2-2008-499-(213/02.06.2009 înregistrata la A. Naționala a Vămilor sub nr 31.235/04.06.2009, rezulta ca . - a încadrat eronat la codul tarifar 1516.20.98 produsele denumite generic ,,grăsimi vegetale Akokote RT si Kristal Special, încadrarea tarifara corecta a acestor produse fiind la poziția tarifara 1517, Margarina amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri animale sau vegetale sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din acest capitol, altele decât grăsimile si uleiurile alimentare si fracțiunile lor de la poziția 1516".

Subpoziția 1517.90 „Altele”.

Codul tarifar 1517.90.90 „Altele”.

Practica efectiva a comerțului internațional a consacrat tariful vamal ca principal instrument pentru reglementarea schimburilor comerciale externe, potrivit intereselor generale naționale ale statelor. Aceasta practica a fost legiferata in art. XI al Acordului General asupra Tarifelor Vamale si Comerțului (GATT), care arata ca verificarea încadrării tarifare, a calculului taxelor vamale înscrise in declarație de catre importator, precum si încadrarea acestora, se efectuează de catre organele vamale in momentul îndeplinirii formalităților de vămuire, ..mărfurile fiind considerate introduse legal in tara, pe baza liberului de vama".

Taxa vamala se aplica la importul unui anumit produs, in funcție de țara din care se realizează importurile.

Poziția tarifara - reprezintă simbolul sub care mărfurile figurează in tariful vamal si se concretizează . nomenclatorului vamal.

Așadar, determinarea poziției tarifare este importanta deoarece condiționează cuantumul taxelor vamale si a altor impozite de achitat, precum si natura formalităților de îndeplinit in momentul vămuirii.

De aceea este esențial ca aceasta operațiune de încadrare tarifara sa se faca cu rigoare si logica.

Încadrarea tarifara consta in: a considera proprietățile si caracteristicile obiective ale mărfurilor, asa cum se prezintă ele in momentul vămuirii (acesta fiind criteriul obiectiv de încadrare tarifara); a revedea in nomenclatura combinata pozițiile tarifare susceptibile de a acoperi marfa in cauza; a alege acea poziție tarifara care corespunde mărfii in cauza, respectând regulile de încadrare tarifara (note de secțiuni, de capitol, subpoziții etc.)

Deoarece o marfă nu poate fi încadrata decât la o singura poziție a nomenclaturii tarifare, agentul economic trebuie să procedeze fara graba, urmând respectarea regulilor de încadrare tarifara, întrucât odată aleasa poziția tarifară este mai dificil de modificat făra a aduce o justificare convingătoare si acceptabila pentru administrația vamala.

Totuși, desi declarantul dispune de o anumita libertate in alegerea poziției tarifare a mărfii, aceasta alegere trebuie motivata si dovedita pentru a se evita acuzarea din partea organelor vamale de încercare de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor vamale.

În speța, in ceea ce privește prima condiție reținuta de instanța de judecata cu privire la încadrarea tarifara a produselor Akokote RT si Kristal Special apreciază ca este eronata, intrucat, pe de o parte cele doua produse importate nu fac trimitere la majoritatea produselor achiziționate de reclamanta, in cauza fiind vorba de un produs prelucrat, iar pe de alta parte, in sprijinul, procedurii de prelucrare" autoritatea vamala vine cu probe tehnice și justificări ale specialiștilor în domeniu, care să ajute instanța și să contribuie la soluționarea justă ca cauzei.

In acest sens a invederat instanței si faptul ca din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv din adresa nr. TV2-2008-499-(213/2.06.2009 a reprezentantului Vămii Suedeze, Administrația Comerțului, Control posterior, rezultă următoarele: „inițial, Karlshamn Sweden AB a folosit codul tarifar 1517, dar in 2002 a fost emisa Informația Tarifara Obligatorie (ITO)

ITO (GB_, GB_, GB_, GB_ si GB_) a schimbat codul tarifar_ si societatea a inceput să declare conform acestei decizii.

. la Autoritățile Vamale Britanice, depusa la dosar odată cu adresa nr. TV2-2008-499-(213/2.06.2009, aceștia au informat societatea ca respectivul cod tarifar a fost schimbat in 1517.

De asemenea, au informal societatea ca, in conformitate cu art. 12 (6) din Regulamentul Consiliului nr. 2913/92, ei ar putea folosi acea informație pentru o perioada de 6 luni de la rata respectivei scrisori cu condiția ca aceștia sa fi încheiat contracte obligatorii pentru achiziționarea sau vânzarea mărfurilor in discuție pe baza clasificării ITO.

In speța, susținerile instanței de fond potrivit cărora intimatele nu a depus la dosar probe din care sa rezulte ca produsele au suferit o preparare ulterioara care sa determine o alta încadrare tarifara decât cea declarata de petenta este eronata si contrazisa chiar de faptul ca, anterior anului 2002, furnizorul extern Karlshamns AB a folosit codul tarifar 1517pentru aceste produse.

Totodată, conform verificărilor efectuate de vama romana in baza de date ITO a Comisiei Europene, aceste Informații Tarifare Obligatorii au fost invalidate de autoritatea vamala britanica emitenta cu motivul cod 64, adică „clasificarea la codul TARIC_ este incorecta", iar furnizorul extern a primit încunoștințarea asupra invalidării.

Astfel, conform Regulamentului Consiliului nr. 2913/92 (aplicabil pe teritoriul vamal al comunității), acesta putea folosi acea ITO doar pentru o perioada de 6 luni si cu condiția sa fi încheiat contracte obligatorii pentru achiziționarea sau vânzarea mărfurilor in discuție pe baza clasificării ITO.

Având in vedere ca, in speța, aceasta situație a fost reținuta eronat de instanța de fond prin hotărârea pronunțata, motivele de nelegalitate susținute față de cele reținute de instanța de fond sunt întemeiate.

In ceea ce privește cea de a doua condiție reținuta de instanța de fond cu privire la DVI nr._/11.05.2004, a solicitat sa se constate ca aceasta este singura declarație întocmita de petenta înainte de emiterea adresei de către Vama Britanica din data de 11.10.2004 către Karlshamns AB, prin care este informata despre rezultatul unei revizuiri a clasificării anumitor grăsimi si uleiuri animale sau vegetale.

Revizuirea a fost condusa de Comisia Omogena de Sistem a Organizației Mondiale si a clarificat domeniul proiectat al codului tarifar 1516 care acoperă numai grăsimi si uleiuri care nu sunt pregătite suplimentar, de unde rezulta ca instanța de fond trebuia sa admita cel mult in parte acțiunea petentei, numai cu privire la DVI nr._/11.05.2004, celelalte declarații „DVI nr._/21.07.2005, DVI nr._/25.07.2005, DVI nr._/27.05.2005 fiind în favoarea agentului constatator, hotărârea pronunțata fiind astfel netemeinica si din acest punct de vedere.

In drept, a invocat dispozițiile Codului de procedura civila coroborate cu cele ale Codului vamal.

Curtea, examinând sentința recurată, în raport de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 304 și art. 3041 C.proc.civ., constată următoarele:

În perioada 11.05._05, intimata-reclamantă a efectuat patru operațiuni vamale în regim vamal de import pentru produsele Akokote RT și Kristal Special, achiziționate de la societatea Karlshamn AB din Suedia.

Produsul Akokote RT a fost încadrat la codul tarifar 1516.20.98 prin DVI nr._/11.05.2004.

Produsul Kristal Special a fost încadrat la codul tarifar 1516.20.98 prin DVI nr._/21.07.2005, DVI nr._/25.07.2005 În DVI nr._/27.07.2005.

Prin procesul-verbal de control nr. 34/TA/. întocmit de D.R.A.O.V.B. – Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală s-a reținut că intimata-reclamantă a efectuat în perioada 11.05._05 un număr de 4 operațiuni vamale în regim vamal de import de mărfuri denumite generic „grăsimi vegetale”, având ca țară de expediție Suedia și ca furnizor extern firma suedeză KARLSHAMNS AB. Pentru aceste mărfuri S.C. A. CO S.R.L. a declarat la rubrica 33 „codul mărfurilor” din declarațiile vamale în detaliu codul tarifar 1516.20.98 „alte grăsimi și uleiuri vegetale altfel prezentate”.

Conform Notelor Explicative: „la poziția tarifară 1516 se încadrează grăsimi și uleiuri animale sau vegetale și fracțiunile lor, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel”; „la poziția tarifară 1517 se încadrează margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri animale sau vegetale sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din acest capitol, altele decât grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunilor de la poziția 1516”.

De asemenea, la poziția tarifară 1517 se încadrează grăsimile și uleiurile și fracțiunile lor hidrogenate etc., care au suferit o preparare ulterioară, cum este texturarea (modificarea texturii sau a structurii cristaline) în vederea utilizării alimentare.

Din documentele puse la dispoziția organelor de control de către reprezentanții societății pentru fiecare grăsime vegetală importată s-a stabilit că mărfurile denumite generic „grăsimi vegetale” au fost încadrate eronat la codul tarifar 1516.20.98 (taxa vamală 11%), încadrarea corectă fiind la codul tarifar 1517.90.99 (40%).

În ceea ce privește produsul Akokote RT, Curtea constată că, astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond, DVI nr._/11.05.2004 este anterioară adresei Vămii Britanice din data de 11.10.2004, prin care s-a comunicat invalidarea BTI-ului.

Prin urmare, noua încadrare tarifară pentru acest produs nu poate fi aplicată retroactiv, fiind obligatorie începând cu data de 11.10.2004.

În ceea ce privește produsul Kristal Special, prin motivele de recurs, recurenta-pârâtă a invocat concluziile Autorității Vamale Suedeze al cărei sprijin a fost solicitat în vederea efectuării unui control ulterior la firma producătoare din Suedia.

Cu privire la aceste concluzii, Curtea reține următoarele:

Prin adresa TV2-2008-499 (213) din 2.06.2009, A. Vamală Suedeză a comunicat autorităților române, referitor la cererea acestora referitoare la verificarea facturilor de export de către societatea suedeză Karlshamns AB, în perioada 2003-2005, că Departamentul de audit al Vămii Suedeze a efectuat o investigație și i-a trimis un raport cu anexe.

Prin adresa TV2-2008-499 din 23.04.2009, ca răspuns la cererea din partea Biroului Vamal Român referitoare la expedierile de marfă pe durata perioadei 2003-2005, A. Vamală Suedeză a precizat, că inițial, Karlshamn Sweden AB a folosit codul tarifar 1517 dar în 2002 a fost emisă Informația Tarifară Obligatorie (ITO). ITO (GB_, GB_, GB_, GB_ și GB10755586) a schimbat codul tarifar în_ și societatea a început să declare conform acestei decizii.

S-a mai menționat, în cuprinsul adresei că, într-o scrisoare de la Autoritățile Vamale Britanice din 11.10.2004, aceștia au informat societatea că respectivul cod tarifar a fost schimbat în 1517 și că, în conformitate cu articolul 12 (6) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92, ar putea folosi acea informație pentru o perioadă de 6 luni de la data respectivei scrisori, cu condiția ca aceștia să fi încheiat contracte obligatorii pentru achiziționarea sau vânzarea mărfurilor în discuție, în baza clasificării ITO.

Prin adresa TV2-2008-499 (213) din 19.05.2009, A. Vamală Suedeză a precizat că a realizat o investigație la societatea Karlshamn AB în scopul verificării corectitudinii clasificării tarifare a grăsimii vegetale.

S-a arătat în cuprinsul adresei că au fost verificate o . facturi, printre care cele emise pentru produsele Akokote RT, în conformitate cu ITO nr. GB_, data 25.10.2002, clasificare nr._, Kristal, ulei vegetal rafinat obținut din ulei de cocos de culoare foarte deschisă, cod tarifar_.

S-a reiterat mențiunea din adresa anterioară în sensul că, într-o scrisoare de la Autoritățile Vamale Britanice din 11.10.2004, aceștia au informat societatea că respectivul cod tarifar a fost schimbat în 1517 și că, în conformitate cu articolul 12 (6) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92, ar putea folosi acea informație pentru o perioadă de 6 luni de la data respectivei scrisori, cu condiția ca aceștia să fi încheiat contracte obligatorii pentru achiziționarea sau vânzarea mărfurilor în discuție, în baza clasificării ITO.

Prin adresa Autorității Vamale Suedeze TV2-2008-499 (213) din data de 21.10.2009, se menționează că societatea Karlhamns AB nu a dat informații corecte privind codul de marfă în facturile lor anterioare de export, codul corect de tarif fiind_ pentru următoarele facturi: nr._/2.02.2004, produs Akokote RT, nr._/4.05.2004, produs Akokote RT, nr._/23.01.2004, produs Akokote RT, nr._/23.01.2004, produs Akopol, nr._/30.03.2004, produs Akofil M.

S-a menționat prin aceeași adresă că, inițial Karlshamns AB a folosit codul de tarif 1517, dar în 2002 a fost emisă o Informația de Tarif Obligatoriu (BTI) de către Vama Britanică. BTI a schimbat codul de tarif la_ pentru exportul din UE. Compania a fost informată în mod special asupra acestei chestiuni într-o scrisoare din partea H.M. Customs & Excise, datată 11.10.2004. O BTI este valabilă 6 ani, se mai arată în adresă. BTI este emisă în concordanță cu Regulamentul Consiliului (CEE) 2913/92 din 12.10.1992 și cu Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/93 din 2.07.1993. Sub incidența condițiilor art. 11 din regulamentul Comisiei nr. 2454/93, BTI emisă de autoritatea vamală a unui stat membru, încă de la 1 ianuarie 1991, va deveni executorie asupra autorității competente a tuturor statelor membre sub incidența acelorași condiții.

Prin scrisoarea din 11.10.2004, emisă de Vama Britanică, la care s-a făcut referire anterior, se menționează însă, cu privire la rezultatul revizuirii clasificării anumitor grăsimi și uleiuri animale sau vegetale, care a fost condusă de Comisia Omogenă de Sistem a Organizației Mondiale a Vămilor, următoarele: Revizuirea a clarificat domeniul proiectat al poziției tarifare 1516 (acesta acoperă numai grăsimi și uleiuri unice și fracțiunile lor care au fost parțial sau total hidrogenate, inter-esterificate sau elaidinizate, fie că au fost sau nu rafinate, dar nu pregătite suplimentar). Ca rezultat, un număr de BTI-uri UK, emise în favoarea poziției tarifare 1516, sunt considerate acum a fi clasificate incorect. Se mai arată însă că, majoritatea acestor produse vor fi acum clasificabile la poziția tarifară 1517.

Prin urmare, în această scrisoare, la care face referire A. Vamală Suedeză în adresele sale, se afirmă doar că, fără a fi menționat produsul Kristal Special, pentru majoritatea produselor sus-menționate poziția tarifară va fi 1517, nu însă pentru toate produsele.

Atât timp cât concluziile Autorității Vamale Suedeze s-au bazat pe scrisoarea sus-menționată, fără a se atașa și anexa la aceasta, nu se poate reține susținerea recurentei-pârâte că încadrarea corectă a produsului Kristal Special ar fi la poziția tarifară 1517: Margarina: amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri animale sau vegetale sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din acest capitol, altele decât grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile lor de la poziția 1516.

De asemenea, afirmația recurentei-pârâte în sensul că produsul Kristal RT este un produs prelucrat nu este confirmată de probele administrate în cauză.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în cauză, produsul Kristal Special este un ulei de cocos total hidrogenat. Din analiza probelor, expertul nu a putu stabili dacă produsul în cauză a fost supus suplimentar unui post tratament.

Având în vedere Nomenclatura Sistemului armonizat, inclusă în anexa la Convenția Internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14.06.1983 precum și decizia nr. 1783/2002 a Direcției Generale a Vămilor privind Normele Tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, ediția a III-a (2002), actualizate prin aducerile la zi nr. 1 și 2, expertul a constatat că produsul Kristal Special se supune încadrării tarifare_.

În mod corect a reținut instanța de fond că pârâta nu a depus la dosar probe din care să rezulte că produsele au suferit o preparare ulterioară care să determine o altă încadrare tarifară decât cea declarată de petentă.

Recurenta-pârâtă a susținut că, în sprijinul „procedurii de prelucrare” autoritatea vamală vine cu probe tehnice și justificări ale specialiștilor în domeniu, care să contribuie la soluționarea justă a cauzei.

În acest sens însă, recurenta-pârâtă a invocat exclusiv adresa nr. TV2-_/2.06.2009, emisă de Autoritățile Vamale Suedeze, al cărei conținut a fost redat anterior, fără a indica însă vreo probă tehnică sau justificare a unui specialist în domeniu.

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motive de casare sau de modificare a hotărârii, prevăzute de art. 304 C.proc.civ., în baza art. 312 alin. (1) C.proc.civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr. 2704/15.05.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. A. CO S.R.L., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23.10.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

A. P. C. R. I. J. A.

GREFIER,

P. M.

Red./tehn. C.R.I.

Jud. fond: S. S. C. – Tribunalul București SCAF

← Pretentii. Decizia nr. 7268/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Anulare act administrativ. Decizia nr. 9364/2014. Curtea de Apel... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Constatare aprobare tacită. Sentința nr. 1000/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 6219/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 3334/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 7268/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Anulare act administrativ. Decizia nr. 9364/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 1386/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1582/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Cetăţenie. Decizia nr. 524/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI