Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 1583/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1583/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 349/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1583
Ședința publică din data de 20 mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - C.-M. C.
GREFIER - R. O.
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta T. E. R. în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONAL DE RECUNOAȘTERE ȘI ECHIVALARE A DIPLOMELOR și M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE având ca obiect obligare la emitere act administrativ.
Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 6.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la datele de 13.05.2014 și 20.05.2014, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.01.2014, reclamanta T. E. R. a chemat în judecată pe pârâții C. NAȚIONAL DE RECUNOAȘTERE ȘI ECHIVALARE A DIPLOMELOR (CNRED) și M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, solicitând obligarea paratelor la emiterea actului administrativ constând în atestat privind recunoașterea dublei specializări: Științe Politice si Sociologie; obligarea paratelor sa aplice prevederile art. 12 alin. 3 din Ordinul nr. 4022/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor și a Metodologiei de recunoaștere și echivalare a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, cu modificările și completările ulterioare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că este absolventă a cursurilor universitare de 3 (trei) ani finalizate si deținătoarea unei diplome de licența cu dubla specializare: Științe Politice si Sociologie, emise de către Universitatea din Birmingham- Marea Britanie.
La data de 02.10.2013, reclamanta a depus cererea de recunoaștere a diplomei de licența cu dubla specializare: Științe Politice si Sociologie, emisa de Universitatea din Birmingham, Marea Britanie la registratura Centrului de Recunoaștere si Echivalare a Diplomelor, M. Educației Naționale sub nr._. Pe diploma de licența emisa de Universitatea din Birmingham se menționează in mod expres dubla specializare: Științe Politice si Sociologie.
La data de 13.11.2013 i s-a comunicat atestatul de recunoaștere doar cu o singura specializare: Sociologia, eliberat de C. de Recunoaștere si Echivalare a Diplomelor, M. Educației Naționale.
La data de 11.12.2013, reclamanta a depus o contestație, înregistrata sub nr._, la C. de Recunoaștere si Echivalare a Diplomelor, M. Educației Naționale, prin care a solicitat următoarele:
(i) In baza prevederilor art. 12 alin. 3 din Ordinul nr. 4022/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare si funcționare a Centrului Național de Recunoaștere si Echivalare a Diplomelor si a Metodologiei de recunoaștere si echivalare a diplomelor, certificatelor si titlurilor științifice, cu modificările si completările ulterioare, sa fie luate masurile de ordin legislativ care se impun pentru recunoașterea dublei specializări: Științe Politice si Sociologie.
A solicitat luarea masurilor de ordin legislativ, deoarece in legislația noastră ( in nomenclatorul specializărilor) nu exista in prezent aceasta dubla specializare de Științe Politice si Sociologie.
In contestație a precizat ca există art. 12 alin 3 din Ordinul nr. 4022/2008 care oferă posibilitatea amendării cadrului legislativ existent.
A precizat reclamanta că a solicitat la pagina 8 din contestație "sa fie luate masurile de ordin legislativ care se impun pentru recunoașterea dublei specializări: Sociologie si Științe Politice" deoarece art. 12 alin 3 din Ordinul nr. 4022/2008 menționează doua posibilități: (a) fie de a iniția procedura pentru încheierea de acorduri bilaterale cu tarile in cauza; (b) fie de a analiza si propune oportunitatea modificării si completării nomenclatorului romanesc.
Mai mult decât atât, aceasta solicitare a fost argumentata și prin dispozițiile pct. 7 din Recomandările Consiliului Europei privind criteriile și procedurile de evaluare a calificărilor străine din 23.06.2010.
De asemenea, reclamanta a solicitat prin contestație emiterea unui nou atestat care să cuprindă dubla specializare: științe politice și sociologie, precum și reevaluarea dosarului său, cu aplicarea principiilor prevăzute de art. 3.2 din Convenție cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11.04.1997.
A mai arătat că la data de 18.12.2013 a primit din partea Centrului de Recunoaștere si Echivalare a Diplomelor, M. Educației Naționale, o adresa prin care i s-a comunicat refuzul eliberării atestatului care sa cuprindă dublă specializare: Științe Politice si Sociologie.
C. de Recunoaștere si Echivalare a Diplomelor nu a oferit un răspuns la solicitarea reclamantei de a aplica prevederile art. 12 alin. 3 din Ordinul nr. 4022/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor și a Metodologiei de recunoaștere și echivalare a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, cu modificările și completările ulterioare, si, pe cale de consecința, de a amenda cadrul legislativ existent si de a-l corela cu specializările existente in universitățile din Uniunea Europeana, ci doar i-a comunicat faptul ca dubla specializare de Științe Politice si Sociologie nu exista in legislația naționala.
C. de Recunoaștere si Echivalare a Diplomelor nu a reevaluat dosarul reclamantei si nici nu i-a oferit un răspuns cu privire la reevaluarea dosarului său, ci doar a enunțat faptul că nu există în legislația națională dubla specializare.
Pârâtul nu a demonstrat nici faptul că dosarul reclamantei nu îndeplinește cerințele esențiale pentru recunoaștere, încălcând dispozițiile art. 3.3 pct. 5 din Convenția sus menționată.
Reclamanta susține că îndeplinește toate criteriile necesare recunoașterii dublei specializări și anume:
a) Criteriul numărului anilor de studiu
Potrivit diplomei emise de către Universitatea din Birmingham, durata cursurilor universitare a fost de 3 (trei) ani.
b) Criteriul numărului de credite de studiu transferabile
În cursul celor 3 (trei) ani reclamanta a acumulat un număr de 390 de credite de studiu transferabile aferente celor două specializări: Științe Politice și Sociologie.
c) Criteriul privind conținutul anilor de studiu și disciplinele studiate
Specializarea Științe Politice
În cei 3 (trei) ani de cursuri universitare la Universitatea din Birmingham, reclamanta a studiat și a promovat toate examenele (obținând calificative foarte bune) la următoarele discipline specifice specializării Științe Politice:
(i) Fundamentele puterii politice – 20 credite de studiu transferabile
(ii) Doctrine politice clasice – 20 credite de studiu transferabile
(iii) Introducere în Relații Internaționale – 20 credite de studiu transferabile
(iv) Analiza politică – 20 credite de studiu transferabile
(v) Politica Internaționala a Asiei de Est- 20 credite de studiu transferabile
(vi) Europa .-20 credite de studiu transferabile
(vii) Economie Politica Internaționala Contemporana-20 credite de studiu transferabile
(viii) Democrația si democratizarea in Europa contemporana-20 credite de studiu transferabile
(ix) Lucrare de licența scrisa denumita "Analiza mediului politic, a societății, economiei, sistemului birocratic si cadrului legslativ din România"- 40 credite de studiu transferabile
(x) Limba spaniola- 10 credite de studiu transferabile.
Din cumularea creditelor de studiu transferabile prezentate mai sus, rezulta un număr de 210 credite de studiu transferabile.
In urma unei analize atât a website-ului Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București, cat si a celui al Scolii Naționale de Studii Politice și Administrative, a observat ca este necesar un număr de 180 credite de studiu transferabile pentru fiecare specializare pentru a putea promova cursurile universitare.
După cum se poate observa, numărul de credite de studiu transferabile obținute de către reclamantă in cei 3 (trei) ani de studii este mai mare decât numărul de credite de studiu transferabile necesare pentru fiecare specializare la cele doua facultăți din România.
In ceea ce privește specializarea Sociologie, a precizat reclamanta ca a studiat si a promovat examenele (obținând calificative foarte bune), in cadrul celor 3 (trei) ani de cursuri universitare la universitatea din Birmingham, la următoarele discipline specifice specializării Sociologie:
(i) Metode și tehnici de cercetare sociologică A – 10 credite de studiu transferabile;
(ii) Metode și tehnici de cercetare sociologică B – 10 credite de studiu transferabile;
(iii) Diviziuni sociale – 20 credite de studiu transferabile;
(iv) Sociologia comunicării - 20 credite de studiu transferabile;
(v) Teoria sociologică modernă A – 10 credite de studiu transferabile;
(vi) Teoria sociologică modernă B – 10 credite de studiu transferabile
(vii) Diferența dintre sexe și studii de gen - 20 credite de studiu transferabile
(viii) Sociologie globală - 20 credite de studiu transferabile
(ix) Tehnici avansate de analiză, cercetare și structurarea prelucrării datelor - 20 credite de studiu transferabile
(x) Teoria sociologică contemporană A - 10 credite de studiu transferabile
(xi) Teoria sociologică contemporană B - 10 credite de studiu transferabile
(xii) Limba spaniolă - 10 credite de studiu transferabile
(xiii) Limba franceză – 10 credite de studiu transferabile
Din cumularea creditelor transferabile aferente disciplinelor prezentate mai sus, rezultă un număr de 180 credite de studiu transferabile.
În urma analizei website-ului Facultății de Sociologie din cadrul Universității București, reclamanta a observat că este necesar un număr de 180 de credite de studiu transferabile.
După cum se poate observa, numărul de credite de studiu transferabile obținute de către reclamantă în cei 3 (trei) ani de studii este egal cu numărul de credite de studiu transferabile necesare la aceasta facultate din România.
A precizat reclamanta faptul ca lucrarea sa de licența, denumita "Analiza mediului politic, a societății, economiei, sistemului birocratic si cadrului legislativ din România" a avut ca obiect analiza politica, economica si legislativa a României. Lucrarea sa de licența a oferit răspunsul la întrebarea "România este un stat democratic?".
Lucrarea de licența a fost întocmită in scris, conținând un număr de minim 13.500 de cuvinte (35-40 de pagini) si cu respectarea Normelor de redactare impuse de Universitatea din Birmingham.
Prin urmare, rezulta atât din titlul lucrării de licența, cat si din conținutul acesteia, faptul ca lucrarea de licența are in vedere sfera politica - element definitoriu pentru Științele Politice.
In ceea ce privește numărul de credite de studiu transferabile, a precizat reclamanta că a respectat condiția acumulării a cel puțin 180 de credite de studiu transferabile pentru fiecare specializare, așa cum prevede legislația in vigoare ( Regulamentul privind sistemul de alocare a creditelor transferabile), respectiv a obținut 210 credite de studiu transferabile pentru specializarea Științe Politice si 180 de credite de studiu transferabile pentru specializarea Sociologie.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1 alin. 1, art. 7, art. 18 din Legea 554/2004, art. 12 alin. 3 din Ordinul nr. 4022/2008, art. 6, art. 7 și art. 9 din Cap. III – Principii Generale din Recomandările Consiliului Europei privind criteriile și procedurile de evaluare a calificărilor străine din 23.06.2010, art. 3.2 și art. 3.3 din Convenția anterior menționată, art. 148 din Constituția României, art. 4 alin. 1 lit. e din HG 81/2010, art. 4 din Regulamentul privind sistemul de alocare a creditelor transferabile, Ordinul MECTS nr. 3158/2012, HG 707/2012.
Reclamanta și-a completat acțiunea solicitând anularea adresei nr._/A.N/18.12.2013 emisă de pârâtul C. Național de Echivalare și Recunoaștere a Diplomelor.
Pârâtul M. Educației Naționale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei procedurii prealabile, în raport de dispozițiile art. 7 alin. 1, art. 8 alin. 1 și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect anularea adresei nr._/AN/18.12.2013 care nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. 1 lit.c din Legea 554/2004, ci conține un punct de vedere documentat și întemeiat pe prevederile legale în vigoare.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, precizând care este cadrul legal aplicabil (Legea 172/1998, Legea 1/2011, HG nr. 493/2013, Ordinul MECT nr. 4022/2008 și Ordinul MECTS nr. 3158/2012) și faptul că recunoașterea și echivalarea studiilor absolvite în străinătate se realizează prin raportare la sistemul național de învățământ.
Întrucât HG 493/2013 nu prevede dubla specializare: Științe politice/Sociologie în sistemul românesc de învățământ superior, reclamantei nu i se poate elibera un atestat de echivalare/recunoaștere în care să fie menționată această dublă specializare.
Aplicând prevederile Ordinului MECT nr. 4022/2008, ale art. 216 lit. f) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului MECTS nr. 3158/2012, CNERD a echivalat automat diploma obținută la University of Birmingham, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, cu diploma de licență (ciclul I) în domeniul Sociologie, specializarea Sociologie. Așadar, în speță, s-a realizat recunoașterea studiilor absolvite în străinătate, atestatul de echivalare fiind eliberat în concordanță cu normele internaționale și naționale în materie, producând efectele juridice ale unui act de studiu emis de orice instituție de învățământ superior din România.
Mai mult, precizează că reclamanta a obținut, în cei 3 ani de studii la University of Birmingham, un număr de 390 credite UK. Conform sistemului de educație din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, 2 credite UK reprezintă 1 credit ECTS (sistemul european de credite transferabile) și, în consecință, reclamanta a acumulat un număr de 195 credite ECTS, raportat la un număr de 180 credite ECTS care se obțin, în România, la specializarea „Sociologie" sau la specializarea „Științe politice", după cum precizează reclamanta în speță.
In plus, în conformitate cu prevederile HG nr. 493/2013, domeniul de licență Sociologie cuprinde specializările Sociologie, Antropologie si Resurse umane, în timp ce domeniul de licență Științe politice cuprinde specializările Științe politice și Studii de securitate.
Așadar, se poate observa că cele 2 specializări solicitate ca și dublă specializare fac parte din domenii de licență diferite, aspect legal care trebuie avut în vedere, în mod obligatoriu, în procedura de recunoaștere.
Pârâtul a mai arătat că Recomandările Consiliului Europei nu se bucură de prioritate, ci au caracter de recomandare, după cum le spune și numele, pentru statele membre ale Consiliului Europei.
In ceea ce privește punerea în aplicare a art. 12 alin. 3 din Ordinul MECTS nr. 4022/2008, aceasta se poate realiza numai luând în considerare organizarea sistemului de învățământ românesc și prevederile legale în vigoare.
Astfel, dispoziția în cauză vizează posibilitatea introducerii unei specializări universitare, si nu a unei duble specializări, într-un cadru legal preexistent, respectiv "nomenclatorul românesc de specializări universitare". Așadar, din interpretarea acestei norme rezultă, în mod evident, că orice modificare în acest sens nu se poate realiza decât în limitele cadrului legal existent.
In speță, nu se poate introduce o dublă specializare atâta timp cât nomenclatorul de specializări nu prevede această posibilitate la nivel național, pentru instituțiile românești de învățământ superior.
Referitor la posibilitatea încheierii de acorduri internaționale în materie, aceasta nu se poate realiza decât în condițiile în care ambele părți solicită încheierea unui astfel de acord, în condiții temeinic justificate, cu identificarea unor similitudini între sistemele de învățământ din statele respective, respectându-se legislația în materie.
In absența unor asemenea acorduri internaționale bilaterale se aplică normele generale de drept internațional public, respectiv Convenția cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997, care nu instituie o obligație absolută de recunoaștere a diplomelor obținute în alte state ( art. III.5 și art. IV. 1 din Convenție).
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor, iar pe fondul cauzei a solicitat admiterea acțiunii arătând că pârâtul nu a făcut dovada susținerii potrivit căreia 2 credite UK reprezintă un credit ECTS (sistemul european de credite transferabile).
Prin afirmația că orice modificare a nomenclatorului nu se poate realiza decât în cadrul legal existent, pârâta introduce condiționări care nu există în Ordinul nr. 4022/2008, iar prin afirmația că nu se pot încheia acorduri internaționale în materie decât dacă ambele părți solicită încheierea unui astfel de acord, pârâta interpretează în mod eronat dispozițiile art. 12 alin. 3 din Ordinul nr. 4022/2008, deoarece nu este neapărat necesar ca ambele state să solicite, este suficient ca România să propună, iar Marea Britanie să accepte să încheie astfel de acorduri.
Analizând proba cu înscrisuri administrată în cauză, Curtea reține în fapt că reclamanta a absolvit cursurile universitare de 3 ani, deținând o diplomă de licență cu dublă specializare: Științe Politice și Sociologie, emisă de Universitatea din Birmingham – Marea Britanie.
Reclamanta a solicitat recunoașterea acestei diplome cu dublă specializare, dar i-a fost emis Atestatul nr._/13.11.2013 de către pârâtul M. Educației Naționale prin care se atestă că diploma de studii nr._ eliberată de Universitatea din Birmingham – Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord la data de 6.12.2012, pe numele reclamantei, se echivalează că diploma de licență (Ciclul I) în domeniul Sociologie, specializarea Sociologie.
Având în vedere că nu i s-a recunoscut și specializarea Științe Politice, reclamanta a formulat contestație prin care a solicitat reevaluarea dosarului nr._ înregistrat la C. de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, MECTS la data de 2.10.2013 și recunoașterea dublei specializări: Științe Politice și Sociologie, precum și eliberarea unui nou atestat de recunoaștere, în care să se menționeze dubla specializare.
În cuprinsul contestației reclamanta a menționat motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază contestația și a solicitat, totodată, luarea măsurilor de ordin legislativ care se impun pentru recunoașterea dublei specializări: Sociologie și Științe Politice, în baza art. 12 pct. 3 din Ordinul nr. 4022/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor și a Metodologiei de recunoaștere și echivalare a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice.
Prin adresa nr._/A.N/18.12.2013 i se răspunde la această contestație, în sensul că CNRED nu poate da curs cererii de eliberare a unui atestat în care să se menționeze cele două domenii/specializări, întrucât în România, în conformitate cu legislația națională, dubla specializare nu este prevăzută pentru niciun domeniu de studii de licență, iar cele două specializări fac parte din domenii de licență distincte.
Au fost invocate dispozițiile HG nr. 493/2013, HG 143/2013 conform cărora specializarea Științe Politice face parte din domeniul de licență Științe politice, conducând la conferirea titlului de licențiat în științe politice, în timp ce specializarea Sociologie face parte din domeniul de licență Sociologie, conducând la conferirea titlului de licențiat în sociologie.
Curtea apreciază că este neîntemeiată excepția lipsei procedurii prealabile, întrucât în cauză se contestă refuzul de soluționare a cererii de recunoaștere a dublei specializări, refuz pe care reclamanta îl consideră nejustificat, în sensul art. 2 alin. 1 lit. i din Legea 554/2004.
Așadar, se contestă un act administrativ asimilat, potrivit art. 2 alin. 2 din Legea 554/2004, iar art. 7 alin. 5 din aceeași lege prevede că în cazul prevăzut la art. 2 alin. 2 nu este obligatorie plângerea prealabilă.
Neîntemeiată este și excepția inadmisibilității în motivarea căreia se invocă faptul că adresa nr._/A.N/18.12.2013 nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. 1 lit.c din Legea 554/2004, ci este o adresă prin care i se aduce la cunoștință reclamantei un punct de vedere documentat și întemeiat pe prevederile legale în vigoare.
Curtea constată că, prin respectiva adresă, a fost exprimat refuzul de a elibera reclamantei un atestat în care să se menționeze cele două specializări – Științe politice și Sociologie, având natura juridică a unui act administrativ care produce efecte juridice, în speță nefiind emis un alt act care să conțină o soluționare nefavorabilă a cererii reclamantei având ca obiect eliberarea atestatului în discuție.
Pe fondul cauzei instanța apreciază că acțiunea este neîntemeiată, față de următoarele considerente:
Potrivit Ordinului MECT nr. 4022/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a CNRED și a Metodologiei de recunoaștere și echivalare a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, recunoașterea și echivalarea studiilor absolvite în străinătate se realizează prin raportare la sistemul național de învățământ.
Prin HG 493/2013 a fost aprobat Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare, a structurii instituțiilor de învățământ superior, a domeniilor și programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, a localităților geografice de desfășurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învățământ și limbă de predare, precum și a numărului maxim de studenți care pot fi școlarizați în anul universitar 2013-2014.
Acest act normativ nu prevede dubla specializare Științe politice/Sociologie în sistemul românesc de învățământ superior, domeniul de licență Sociologie cuprinzând specializările Sociologie, Antropologie și Resurse Umane, iar domeniul de licență Științe politice cuprinde specializările Științe politice și Studii de securitate, astfel că nu poate fi reținut un refuz nejustificat de eliberare a atestatului solicitat de reclamantă.
În cererea de chemare în judecată reclamanta susține că îndeplinește toate criteriile necesare recunoașterii dublei specializări: Științe Politice și Sociologie, astfel cum sunt acestea menționate în legislația națională și comunitară aplicabilă și enumeră aceste criterii, prezentând argumentele pentru care consideră că le îndeplinește.
Instanța reține că nu se impune analizarea acestei susțineri, având în vedere că motivul pe care s-a întemeiat refuzul de eliberare a atestatului cu dubla specializare vizează lipsa din sistemul de învățământ superior românesc a dublei specializări obținută de reclamantă în străinătate și nu faptul că aceasta nu îndeplinește criteriile menționate în cererea de chemare în judecată.
Cu privire la cel de-al doilea capăt al acțiunii, prin care se solicită obligarea pârâților să aplice dispozițiile art. 12 alin. 3 din Ordinul MECT nr. 4002/2008, Curtea reține că prin contestația formulată, reclamanta a solicitat în baza acestor prevederi din Ordin, luarea măsurilor de ordin legislativ care se impun pentru recunoașterea dublei specializări: Sociologie și Științe Politice.
În adresa nr._/A.N/18.12.2013, care reprezintă răspunsul la contestație, nu se face nicio referire la modul de soluționare a acestei cereri, rezultând că pârâții nu au soluționat această solicitare a reclamantei.
De altfel, în cererea de chemare în judecată, reclamanta precizează că CNRED nu a oferit un răspuns la solicitarea sa de a aplica dispozițiile art. 12 alin. 3 din Ordinul nr. 4022/2008, ceea ce înseamnă că este vorba în speță despre nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, în sensul art. 2 alin. 1 lit. h din Legea 554/2004.
Cu toate acestea, reclamanta nu solicită obligarea pârâtului la soluționarea cererii, ci obligarea la aplicarea dispozițiilor art. 12 alin. 3 din Ordinul nr. 4022/2008, rezultând că invocă un refuz nejustificat de soluționare a cererii, în sensul art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004, deși nu a fost emis un act administrativ care să exprime un asemenea refuz, act administrativ care poate fi supus controlului instanței de contencios administrativ.
Instanța nu se poate substitui în atribuțiile și competențele pârâților care sunt stabilite prin lege, în ceea ce privește aspectul la care reclamanta face referire, cel de obligare la aplicarea dispozițiilor art. 12 alin. 3 din Ordinul nr. 4022/2008, ci numai după exprimarea refuzului de soluționare a cererii reclamantei poate analiza acest refuz pentru a stabili dacă are un caracter nejustificat în accepțiunea legii contenciosului administrativ.
În aceste condiții, nefiind soluționată solicitarea reclamantei de aplicare a dispozițiilor art. 12 alin. 3 din Ordinul nr. 4022/2008, instanța nu poate stabili dacă a fost exprimat un refuz nejustificat în acest sens, astfel că este neîntemeiată cererea de obligare a pârâților la aplicarea prevederilor art. 12 alin. 3 din ordinul sus menționat.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei procedurii prealabile și excepția inadmisibilității acțiunii.
Respinge acțiunea formulată de reclamantaTEJU E. R., cu domiciliul în localitatea Vălenii de M., .. 80, ., ., Județul Prahova în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONAL DE RECUNOAȘTERE ȘI ECHIVALARE A DIPLOMELOR și M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE cu sediul în București, ., nr. 28-30, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.05.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
C. C. M. O. R.
| ← Pretentii. Decizia nr. 3709/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Decizia nr. 9509/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
