Anulare act administrativ. Decizia nr. 9509/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9509/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-12-2014 în dosarul nr. 23887/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Decizia civilă nr.9509
Ședința publică din 18.12.2014
Curtea constituită din:
Președinte: S. D. G.
Judecător: R. I.
Judecător: V. D. C.
Grefier: T. M.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul reclamant M. I. F. împotriva sentinței civile nr.3328/06.05.2014 pronunțată de Tribunalul București, Secția de C. Administrativ și Fiscal în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă P. M. BUCUREȘTI prin Primar General, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pe lista de amânări, a răspuns intimata pârâtă prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsind recurentul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că nu s-a solicitat judecarea în lipsă, după care:
La interpelarea Curții, avocatul intimatei pârâte arată că în cursul zilei de ieri i-a fost transmis acest dosar, iar contractul de asistență juridică a fost semnat cu doar 1 lună în urmă, motiv pentru care solicită un termen pentru pregătirea apărării și pentru a depune înscrisuri noi, ulterioare comunicării dispoziției Primarului General.
Curtea respinge cererea de amânare ca neîntemeiată constatând că perioada de timp invocată este suficientă pentru pregătirea apărării, iar înscrisurile noi invocate, trebuiau depuse până la acest termen de judecată.
Nemaifiind alte motive de amânare, Curtea dispune lăsarea cauzei la ordine.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică răspuns aceleași părți.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Avocatul intimatului pârât solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că în mod corect a respins instanța de fond cererea reclamantului ca tardivă pentru neparcurgerea plângerii prealabile. Indiferent dacă dispoziția Primarului General i-a fost comunicată în 2012 sau în 2013, acest moment nu are relevanță având în vedere că în cuprinsul cererii de chemare în judecată reclamantul arată că în 10.04.2013 i-a fost comunicată dispoziția de retragere a celor două autorizații iar până la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 04.07.2013, nu a formulat plângere prealabilă.
Curtea declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând, constată:
Recursul este fondat, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Astfel, Curtea apreciază că instanța de fond a admis în mod eronat excepția tardivității plângerii prealabile, reținând caracterul doveditor la confirmării de primire depusă la fila 70 din dosarul de fond. Aceasta întrucât, respectiva confirmare a fost emisă în anul 2010, ceea ce înseamnă că, în mod cert, aceasta nu poate atesta comunicarea dispoziției atacate, care a fost emisă în anul 2012. Nu fac dovada comunicării respectivei dispoziții nici plicul de la fila 69 dosar fond (acesta atestă doar imposibilitatea înmânării unei corespondențe) și nici lista de difuzare de la fila 71 dosar fond (din aceasta nu rezultă modalitatea în care s-a comunicat recurentului reclamant respectiva dispoziție, iar semnătura existentă este în mod vădit diferită de semnătura acestuia). Ca urmare, nu se poate reține că dispoziția a cărei anulare se solicită ar fi fost vreodată comunicată reclamantului și, în acest context, excepția tardivității plângerii este evident nefondată. Contrar susținerilor intimatei, Curtea constată că recurentul afirmă că a luat cunoștință de dispoziția atacată la data de 18.03.2013, nu la 10.04.2013, iar la această din urmă dată a formulat plângere prealabilă (fila 10 din dosarul de fond).
Pe de altă parte, Curtea constată că dispozitivul sentinței atacate cuprinde dispoziții contradictorii – deși este admisă excepția tardivității plângerii prealabile, cererea de chemare în judecată este respinsă, ca fiind tardiv introdusă (și nu ca inadmisibilă, sau ca efect al lipsei plângerii prealabile). De asemenea, există contradicție și între practicaua și considerentele sentinței, pe de o parte (din analiza acestora rezultă că instanța de fond a avut în vedere excepția tardivității) și dispozitiv, pe de altă parte, prin care s-a admis excepția tardivității plângerii prealabile.
Cum prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, în temeiul art. 496, 498 NCPC, Curtea va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul reclamant M. I. F. cu domiciliul. ales la av. Z. M. în oraș Popești Leordeni, județ Ilfov, complex Confort City, ., ., . împotriva sentinței civile nr.3328/06.05.2014 pronunțată de Tribunalul București, Secția de C. Administrativ și Fiscal în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă P. M. BUCUREȘTI prin Primar General cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independenței nr.291-293.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.12.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
S. D. GheorgheRadu I. V. D. C.
GREFIER,
T. M.
Red. Jud. VDC/4 ex.
.>
Tribunalul București, SCAF
Jud. fond, M. R.
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1583/2014.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2239/2014.... → |
|---|
