Anulare act administrativ. Decizia nr. 1374/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 1374/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-02-2014 în dosarul nr. 8072/2/2011*

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR.1374

Ședința publică din data de 24.02.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – B. C.

JUDECĂTOR – V. H.

JUDECĂTOR – O. D. P.

GREFIER – C. M.

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul - reclamant I. G. M. împotriva sentinței civile nr.872 din 08.02.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, având ca obiect „anulare act administrativ”.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 17.02.2014, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 24.02.2014, după care,

CURTEA,

Deliberând asupra recursului din prezenta cauză, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 872 din 08.02.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, s-a respins cererea formulată de reclamantul I. G. M., domiciliat în București, sector 2, . nr.17 în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, cu sediul în București, sector 1, ..13,ca neîntemeiată.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal, la data de 15.09.2011, sub nr._, reclamantul I. G. M. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța sa se dispună:

-anularea Ordinului nr. 7476/02.08.2011, emis de Vicepreședintele ANAF, care conduce Autoritatea Națională a Vămilor;

-obligarea pârâtei să dispună reîncadrarea reclamantului în funcția de inspector vamal grad profesional principal în cadrul Biroului vamal Otopeni Călători - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București;

-plata actualizată cu indicele de inflație a tuturor drepturilor salariale și de natură salarială din 08.08.2011 până la data reîncadrării în funcția mai sus precizată;

-recunoașterea drept vechime în muncă în funcția mai sus enunțată a perioadei 08.08.2011 - data reîncadrării în funcție;

-obligarea pârâtei la plata sumei de 1 leu, reprezentând daune morale;

-obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a deținut funcția de inspector vamal grad profesional principal în cadrul Biroului vamal Otopeni Călători - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București, fiind apreciat în întreaga activitate doar cu calificativul „foarte bine" în evaluarea activității profesionale.

La data de 05.07.2011, în urma emiterii Ordinelor Președintelui ANAF nr.2406/04.07.2011 și 2407/04.07.2011 prin care a fost dispusă reorganizarea direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, a primit preavizul nr._/05.07.2011 prin care i s-a adus la cunoștință faptul că postul pe care îl ocupa urma să fie supus reorganizării. I s-a comunicat, totodată că are dreptul să opteze pentru ocuparea unei funcții publice vacante corespunzătoare, iar în situația în care „pentru aceeași funcție au optat mai mulți funcționari se organizează examen". Pentru a-și păstra funcția din acel moment a fost nevoit să completez un formular tip care era asimilat inclusiv cererii de înscriere la examen. Așa cum se preciza explicit în cuprinsul respectivului preaviz dacă nu opta pentru ocuparea niciunei funcții publice vacante corespunzătoare, începând cu data de 08.08.2011 urma să fie eliberat din funcția publică.

În perioada 19-27.07.2011, reclamantul a susținut examenul de testare profesională obținând 80 puncte la proba scrisă și 65 puncte la interviu, fiind declarat inițial admis, iar ulterior în urma admiterii unor contestații la notele obținute de unii candidați la proba interviului (contestații admise doar pe baza notărilor comisiei de evaluare) a fost declarat respins. De la participarea la acest examen au fost excluși funcționarii aflați în curs de cercetare penală, aceștia fiind încadrați direct pe funcțiile vacante.

Se mai arată de către reclamant că dacă proba scrisă s-a desfășurat aparent cu respectarea metodologiei prevăzute în Anexa nr. 11 la Ordinul Președintelui ANAF nr. 2407/04.07.2011 ( Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesională ), în sensul că au fost 25 de întrebări, referitor la interviu trebuie menționat că nu au existat subiecte pentru testare, comisia rezumându-se la evaluarea candidaților prin adresarea unor întrebări aparent aleatorii, gradul lor de dificultate variind în raport de cât era de agreat de către membrii comisiei respectivul funcționar testat. Subiectivismul cu care au fost notați funcționarii evaluați a dus în mod evident la vicierea rezultatelor examenului.

La data de 02.08.2011 a fost emis Ordinul Vicepreședintelui ANAF nr. 7476 prin care s-a dispus încetarea raportului reclamantului de serviciu începând cu data de 08.08.2011, fără a se acorda vreun termen de preaviz, motivarea acestuia întemeindu-se pe existența Ordinului Președintelui ANAF nr. 2406/2011 și 2407/2011 prin care Autoritatea Națională a Vămilor a fost reorganizată, respectiv pe rezultatele examenului de evaluare din perioada 18-29.07.2011.

Contestația depusă de reclamant a data de 10.08.2011 la Autoritatea Națională a Vămilor împotriva ordinului de demitere a fost respinsă.

Apreciază reclamantul că ordinul prin care s-a dispus încetarea raportului de muncă a fost emis cu încălcarea dispozițiilor art. 100 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, examenul de evaluare profesională trebuind să se desfășoare abia după ce se aplicau criteriile prevăzute la alin 1 al și numai cu privire la acei funcționari ce nu puteau fi departajați pe baza acestora. Trecându-se direct la evaluarea funcționarilor prin examen, fără a se mai analiza criteriile mai sus enunțate, consideră că a fost prejudiciat întrucât, avându-se în vedere vechimea sa în profesie, experiența profesională și, nu în ultimul rând, evaluările anuale în care a obținut doar calificativul foarte bine, în mod sigur dacă se respectau dispozițiile imperative ale Legii 188/1999 nu mai era necesară participarea la un examen de „evaluare profesională" extrem de subiectiv și în urma căruia au fost îndepărtați din sistem cei care nu manifestau obediență față de actuala conducere a ANV.

Sub un alt aspect vizând nelegalitatea ordinului, se arată de către reclamant că nu s-a respectat legea în ceea ce privește acordarea preavizului de 30 de zile calendaristice de la reducerea postului, preavizul comunicat fiind dat cu mult înainte de a se emite ordinul de demitere, la momentul la care postul pe care îl ocupa nu fusese desființat, de asemenea nici alte posturi din compartimentul în care era încadrat.

Emiterea preavizului era justificată din momentul în care se reducea postul ocupat de reclamant sau daca în urma procesului de reorganizarea și aplicare a criteriilor, respectiv a examenului de selecționare sau departajare, nu ar fi fost repartizat pe un post corespunzător studiilor și pregătirii profesionale.

Se mai apreciază de către reclamant că decizia (ordinul) de concediere nu cuprinde mențiunile minime obligatorii prevăzutele Legea 188/1999, respectiv nu se menționează durata preavizului (în fapt nu s-a acordat nici un preaviz), nu s-a comunicat lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant.

Demiterea reclamantului a fost, în opinia acestuia, fundamentată pe rezultatele obținute la un examen de pregătire profesională extrem de subiectiv, desfășurat în baza unui regulament extrem de ambiguu, care lasă loc arbitrariului și care nu îndeplinește exigența de a fi „previzibil". Astfel, prin regulamentele pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesională, nu s-a prevăzut efectuarea unei selectări si departajări a angajaților dintr-un compartiment supus reorganizării astfel încât, în ordinea mediilor să fie încadrați în noile funcții, ci s-a stabilit un barem minim de promovare, care poate conduce, fie la declararea ca fiind admiși a mai multor candidați decât numărul de posturi, fie vor fi eliberați din funcție mai mulți candidați decât posturile desființate.

Lipsa de „previzibilitate" a respectivului regulament în baza căruia s-a desfășurat concursul a fost de natură să vicieze grav rezultatele acestuia, astfel:

-articolul 17 din regulament lasă la aprecierea discreționară a comisiei de examinare, modalitatea în care vor fi punctate cele 25 întrebări de la proba scrisă;

-articolul 23 din regulament prevede că „în cadrul interviului se testează abilitățile, aptitudinile și motivația candidaților" fară a se defini ce se urmărește în analiza, de exemplu, a „motivației candidaților" ori a „abilităților acestora".

-articolul 25 din regulament prevede că, respectivul interviu se realizează conform unui plan de interviu întocmit de comisia de examinare în ziua desfășurării acestei probe, pe baza următoarelor criterii de evaluare: abilitățile de comunicare, capacitatea de analiză și sinteză, respectiv abilitățile impuse de funcție.

De asemenea, regulamentul nu precizează niciunde ce se înțelege prin „abilitățile impuse de funcție", aceasta în condițiile în care candidații nu au dat nici un fel de probă practică în vederea testării unor asemenea abilități.

Mai mult, nici chiar prevederile acestui regulament nu au fost respectate cu ocazia desfășurării examenului, încălcându-se prevederile art. 6 alin. (3) din Anexele 11 și 12 ale O.p.ANAF nr. 2407/04.07.2011, în sensul că, deși examenele au început în data de 18, nu au fost publicate datele concrete de desfășurare a acestora, aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale de. Administrare Fiscală, cu mai puțin de 3 zile până la examen. De asemenea, la elaborarea testelor grila pentru proba scrisă nu s-a respectat bibliografia specifică stabilită pentru testarea funcționarilor publici aparținând aceleiași categorii de personal vamal cu atribuții specifice din care am făcut parte aprobată prin anexa la O.p. A.N.A.F. nr. 2589/12.07.2011.

Un alt motiv al nelegalității Ordinului nr. 7478/2011 prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu rezultă în opinia reclamantului din împrejurarea că a fost emis si motivat în drept în baza unor acte normativ inexistente, în fapt a Ordinelor Președintelui ANAF nr.2406/04.07.2011 si 2407/04.07.2011, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, deși art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă prevăd îndeplinirea acestei condiții.

Or, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reținut în jurisprudența sa privind încălcarea unor drepturi protejate de Convenție, că un act normativ nepublicat nu poate întruni exigentele de accesibilitate și previzibilitate (de exemplu cauza P. contra România). Sancțiunea inexistenței a fost reținută inclusiv in jurisprudența ÎCCJ, spre exemplu în Decizia 3792 din 30 Octombrie 2008, Înalta Curte de Casație si Justiție- Secția C. Administrativ si Fiscal stabilind cu privire la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.333/2007, nepublicat, că este inexistent.

Referitor la prejudiciul moral solicitat, reclamantul apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiilor art. 998, 999 si 1000 al. 3 din Codul Civil. In literatura de specialitate, dauna morală este definită drept paguba suferită de o persoană ca urmare atingerii aduse drepturilor sale personale nepatrimoniale sau prin provocarea unei suferințe morale.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Civilă, prin decizia nr. 542 din 14 februarie 2008, a apreciat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, ceea ce este de esența unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realități materiale, susceptibilă de o constatare obiectivă, însă pot fi avute în vedere o . criterii, și anume: consecințele negative suferite,de cel în cauză în plan fizic și psihic, importanța valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, iar celui care le pretinde îi revine sarcina să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură i-a fost produs un prejudiciu nepatrimonial

Evaluarea daunelor morale presupune, așadar, examinarea, în principal a unor criterii referitoare la consecințele suferite pe plan fizic și psihic, expunerea la disprețul public, atingerea gravă adusă onoarei și demnității, sentimentul de frustrare etc, daunele morale reprezentând compensația datorată pentru atingerea adusa valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică a omului, la sănătatea și integritatea corporală, la cinste, la demnitate, onoare, prestigiul profesional și alte asemenea valori.

În cauză, se susține de către reclamant că demiterea sa în baza ordinului contestat, în condițiile emiterii acestuia în baza unor ordine „inexistente" ale Președintelui ANAF, în condițiile în care a fost nevoit să susțină un examen profesional extrem de subiectiv, au determinat suferințe psihice imense. Astfel, a fost nevoit să plece dint-un sistem în care a fost anterior extrem de bine apreciat profesional, în care și-a desfășurat extrem de corect activitatea, aceasta doar pentru că nu a fost obedient față de noua conducere a ANV.

In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 112 și urm. C.pr.civ., Constituția României, Legea 30/1994, Legea 188/1999 republicată, Codul Muncii, Legea 554/2004, Legea 24/200, art. 998 și urm. din Codul Civil, art. 274 C.pr.civ..

Pârâta Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regionala pentru Accize si Operațiuni Vamale București a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

În motivare, se arată că în conformitate cu prevederile art.7 alin.(5) din H.G. nr.110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, modificată și completată prin H.G. nr.565/2011, numărul maxim de posturi aprobat pentru Autoritatea Națională a Vămilor este de 3159, ceea ce înseamnă ca numărul maxim de posturi aprobat a fost redus de la 4586 la 3159. Conform art.11 din H.G. nr.565/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr.110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor încadrarea în numărul maxim de posturi și în structura organizatorică se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la propunerea vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală care conduce Autoritatea Națională a Vămilor, cu respectarea termenelor și a procedurilor prevăzute de lege.

În aplicarea dispozițiilor legale menționate, la data de 4 iulie 2011 au fost emise Ordinele Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, nr.2406/2011 privind aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale și direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale si nr.2407/2011 privind aprobarea statelor de funcții ale Autorității Naționale a Vămilor - aparat central și structuri subordonate.

Procesul de reorganizare a Autorității Naționale a Vămilor s-a desfășurat cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, așa cum rezulta din adresele A.N.F.P. nr._/29.06.2011 si nr._/04.07.2011.

Conform art.6 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2406/04.07.2011, respectiv art.4 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2407/ 04.07.2011 dispozițiile art.99 alin.1) lit.b), alin. 3), (4). (6) si (7) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată cu modificările și completările ulterioare sunt direct aplicabile.

Prin Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr.2589/12.07.2011 a fost aprobata bibliografia, prevăzuta in anexele nr.1 si nr. 2, pentru examenul de testare profesionala a funcționarilor publici si a personalului încadrat pe funcții contractuale din cadrul aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize si operațiuni vamale, direcțiilor județene si a municipiului București pentru accize si operațiuni vamale si birourilor vamale, ale căror funcții au fost supuse reorganizării si care se va desfășura in perioada 18- 29 iulie 2011.

Astfel, potrivit art.2 alin.1 din Regulamentul pentru organizarea si desfășurarea examenului de testare profesionala a funcționarilor publici prevăzut in Anexa nr.11 care face parte integranta din O.P.A.N.A.F. nr.2407/ 04.07.2011, funcționarilor publici din cadrul aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize si operațiuni vamale, direcțiilor județene si a municipiului București pentru accize si operațiuni vamale si birourilor vamale, ale căror funcții au fost supuse reorganizării, li s-a oferit posibilitatea de a opta in scris pentru funcții publice vacante, de conducere sau execuție corespunzătoare, in termenul comunicat prin preaviz. De asemenea, la alin.(2) al aceluiași articol se arata ca opțiunea se poate face numai pentru o singura funcție publica vacanta, cu posibilitatea modificării opțiunii o singura data, pana la data stabilita pentru depunerea opțiunilor, in cadrul termenului de preaviz.

In aplicarea prevederilor Ordinelor Președintelui A.N.A.F. nr.2406/04.07.2011 și nr.2407/04.07.2011 au fost emise și comunicate preavizele funcționarilor publici ale căror posturi au fost supuse reorganizării.

Prin urmare Autoritatea Naționala a Vămilor, prin preavize a adus la cunoștința funcționarului public faptul ca postul pe care-l ocupa va fi supus reorganizării si ca pana la data de 12.07.2011 ora 16, 30 acesta poate opta pentru o funcție vacanta corespunzătoare, opțiune care constituie in același timp si cerere pentru înscriere la examen (asa cum de altfel se prevede si la art.3 din Regulamentul pentru organizarea si desfășurarea examenului de testare profesionala a funcționarilor publici prevăzut in Anexa nr.11, care face parte integranta din O.P.A.N.A.F. nr.2407/04.07.2011).

Prin același preaviz se aducea de asemenea la cunoștința funcționarului public ca, in vederea exprimării opțiunii, lista posturilor vacante a fost publicata pe site-ul www.customs.ro si afișată la sediul A.N.V. si al structurilor subordonate conform art.99 alin. (5) din Legea nr.188/1999 si ca in situația in care nu se optează pentru ocuparea niciuneia dintre funcțiile publice vacante corespunzătoare se va dispune încetarea raporturilor de serviciu prin eliberare din funcția publica începând cu data de 08.08.2011 (data intrării in vigoare a noilor structuri organizatorice și a noilor state de funcții).

Cele de mai sus, precum si orice alte date si informații necesare susținerii examenului, bibliografia, precum si procedura de organizare si desfășurare a examenului se regăseau in Ordinele Președintelui A.N.A.F. nr.2406/04.07.2011, nr.2407/04.07.2011 si nr.2589/12.07.2011. ordine ce au fost publicate, împreuna cu anexele la acestea, atat pe site-ul ANV (www.customs.ro). cat si pe site-ul A. N.A.F.

Așadar având in vedere art.2 alin.(4) si art.33 din Regulament, in vederea exprimării opțiunii, Autoritatea Naționala a Vămilor a pus la dispoziția funcționarilor publici lista posturilor vacante corespunzătoare, in care se regăseau toate funcțiile publice vacante corespunzătoare din cadrul aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize si operațiuni vamale, direcțiilor județene si a municipiului București pentru accize si operațiuni vamale si birourilor vamale. Opțiunea pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare presupune posibilitatea de a opta pentru ocuparea unei funcții publice din aceeași categorie, respectiv funcție publică de conducere sau de execuție, corespunzător categoriei funcției publice deținute la momentul exprimării opțiunii și cu respectarea gradului profesional deținut, în sensul de a fi exclusă posibilitatea de a opta pentru o funcție publică cu un grad profesional superior celui deținut, ceea ce ar presupune o promovare în funcția publică fără respectarea prevederilor legale referitoare la dezvoltarea carierei funcționarilor publici. Conform art.99 alin.(7) din Legea nr.188/1999 funcționarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcții publice vacante la nivel inferior. în mod similar funcționarul public de execuție are posibilitatea de a opta pentru ocuparea unei funcții publice de execuție de nivel inferior. Potrivit art.31 din Regulament in situația in care pentru un post de conducere/execuție din lista posturilor vacante exista o singura opțiune, examinarea profesionala nu se mai impune, iar funcționarul public respectiv va fi numit in mod corespunzător pe funcția pentru care a optat.

Potrivit art.3 din Regulament, in situația in care mai multe persoane optează pentru aceeași funcție publica de conducere sau de execuție vacanta se organizează examen de testare profesionala, cu respectarea opțiunii pentru una din funcțiile publice vacante oferite reprezentând cererea pentru înscrierea la examen.

Candidații nemulțumiți de rezultatul la proba scrisa au avut posibilitatea de a face contestație la Comisia de soluționare a contestațiilor in termen de 24 de ore de la data afișării rezultatelor probei scrise.

Candidații declarați admiși la proba scrisa au susținut proba interviului, notarea răspunsurilor la intrebarile adresate de comisia de examinare fiind efectuata cu respectarea art,23 si art.25 din Regulament, avandu-se in vedere abilitățile de comunicare, capacitatea de analiza si sinteza si abilitățile impuse de funcție.

Așadar, proba interviului a fost desfășurata in deplina concordanta cu prevederile art.23-29 din Anexa nr.11 la O.P.A.N.A.F. nr.2407/04.07.2011 care stabilesc faptul ca interviul se realizează conform planului de interviu întocmit de comisia de examinare in ziua desfășurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare care constau in abilitățile de comunicare, capacitatea de analiza si sinteza si abilitățile impuse de funcție; astfel, tuturor candidaților li s-au adresat intrebari si au fost notați in funcție de cele trei criterii stabilite prin ordinul menționat. Toate întrebarile care au fost adresate candidaților au făcut parte din bibliografia pentru examenul de testare profesionala aprobata prin O.P.A.N.A.F. nr.2589/12.07.2011, astfel încat candidații trebuia să cunoască răspunsul întrebărilor. Candidații nemulțumiți de rezultatul la proba interviului au avut posibilitatea de a face contestație la Comisia de soluționare a contestațiilor in termen de 24 de ore de la data afișării rezultatelor.

Candidații declarați admiși la cele doua probe ale examenului au fost numiți in funcțiile publice conform punctajelor obținute, in ordine descrescătoare si in limita posturilor vacante conform O.P.A.N.A.F nr. 2407/2011 Anexa 11 art.32 din Regulament.

Deoarece postul reclamantului (aferent funcției publice de inspector vamal grad profesional principal) a fost supus reorganizării, în urma luării la cunoștință de conținutul preavizului nr._/05.07.2011, aceasta a optat pentru funcția publică vacantă de inspector vamal grad profesional principal la Biroul vamal Otopeni-calatori. Punctajul final obținut de reclamant la examenul de testare profesionala a fost de 145 puncte-„respins"( 80 puncte proba scrisa si 65 puncte interviu), mai mic decât cel obținut de ceilalți funcționari publici care au optat pentru aceeași funcție publica vacanta, aspect care rezulta in mod clar din Lista cuprinzând rezultatele finale obținute la examenul de testare profesionala organizat in perioada 19 - 27 iulie 2011.

Este nefondată susținerea reclamantului potrivit căreia de la participarea la examen au fost excluși funcționarii publici aflați in curs de cercetare penala, întrucât dispozițiile art.96 alin.3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăd in mod expres, următoarele: „ pe perioada suspendării raporturilor de serviciu autoritățile si instituțiile publice au obligația sa rezerve postul aferent funcției publice. Ocuparea acestuia se face pe o perioada determinata in condițiile legii. Pe perioada suspendării raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot inceta si nu pot fi modificate decât din inițiativa sau cu acordul funcționarilor publici in cauza".

De asemenea, sunt nefondate și susținerile privitoare la nerespectarea metodologiei de desfășurare a examenului, a emiterii preavizului, a încălcării dispozițiilor art. 100 alin.2 din Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificările si completările ulterioare, dat fiind că prin această dispoziție legală s-a prevăzut pentru ipoteza reorganizării ca, în cazul în care există mai mulți funcționari publici care optează pentru aceeași funcție publică, se organizează examen de către autoritatea publică. Procesul de reorganizare a Autorității Naționale a Vămilor s-a desfășurat cu avizul Agenției Naționalei Funcționarilor Publici, iar cele 4 criterii prevăzute la art. 100 alin. (2) din acest act normativ (categoria, clasa, gradul profesional, pregătirea profesionala etc.) au fost avute in vedere la analizarea opțiunilor exprimate de funcționarii publici ale căror posturi au fost supuse reorganizării.

Este de observat, în opinia pârâtei, că reclamantul și-a exercitat dreptul la opțiunea, a inteles să se prezinte la examenul de testare profesională pentru funcția de inspector vamal principal și a semnat procesul-verbal întocmit de comisia de examinare, insusindu-si astfel rezultatele obținute.

Întrebarile, în cadrul probei orale, au fost adresate cu respectarea bibliografiei aprobate, acestea precum si răspunsurile la interviu fiind consemnate in scris de secretarul comisiei de examinare si au fost semnate de membrii comisiei si de candidați, baremul de notare fiind același pentru toti candidații, astfel încât în mod eronat reclamantul vorbește despre încălcarea la interviu a principiului transparentei de către comisia de examinare. Așadar, nu se poate vorbi despre o lipsa de transparenta si nici despre subiectivism in ceea ce privește desfășurarea probei interviului. In schimb se poate vorbi despre faptul ca, pentru a scuza lipsa de pregătire profesionala a reclamanților, demonstrata prin punctajele finale obținute, aceștia în mod tendențios încearcă sa discrediteze membrii comisiei de examinare.

În ce privește critica vizând lipsa preavizului, aceasta este neîntemeiată, față de situația de fapt expusă. În cazul in care raporturile de serviciu ale funcționarilor publici ar fi incetat prin eliberare din funcția publică anterior preavizului, aceștia nu ar mai fi putut beneficia de perioada de preaviz, deoarece intrau în corpul de rezerv al funcționarilor publici, potrivit dispozițiilor art. 99 și art. 105 din Legea nr. 188/1999.

In plus in aceasta situație nu s-ar mai fi putut efectua testarea profesionala de către Autoritatea Naționala a Vămilor, deoarece funcționarii publici care fac parte din corpul de rezerva nu mai au raporturi de serviciu cu instituțiile publice care au dispus eliberarea din funcția publica, obligația instituției de a le pune la dispoziție lista posturilor vacante rămânând fara obiect.

In ceea ce privește emiterea Ordinelor Președintelui ANAF nr.2406 si 2407/04.07.2011, acte ce au stat la baza emiterii preavizelor de către A.N.V., se arată că acestea nu pot reprezenta acte cu caracter normativ, neavand o aplicabilitate generală, ci s-au adresat unui număr restrâns si bine definit de subiecți, care au luat la cunoștința de dispozițiile acestora, fiind deci acte administrative cu caracter individual.

Or, potrivit dispozițiilor art.55 alin.3 din Anexa 1 la HG nr.561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, în vederea adoptării/aprobării:

« Nu sunt supuse regimului de publicare in Monitorul Oficial al României, Partea I, ordinele, instrucțiunile si alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum si cele cu caracter individual».

Se mai arată că o eventuala reintegrare a reclamantului pe funcția pe care o deținea anterior reorganizării nu este posibilă, deoarece postul acestuia a fost supus reorganizării, motiv pentru care acesta a si formulat opțiunea de numire pentru funcția publica de inspector vamal grad profesional principal. In plus, in prezent funcția publica pentru care a optat reclamantul a fost deja ocupata de un alți funcționari publici potrivit punctajului obținut la examenul de testare profesionala.

In ceea ce privește capătul de cerere referitor la despăgubiri materiale si morale, este nefondat, în opinia pârâtei, deoarece reclamantului i-au încetat raporturile de serviciu in temeiul dispozițiilor H.G. nr. 565/2011 privind privind organizarea si funcționarea Autorității Naționale a Vămilor si ale Legii nr. 188/1999 art. 99 alin (1) lit. b), alin. (3), (4), (6) si (7) (r2). Pentru faptul ca reclamantul a optat pentru una dintre funcțiile publice vacante nu se poate stabili o culpa pârâtei, care era obligata sa faca o departajare a funcționarilor publici in funcție de cunoștințele profesionale, astfel incat pana la data de 08.08.2011 aceștia sa poată fi numiți (in ordinea descrescătoare a punctajului obținut la examen si in limita posturilor aprobate) pe funcțiile publice care erau vacante la data de 08.08.2011.

In ceea ce privește despăgubirile morale, din cele de mai sus rezultă foarte clar faptul ca A.N.V. nu a avut față de reclamant o atitudine culpabilă, precum si faptul ca reclamantul nu probează faptul ca măsura eliberării din funcția publică i-a adus atingere personalității sale fizice, psihice si sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial.

Mai mult decât atat, Ordinul ANV nr.7476/02.08.2011 a fost suspendat prin sentința civila nr.6247/28.10.2011 pronunțata de Curtea de Apel București in dosarul nr._, iar reclamantul si-a reluat activitatea la Biroul vamal Otopeni - calatori incepand cu data de 10 noiembrie 2011. In aceasta situație nu exista temei legal pentru obligarea pârâtei la plata despăgubirilor materiale (salarii indexate) si pentru aceasta perioada.

In drept, au fost invocate disp.art.115-118 C.proc.civ., Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat următoarele:

Prin Ordinul nr. 7476/02.08.2011 emis de Autoritatea Națională a Vămilor s-a dispus încetarea raportului de serviciu al reclamantului prin eliberare din funcția publică teritorială de execuție de inspector vamal grad profesional principal la Biroul Vamal Otopeni Călători din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale București, conform dispozițiilor art. 97 lit. c și art. 99 alin. 1 lit. b, alin. 3, alin. 5 din Legea nr. 188/1999 rep. Ordinul a fost emis în temeiul prevederilor Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2406/04.07.2011 privind aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale, al prevederilor Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2407/04.07.2011 privind aprobarea statului de funcții al Autorității Naționale a Vămilor – aparat central și structuri subordonate, precum și pe baza rezultatelor finale ale examenului de testare profesională desfășurat în perioada 18-19.07.2011 pentru ocuparea funcțiilor vacante din cadrul Autorității Naționale a Vămilor.

Cu privire la ordinul menționat anterior, prin care a fost încetat raportul de serviciu al reclamantului, acesta din urmă consideră că emiterea actului s-a făcut cu încălcarea legii, în special a prevederilor cuprinse în Legea nr. 188/1999, referitoare la reorganizarea autorității ori instituției publice, la respectarea dreptului de preaviz, la mențiunile obligatorii ce trebuie conținute de decizia de concediere, iar pe de altă parte vizează modalitatea în care s-a desfășurat concursul organizat de pârâtă în vederea testării profesionale. De asemenea, se mai invocă de către reclamant nelegalitatea ordinului de încetare a raportului de serviciu, decurgând din inexistența celor două acte administrative ce au stat la baza reorganizării Autorității Naționale a Vămilor (Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2407/04.07.2011 și Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2406/04.07.2011) ca urmare a nepublicării acestora în Monitorul Oficial.

Cu privire la această din urmă susținere, vizând omisiunea publicării celor două acte administrative la care s-a făcut referire anterior, formalitate obligatorie în opinia reclamantului, a cărei neîndeplinire conduce la inexistența actelor, Curtea constată că este în mod evident neîntemeiată.

Astfel, potrivit art. 11 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, în vederea intrarii lor in vigoare, legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotararile si ordonantele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autoritatilor administrative autonome, precum si ordinele,instructiunile si alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Nu sunt supuse regimului de publicare in Monitorul Oficial al României:

a)deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;

b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum si cele cu caracter individual, emise de autoritatile administrative autonome si de organele administratiei publice centrale de specialitate.

Așadar, pornind de la cele două categorii în care dispozițiile legale expuse încadrează actele emise de organele administrației publice centrale ori de conducătorii acestora (astfel cum este cazul celor două ordine emise de Președintele ANAF la care face referire reclamantul), respectiv cele supuse regimului publicării pentru . și cele care produc efecte fără a fi necesară publicarea în Monitorul Oficial al României, este de observat că natura actului, normativ ori individual, este criteriul în funcție de care această distincție este făcută. Este, deci, obligatorie publicarea în Monitorul Oficial numai în cazul actelor cu caracter normativ pe care un organ al administrației publice centrale ori conducătorul acestuia le emite, nefiind necesară îndeplinirea acestei forme de publicitate în cazul actelor cu caracter individual.

În cauză, este de observat că natura celor două acte cu privire la care reclamantul susține că trebuia îndeplinită obligația de publicare, anume Ordinele Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2407/04.07.2011 și nr. 2406/04.07.2011, sunt evident acte cu caracter individual, astfel că nepublicarea acestora în Monitorul Oficial nu produce nici o consecință în ce privește valabilitatea acestora. Instanța de fonda nu a reținut sub acest aspect susținerile reclamantului în sensul naturii de act normativ a celor două ordine. Astfel, este de principiu că norma juridică stabilește o conduită tipică, un model de comportament social, ea adresându-se nu unei persoane sau grup de persoane ce pot fi stabilite, determinate, ci unui cerc de persoane nedeterminate, ceea ce face ca ea să se aplice la un număr nelimitat de cazuri concrete. Așadar actul administrativ normativ cuprinde reglementări de principiu cu caracter obligatoriu, formulate în abstract în vederea aplicării unui număr nedeterminat de persoane, în timp ce actul individual este o manifestare de voință ce creează, modifică ori desființează drepturi ori obligații în beneficiul ori sarcina uneia sau mai multor persoane determinate.

Or, este de observat că prin cele două ordine emise de Președintele ANAF se aprobă structura organizatorică a aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor și a direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale și, respectiv, se aprobă statul de funții pentru aceleași categorii de structuri ale ANV și regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesională a funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului central al ANV, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și birourilor vamale ale căror funcții au fost supuse reorganizării. Se observă cu ușurință, în opinia instanței de fond, că destinatarii celor două acte sunt subiecte de drept determinabile, respectiv cele care ocupă funcții publice ori contractuale în structurile organizatorice centrale, regionale și locale din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, a cărei reorganizare s-a realizat prin cele două acte administrative în discuție, sfera persoanelor cărora cele două acte li se adresează fiind limitată și bine determinată. În egală măsură, instanța de fond a constatat netemeinicia evidentă a susținerii reprezentantului reclamantului în cadrul concluziilor finale asupra fondului cauzei, potrivit cu care natura de act normativ a regulamentului de desfășurare a examenului de testare profesională nu poate fi pusă la îndoială, având în vedere că „normează”, stabilește regulile de desfășurare a examenului de testare profesională. Instanța de fond a observat că prin chiar titlul regulamentului (fila 28 dosar) se determină sfera participanților la acest examen, respectiv „funcționarii publici din cadrul aparatului central al ANV, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și birourilor vamale ale căror funcții au fost supuse reorganizării”, subiectele de drept cărora actul li se adresează fiind deci determinate, aspect ce confirmă natura de act individual a ordinului prin care acest regulament a fost adoptat.

În ce privește criticile prin care reclamantul a invocat încălcări ale dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 188/1999 în emiterea ordinului prin care s-a dispus încetarea raportului său de serviciu, instanța de fond a constatat, de asemenea, că susținerile reclamantului sunt neîntemeiate. Astfel, în ce privește încălcarea dispozițiilor art. 100 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, prin aceea că desfășurarea examenului de evaluare profesională s-a desfășurat înainte de analizarea criteriilor prevăzute de textul de lege menționat, este de observat că în cauză pârâta a procedat în mod corect la organizarea examenului, în temeiul prevederilor aer. 100 alineat 3, câtă vreme s-a constatat, în urma opțiunilor exprimate de funcționarii ale căror posturi au fost supuse reorganizării pentru posturile vacante, că au existat mai multe opțiuni pentru același post, criteriile enumerate la alineatul 2 al art. 100 fiind, în mod corect, luate în considerare la analiza acestor opțiuni.

De asemenea, dispozițiile legale referitoare la acordarea preavizului și la dreptul reclamantului de a opta pentru ocuparea unui post vacant au fost respectate de pârâtă, câtă vreme reclamantului i-a fost comunicat preavizul nr._/05.07.2011, iar acesta și-a manifestat opțiunea pentru postul în vederea ocupării căruia a și participat la examenul de testare profesională. În egală măsură, instanța de fond a constatat că ordinul prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu îndeplinește cerințele de validitate, sub aspect formal, câtă vreme sunt menționate în cuprinsul său atât temeiurile de drept, cât și cele de fapt în baza cărora a fost emis, rezultând de asemenea din cuprinsul său și acordarea preavizului, prin menționarea numărului acestuia, fiind fără relevanță omisiunea privind durata perioadei de preaviz, câtă vreme aceasta, cât și posibilitatea de a opta pentru posturile vacante (afișate la avizierul autorității, cât și online, împrejurarea necontestată de reclamant) rezultau din chiar cuprinsul preavizului comunicat reclamantului la data de 05.07.2011.

Nici aspectul relevat de reclamant vizând neparticiparea la examenul de evaluare profesională a tuturor inspectorilor din cadrul compartimentului din care face parte acesta (persoane în curs de cercetare penală), cu numirea direct în noile funcții fără testarea profesională, nu echivalează cu încălcarea dispozițiilor legale, câtă vreme pârâta a respectat astfel dispozițiile art. 96 alin. 3 din Legea nr. 188/1999, potrivit cu care pe perioada suspendarii raportului de serviciu autoritatile si institutiile publice au obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioada determinata, in conditiile legii. Pe perioada suspendarii, raporturile de serviciu ale functionarilor publici nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa sau cu acordul functionarului public in cauza.

Referitor la criticile pe care reclamantul le formulează cu privire la examenul de testare profesională, vizând modalitatea de organizare și de desfășurare a acestuia cu nerespectarea anumitor prevederi din regulament, dar și caracterul subiectiv și lipsit de previzibilitate al acestuia, instanța de fond a observat, în primul rând că, deși avea posibilitatea să formuleze contestație atât în urma probei scrise, cât și a celei orale nu și-a exercitat acest drept, deși una dintre critici este în sensul că nu s-a respectat bibliografia de examen la elaborarea testelor grilă pentru proba scrisă. Pe de altă parte, nici din punct de vedere probatoriu, susținerile reclamantului nu pot fi reținute, câtă vreme, nu sunt însoțite de nici o probă (de exemplu în susținerea afirmației privind nerespectarea bibliografiei în ce privește proba scrisă ori a subiectivismului în desfășurarea probei interviului, câtă vreme întrebările și răspunsurile în cadrul interviului au fost consemnate în scris de secretarul comisiei de examinare și semnate inclusiv de candidați).

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul I. G. M., criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate șinetemeinicie, invocând motivul prevăzut de art. 304 al. 1 pct 9 C.pr.civ. coroborat cu art. 304¹ C.pr.civ., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul de a admite cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, respectiv să se dispună anularea ordinului nr. 7476/2011 al ANAF, obligarea pârâtei la reîncadrarea sa în funcția deținută anterior cu plata tuturor drepturilor salariale de care a fost lipsit, pentru următoarele considerente:

Referitor la motivarea instanței de fond în sensul că Ordinele Președintelui ANAF nr.2406/04.07.2011 si 2407/04.07.2011, în baza cărora a fost emis ordinul prin care s-a dispus destituirea sa, nu trebuiau publicate în Monitorul Oficial întrucât sunt acte cu caracter individual deoarece se referă la o categorie determinată de persoane, instanța de fond precizând explicit că acestea nu se aplică la un număr nedeterminat de persoane pentru a avea un caracter „normativ", invocă dispozițiile art. 4 pct. 24 din HG nr. 110/2009, potrivit cărora Autoritatea Națională a Vămilor are ca atribuție „întocmirea de studii, analize și elaborări de proiecte de acte normative privind organizarea activității proprii".

Or, Ordinele 2406 și 2407 reglementează tocmai structura organizatorică și statele de funcții având prin urmare caracter normativ.

Ca argument suplimentar invocă și dispozițiile art. 15 din HG 110/2009 care stipulează că actele normative emise în temeiul HG nr. 495/2007 privind organizarea și funcționarea ANAF, cu modificările și completările ulterioare, continuă să își producă efectele în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei hotărâri.

Împrejurarea că ordinele respective privesc doar organizarea ANAF și angajații acesteia nu le transformă în acte administrative cu caracter individual, întrucât un caracter mai redus de generalitate nu transformă un act normativ într-unul cu caracter individual.

Caracterul esențial al actelor administrative normative este acela al instituirii unor norme de organizare și executare a normelor primare din lege sau din hotărâri ale guvernului, prezentând caracteristicile acestora: generalitate, impersonalitate, abstracțiune. Caracterul mai extins sau mai redus al acestor caracteristici pune în discuție actul administrativ normativ doar sub aspectul cuprinderii și al sferei sale de aplicare, fără a-1 transforma însă într-un act administrativ individual.

Așa cum a precizat, aceste două ordine ANAF nu sunt altceva decât o etapă intermediară a procesului juridic normativ, din acestea derivând doar indirect drepturi subiective individuale, fapt ce le confirmă caracterul normativ, întrucât din actele individuale derivă direct drepturi și obligații personale.

De asemenea, menționatele ordine nu privesc persoane determinate ci doar reglementează normativ, organizarea și statul de funcții ce pot fi ocupate de persoane diferite pe parcursul existenței lor, fiind așadar evident caracterul impersonal.

Caracterul normativ rezultă cu pregnanță din cuprinsul anexei nr. 11, nr. 12 din ordinul nr. 2407/2011 care reglementează regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului. Este evident că un astfel de regulament este normativ și nu individual întrucât „normează", „reglementează" de o manieră generală și impersonală.

Având în vedere caracterul vădit normativ al Ordinelor 2406 si 2407, față de motivarea detaliată prezentată în cuprinsul cererii de chemare în judecată, apreciază că sancțiunea inexistenței ce afectează aceste ordine, și pe cale de consecință, a inopozabilității, ca urmare a nepublicării acestora în Monitorul Oficial este de natura să ducă implicit la nulitatea ordinului prin care s-a dispus demiterea sa, întrucât respectivul ordin de demitere s-a întemeiat explicit pe cele două ordine ANAF nr. 2406 si 2407.

Reamintește inclusiv ceea ce a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa privind încălcarea unor drepturi protejate de Convenție, respectiv faptul că un act normativ nepublicat nu poate întruni exigențele de accesibilitate și previzibilitate (de exemplu cauza P. contra România).

Referitor la motivarea instanței de fond în sensul că Legea nr. 188/1999 nu a fost încălcată prin procedura emiterii ordinului de demitere și prin modalitatea de desfășurare a examenului, instanța apreciind faptul că simpla mențiune formală în cuprinsul ordinului de demitere a temeiurilor de drept și de fapt în baza cărora a fost emis este de natură să ducă Ia concluzia că acest act îndeplinește condițiile de validitate impuse de lege, precizează faptul că a invocat încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 100 alin, 2 din Legea nr. 188/1999 prin faptul că nu s-au respectat criteriile de departajare enunțate de textul legal menționat, examenul de evaluare profesională trebuind să se desfășoare abia după ce se aplicau aceste criterii și numai cu privire la acei funcționari ce nu puteau fi departajați pe baza acestora.

Trecându-se direct la evaluarea funcționarilor prin examen, fără a se mai analiza criteriile mai sus enunțate, consideră că a fost prejudiciat întrucât, avându-se în vedere vechimea sa în profesie, experiența profesională și, nu în ultimul rând, evaluările anuale în care a obținut doar calificativul foarte bine, în mod sigur dacă se respectau dispozițiile imperative ale Legii 188/1999 nu mai trebuia să participe la un examen de „evaluare profesională" extrem de subiectiv și în urma căruia au fost îndepărtați din sistem cei care nu manifestau obediență față de actuala conducere a ANV.

Așadar, instanța de fond a evitat să analizeze următoarele obiecțiuni formulate:

- neparticiparea la examen a tuturor inspectorilor din cadru] compartimentului din care fac parte, respectiv faptul că unii dintre aceștia au fost numiți direct în noile funcții fără a mai fi „testați profesional", acest fapt a fost apreciat de instanța de fond ca fiind în concordanță cu dispozițiile art 96 al. 3 din Legea 188/1999.

Referitor la acest aspect trebuie observat că a invocat neparticiparea la concurs a inspectorilor care se află în curs de cercetare penală, iar nu a celor care au solicitat, la cerere, suspendarea raporturilor de serviciu în baza art. 95, față de care sunt aplicabile dispozițiile invocate de către instanța de fond, respectiv art. 96 al. 3 din Legea 188/1999.

- Critica privind subiectivismul desfășurării examenului a fost înlăturată de instanța de fond pe considerentul că nu a formulat contestație împotriva rezultatelor obținute.

Referitor la acest aspect, reamintește faptul că inițial a fost declarat admis în urma susținerii examenului, și numai ulterior, în urma admiterii unor contestații la proba orală ale unor candidați respinși inițial, a fost declarat în cele din urmă respins.

Astfel, în această situație în care inițial a fost declarat admis nu avea nici un motiv să conteste rezultatele obținute, mai cu seamă că nu credea că pot fi admise contestațiile la proba orală, atâta timp cât verificările respectivelor contestații se efectuau doar pe baza notărilor comisiei de evaluare din timpul examenului.

Reia motivele prin care apreciază că demiterea sa a fost fundamentată pe rezultatele obținute de el la un examen de pregătire profesională extrem de subiectiv, desfășurat în baza unui regulament extrem de ambiguu, care lasă loc arbitrariului și care nu îndeplinește exigența de a fi „previzibil".

A. Astfel, prin regulamentele pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesională, nu s-a prevăzut efectuarea unei selectări și departajări a angajaților dintr-un compartiment supus reorganizării astfel încât, în ordinea mediilor să fie încadrați în noile funcții, ci s-a stabilit un barem minim de promovare, care poate conduce, fie la declararea ca fiind admiși a mai multor candidați decât numărul de posturi, fie vor fi eliberați din funcție mai mulți candidați decât posturile desființate. Acest lucru este prevăzut în art. 12 din Anexele 11 și 12 ale O.p.ANAF 2407/04.07.2011, fapt ce este în contradicție cu prevederile art. 99 și 100 din Legea nr. 188/1999.

B. Lipsa de „previzibilitate" a respectivului regulament în baza căruia s-a desfășurat concursul a fost de natură să vicieze grav rezultatele acestuia, astfel:

-articolul 17 din regulament lasă la aprecierea discreționară a comisiei de examinare, modalitatea în care vor fi punctate cele 25 întrebări de la proba scrisă;

-articolul 23 din regulament prevede că „în cadrul interviului se testează abilitățile, aptitudinile și motivația candidaților" rară a se defini ce se urmărește în analiza, de exemplu, a „motivației candidaților" ori a „abilităților acestora".

-articolul 25 din regulament prevede că, respectivul interviu se realizează conform unui plan de interviu întocmit de comisia de examinare în ziua desfășurării acestei probe, pe baza următoarelor criterii de evaluare: abilitățile de comunicare, capacitatea de analiză și sinteză, respectiv abilitățile impuse de funcție.

De asemenea, regulamentul nu precizează niciunde ce se înțelege prin „abilitățile impuse de funcție", aceasta în condițiile în care candidații nu au dat nici un fel de probă practică în vederea testării unor asemenea abilități.

Având în vedere inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în analiza condițiilor minime pe care o lege trebuie să le îndeplinească pentru a evita arbitrariul, consideră că textul regulamentului în baza căruia s-a desfășurat examenul de evaluare profesională nu îndeplinește cerința de a fi „previzibil" în sensul de a fi suficient de exact și de a conține măsuri de protecție împotriva acțiunilor arbitrare, fiind, așa cum am motivat, plin de texte care sunt de natură să genereze arbitrariul în aplicarea sa (ceea ce, de altfel, s-a și întâmplat).

C. Mai mult, nici chiar prevederile acestui regulament nu au fost respectate cu ocazia desfășurării examenului, încălcându-se prevederile art. 6 alin. (3) din Anexele 11 și 12 ale O.p.ANAF nr. 2407/04.07.2011, în sensul că, deși examenele au început în data de 18, nu au fost publicate datele concrete de desfășurare a acestora aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu mai puțin de 3 zile până la examen. "

De asemenea, la elaborarea testelor grila pentru proba scrisă nu s-a respectat bibliografia specifică stabilită pentru testarea funcționarilor publici aparținând aceleiași categorii de personal vamal cu atribuții specifice din care a făcut parte aprobată prin anexa la O.p. A.N.A.F. nr. 2589/12.07.2011.

În drept, și-a întemeiat recursul pe art. 299 și urm. C.pr.civilă.

În temeiul art. 242 al.2 din C.pr.civilă a solicitati judecarea prezentei cauze și în lipsă.

Prin încheierea din 15.02.2013, Înalta Curtea de Casație și Justiție – Secția de C. administrativ și fiscal a dispus în temeiul art. XXIII alin. 2 și 4 din Legea nr. 2/2013 scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului, pe cale administrativă, la Curtea de Apel București.

Dosarul s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal sub nr. 8072 /2/2012 *, la data de 05.03.2013.

Intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, la data de 03.09.2013, în temeiul dispozițiilor art.308 (2) Cod procedură civilă, a formulat întâmpinare la cererea de recurs promovată de recurentul reclamant I. G. M. împotriva sentinței civile nr. 872/08.02.2012, pronunțată de Curtea de Apel București in dosarul nr._ , solicitând respingerea cererii de recurs ca nefondată.

În motivare, în ceea ce privește susținerile recurentului cu privire la publicarea Ordinelor Președintelui ANAF nr. 2406 si 2407/04.07.2011, in Monitorul Oficial al României învederează următoarele:

In conformitate cu dispozițiile art.3 lit.a din Legea nr.52/2003 privind transparenta decizionala in administrația publica, actul normativ este definit ca fiind actul emis sau adoptat de o autoritate publica, cu aplicabilitate generala.

În speță, Ordinele Președintelui ANAF nr.2406 si 2407/04.07.2011 nu pot reprezenta acte cu caracter normativ, neavând o aplicabilitate generala, ci s-au adresat unui număr restrâns si bine definit de subiecți, care au luat la cunoștința de dispozițiile acestora.

Astfel, Ordinele Președintelui ANAF nr.2406 si 2407/04.07.2011 sunt acte administrative cu caracter individual si nu acte administrative cu caracter normativ.

Or, potrivit dispozițiilor art.55 alin.3 din Anexa 1 la HG nr.561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptării/aprobării:

« Nu sunt supuse regimului de publicare in Monitorul Oficial al României, Partea I, ordinele, instrucțiunile si alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum si cele cu caracter individual».

Astfel, solicită să se constate că față de dispozițiile legale nu se impunea publicarea în Monitorul Oficial al României a Ordinelor Președintelui ANAF.

OPANAF nr.2406 si 207/04.07.2011, precum si OPANAF nr.2589/12.07.2011 au fost afișate atât pe site-ul ANV si ANAF cat si la sediul ANV.

Având in vedere ca OPANAF mai sus menționate sunt acte administrative cu caracter individual si nu cu caracter normativ, va rugam sa constatați ca fata de dispozițiile legale citate nu se impunea publicarea acestora in Monitorul Oficial al României, acestea fiind în vigoare și producând efecte la data emiterii preavizelor de către ANV.

Asupra acestor aspecte s-a pronunțat deja înalta Curte de Casație si Justiție in dosarele nr.1._ ,_ ,_, care au avut ca obiect anulare decizie de eliberare din funcția publica in urma procesului de reorganizare.

In ceea ce privește procesul de reorganizare a Autorității Naționale a Vămilor precizează următoarele:

În conformitate cu prevederile art.7 alin.(5) din H.G. nr.110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, modificată și completată prin H.G. nr.565/2011, numărul maxim de posturi aprobat pentru Autoritatea Națională a Vămilor este de 3159, ceea ce înseamnă ca numărul maxim de posturi aprobat a fost redus de la 4586 la 3159.

Conform art.II din H.G. nr.565/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr.110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor încadrarea în numărul maxim de posturi și în structura organizatorică se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la propunerea vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală care conduce Autoritatea Națională a Vămilor, cu respectarea termenelor și a procedurilor prevăzute de lege.

În aplicarea dispozițiilor legale menționate, la data de 4 iulie 2011 au fost emise Ordinele Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2406/2011, privind aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale și direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale, și nr.2407/2011 privind aprobarea statelor de funcții ale Autorității Naționale a Vămilor -aparat central și structuri subordonate.

Conform prevederilor art.5 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2406/04.07.2011, respectiv art.3 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2407/04.07.2011 noile structuri organizatorice si noile state de funcții intră în vigoare la data de 08.08.2011.

Subliniază ca procesul de reorganizare a Autorității Naționale a Vămilor s-a desfășurat cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, așa cum rezultă din adresele A.N.F.P. nr._/29.06.2011 si nr._/04.07.2011, adrese care de altfel au fost invocate in preambulul Ordinelor Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2406/2011 privind aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale și direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și nr. 2407/2011 privind aprobarea statelor de funcții ale Autorității Naționale a Vămilor - aparat central și structuri subordonate.

Învederează faptul că prin emiterea Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr.2407/2011 s-a urmărit consolidarea si eficientizarea administrației vamale, in vederea maximizării eficientei de operare a aparatului vamal in actualul context economic si social, care a impus identificarea unor soluții pentru asigurarea încadrării in fondurile bugetare alocate.

De asemenea, conform art.6 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2406/04.07.2011, respectiv art.4 din Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.2407/ 04.07.2011 dispozițiile art.99 alin.1) lit.b), alin.3), (4), (6) si (7) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare, sunt direct aplicabile.

Prin Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr.2589/12.07.2011 a fost aprobată bibliografia, prevăzută în anexele nr.1 si nr. 2, pentru examenul de testare profesionala a funcționarilor publici si a personalului încadrat pe funcții contractuale din cadrul aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize si operațiuni vamale, direcțiilor județene si a municipiului București pentru accize si operațiuni vamale si birourilor vamale, ale căror funcții au fost supuse reorganizării si care se va desfășura in perioada 18- 29 iulie 2011.

Astfel, potrivit art.2 alin.1) din Regulamentul pentru organizarea si desfășurarea examenului de testare profesionala a funcționarilor publici prevăzut in Anexa nr.11 care face parte integrantă din OP.A.N.A.F. nr.2407/ 04.07.2011, funcționarilor publici din cadrul aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize si operațiuni vamale, direcțiilor județene si a municipiului București pentru accize si operațiuni vamale si birourilor vamale, ale căror funcții au fost supuse reorganizării, li s-a oferit posibilitatea de a opta in scris pentru funcții publice vacante, de conducere sau execuție corespunzătoare, în termenul comunicat prin preaviz. De asemenea, la alin.(2) al aceluiași articol se arată că opțiunea se poate face numai pentru o singura funcție publica vacantă, cu posibilitatea modificării opțiunii o singură dată, pana la data stabilită pentru depunerea opțiunilor, în cadrul termenului de preaviz.

Potrivit art.2 alin.(3) din Regulament opțiunile trebuiau înaintate in original Direcției Resurse Umane, Organizare Generala si Perfecționare din cadrul Autorității Naționale a Vămilor de către direcțiile regionale pentru accize si operațiuni vamale pe data de 13.07.2011 ora 16,30.

In aplicarea prevederilor Ordinelor Președintelui A.N.A.F. nr.2406/04.07.2011 și nr.2407/04.07.2011 au fost emise și comunicate preavizele funcționarilor publici ale căror posturi au fost supuse reorganizării.

Prin urmare Autoritatea Naționala a Vămilor, prin preavize a adus la cunoștința funcționarului public faptul ca postul pe care-l ocupă va fi supus reorganizării și că până la data de 12.07.2011 ora 16, 30 acesta poate opta pentru o funcție vacantă corespunzătoare, opțiune care constituie în același timp și cerere pentru înscriere la examen (așa cum de altfel, se prevede si la art.3 din Regulamentul pentru organizarea si desfășurarea examenului de testare profesionala a funcționarilor publici prevăzut in Anexa nr.11, care face parte integranta din O.P.A.N.A.F. nr.2407/04.07.2011).

Prin același preaviz s-a adus de asemenea, la cunoștința funcționarului public că, în vederea exprimării opțiunii, lista posturilor vacante a fost publicată pe site-ul www.customs.ro și afișată la sediul A.N.V. și al structurilor subordonate, conform art.99 alin. (5) din Legea nr.188/1999, și că în situația in care nu se optează pentru ocuparea niciuneia dintre funcțiile publice vacante corespunzătoare se va dispune încetarea raporturilor de serviciu prin eliberare din funcția publica începând cu data de 08.08.2011 (data intrării in vigoare a noilor structuri organizatorice și a noilor state de funcții).

Menționează că cele de mai sus, precum si orice alte date si informații necesare susținerii examenului, bibliografia, precum si procedura de organizare si desfășurare a examenului se regăseau in Ordinele Președintelui A.N.A.F. nr.2406/04.07.2011. nr.2407/04.07.2011 si nr.2589/12.07.2011, ordine ce au fost publicate împreună cu anexele la acestea, atât pe site-ul ANV (www.customs.ro), cât și pe site-ul A.N.A.F.

Așadar având in vedere art.2 alin.(4) si art.33 din Regulament, în vederea exprimării opțiunii, Autoritatea Naționala a Vămilor a pus la dispoziția funcționarilor publici lista posturilor vacante corespunzătoare, in care se regăseau toate funcțiile publice vacante corespunzătoare din cadrul aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize si operațiuni vamale, direcțiilor județene si a municipiului București pentru accize si operațiuni vamale si birourilor vamale.

Solicită să se respingă ca nefondată susținerea recurentului potrivit căruia de la participarea la examen au fost excluși funcționarii publici aflați in curs de cercetare penală, întrucât dispozițiile art.96 alin.3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăd in mod expres, următoarele: „ pe perioada suspendării raporturilor de serviciu autoritățile si instituțiile publice au obligația sa rezerve postul aferent funcției publice Ocuparea acestuia se face pe o perioada determinata in condițiile legii. Pe perioada suspendării raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta si nu pot fi modificate decât din inițiativa sau cu acordul funcționarilor publici în cauză".

De asemenea, solicită să se respingă ca nefondate susținerile recurentului privitoare la nerespectarea metodologiei de desfășurare a examenului, a emiterii preavizului, a încălcării dispozițiilor art. 100 alin.2 din Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificările si completările ulterioare, din următoarele considerente:

Art. 100 alin. (1) și (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a prevăzut pentru ipoteza reorganizării ca, în cazul în care există mai mulți funcționari publici care optează pentru aceeași funcție publică, se organizează examen de către autoritatea publică.

Învederează faptul că procesul de reorganizare a Autorității Naționale a Vămilor s-a desfășurat cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, așa cum a arătat mai sus.

Menționează că cele 4 criterii prevăzute la art. 100 alin. (2) din acest act normativ (categoria, clasa, gradul profesional, pregătirea profesionala etc.) au fost avute in vedere la analizarea opțiunilor exprimate de funcționarii publici ale căror posturi au fost supuse reorganizării.

Așa cum am mai arătat opțiunea pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare presupune posibilitatea de a opta pentru ocuparea unei funcții publice din aceeași categorie, respectiv funcție publică de conducere sau de execuție, corespunzător categoriei funcției publice deținute la momentul exprimării opțiunii și cu respectarea gradului profesional deținut, în sensul de a fi exclusă posibilitatea de a opta pentru o funcție publică cu un grad profesional superior celui deținut, ceea ce ar presupune o promovare în funcția publică fără respectarea prevederilor legale referitoare la dezvoltarea carierei funcționarilor publici.

Funcționarul public care și-a exprimat opțiunea pentru numirea într-o funcție publică vacantă corespunzătoare și, fie a fost singurul care a optat pentru funcția respectivă, fie a promovat examenul organizat pentru ocuparea respectivei funcții publice, a fost numit in noua funcție pentru care a optat.

De altfel, solicită să se observe că, în condițiile în care:

-prin preaviz si prin OPANAF nr. 2406 si 2407/2011 s-au adus la cunoștința recurentului toate datele si informațiile despre desfășurarea procesului de reorganizare;

-recurentul a avut dreptul de a opta pe una dintre funcțiile vacante puse la dispoziție, drept de care a luat la cunoștința prin preaviz si de care a uzat pana la data limita de exprimare a opțiunii;

-în urma susținerii examenului de testare profesionala recurentul a obținut cel mai mic punctaj, ce a fost acordat in urma evaluării cunoștințelor profesionale ale acestuia;

-toate rezultatele obținute de candidați au fost făcute publice;

-in urma eliberării din funcție acesta intră in corpul de rezerva al funcționarilor publici, unde va beneficia de dreptul de a fi redistribuit pe o funcție publică vacantă, prin prezenta acțiune acesta se limitează doar la a face susțineri eronate si nefondate cu privire Ia îngrădirea dreptului acestuia la munca.

De asemenea, solicită să se respingă ca nefondată susținerea recurentului, potrivit căruia „ demiterea sa este fundamentata pe rezultatele obținute la un examen extrem de subiectiv, desfășurat in baza unui regulament ambiguu(..)", întrucât recurentul, după ce a optat și a înțeles să se prezinte la examenul de testare profesională pentru funcția de inspector vamal principal a semnat procesul-verba întocmit de comisia de examinare, însușindu-și astfel rezultatele obținute.

Învederează că proba interviului a fost desfășurata in deplina concordanta cu prevederile art. 23-29 din Anexa 11 la OPANAF nr. 2407/04.07.2011 care stabilesc faptul ca interviul se realizează conform planului de interviu întocmit de comisia de examinare in ziua desfășurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare care constau in abilitățile de comunicare, capacitatea de analiza si sinteza si abilitățile impuse de funcție; astfel, tuturor candidaților li s-au adresat întrebări si au fost notați in funcție de cele trei criterii stabilite prin ordinul menționat.

Precizează și faptul că toate întrebările care au fost adresate candidaților au făcut parte din bibliografia pentru examenul de testare profesionala aprobata prin OPANAF nr. 2589/12.07.2011, astfel încât candidații trebuia sa cunoască răspunsul întrebărilor.

Așa cum a mai arătat mai sus, procesul de reorganizare a Autorității Naționale a Vămilor s-a desfășurat cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, după cum rezulta din adresele A.N.F.P. nr._/29.06.2011 si nr._/04.07.2011.

Pentru respectarea dreptului la preaviz statuat de Legea nr.188/1999, în aplicarea prevederilor Ordinelor Președintelui ANAF nr.2406/04.07.2011 și nr.2407/04.07.2011 preavizele au fost emise la data de 05.07.2011 urmând a fi comunicate funcționarilor publici ale căror posturi au fost supuse reorganizării anterior datei la care ar fi intervenit eliberarea din funcția publică, respectiv cu 30 de zile anterior datei de 8 august 2011, in conținutul preavizului fiind menționată existența posibilității de a opta pentru numirea în una din funcțiile publice vacante ce a fost comunicată și postată pe site-ul Autorității Naționale a Vămilor conform art. 99 alin. (5) din Legea nr. 188/1999.

Totodată, data la care au intrat în vigoare noile structuri organizatorice și noile state de funcții (08.08.2011) a fost stabilită așadar în vederea respectării termenului de preaviz de 30 de zile calendaristice ce urma a fi acordat funcționarilor publici.

In ceea ce privește reîncadrarea în funcția deținuta, învederează faptul că. o eventuala reintegrare a recurentului pe funcția pe care o deținea anterior reorganizării nu este posibila deoarece, așa cum a arătat mai sus, postul acestuia a fost supus reorganizării, motiv pentru care acesta a si formulat opțiunea de numire pentru funcția publica de inspector vamal grad profesional principal.

În plus, in prezent funcția publica pentru care a optat recurentul a fost deja ocupata de un alt funcționar public potrivit punctajului obținut la examenul de testare profesionala.

Cu privire la admiterea cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată, face următoarele precizări în ceea ce privește capătul de cerere referitor la despăgubiri materiale și morale, solicitând să fie respins ca nefondat și să fie menținută sentința atacata deoarece recurentului i-au încetat raporturile de serviciu in temeiul dispozițiilor H.G. nr. 565/2011 privind organizarea si funcționarea Autorității Naționale a Vămilor si ale Legii nr. 188/1999 art. 99 alin (1) lit. b), alin. (3), (4), (6) si (7) (r2).

Pentru faptul ca recurentul a optat pentru una dintre funcțiile publice vacante nu se poate stabili o culpa a instituției intimate, care era obligata sa facă o departajare a funcționarilor publici in funcție de cunoștințele profesionale ale acestora, astfel încât, pana la data de 08.08.2011, aceștia sa poată fi numiți (in ordinea descrescătoare a punctajului obținut la examen si in limita posturilor aprobate) pe funcțiile publice care erau vacante la data de 08.08.2011.

Subliniază ca in urma eliberării din funcția publica, recurentul intra in corpul de rezerva al funcționarilor publici, unde beneficiază de dreptul de a fi redistribuit pe o funcție publica vacantă.

In ceea ce privește despăgubirile morale, așa cum a arătat si la fond, menționează ca acestea sunt consecințe de natura nepatrimoniala cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constând in atingerile aduse personalității sale fizice, psihice si sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial.

Din cele de mai sus rezulta foarte clar faptul ca A.N.V. nu a avut fata de recurent o atitudine culpabila, precum si faptul ca acesta nu probează ca măsura eliberării din funcția publica i-a adus atingere personalității sale fizice, psihice si sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial, într-o asemenea măsură încât o eventuala despăgubire materiala nu este suficientă.

Mai mult decât atât, precizează că Ordinul ANV nr.7476/02.08.2011 a fost suspendat prin sentința civila nr.6247/28.10.2011 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._, iar recurentul și-a reluat activitatea la Biroul vamal Otopeni-calatori începând cu data de 10 noiembrie 2011.

In aceasta situație nu exista temei legal pentru obligarea la plata despăgubirilor materiale (salarii indexate) și pentru această perioadă.

În drept, a invocat art.308 C.proc.civ., Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

A solicitat judecarea cauzei în conformitate cu art.242 alin.(2) din Codul de procedura civila.

La data de 16.12.2013, intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus note de ședință, prin care și-a expus punctul de vedere cu privire la temeiul excluderii de la concurs a posturilor acelor funcționari publici despre care se susține că ar fi fost în procedura de cercetare penală, în esență reiterând prevederile art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

În recurs, nu s-a administrat proba cu înscrisuri noi, conform art.305 Cod procedură civilă, părțile neformulând propuneri concrete în acest sens.

Curtea de Apel București s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art.3 și 299 Cod procedură civilă, art. X și art. XXIII din Legea nr. 2/2013 precum și ale art.20 din Legea nr.554/2004.

Verificând sentința civilă recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, potrivit art.304¹ Cod procedură civilă, Curtea constată că prezentul recurs este neîntemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, prin Ordinul nr. 7476/02.08.2011 ,emis de Autoritatea Națională a Vămilor, s-a dispus încetarea raportului de serviciu al recurentului reclamant prin eliberare din funcția publică teritorială de execuție de inspector vamal grad profesional principal la Biroul Vamal Otopeni Călători din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale București, conform dispozițiilor art. 97 lit. c și art. 99 alin. 1 lit. b, alin. 3, alin. 5 din Legea nr. 188/1999 rep. Ordinul a fost emis în temeiul prevederilor Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2406/04.07.2011 privind aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale, al prevederilor Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2407/04.07.2011 privind aprobarea statului de funcții al Autorității Naționale a Vămilor – aparat central și structuri subordonate, precum și pe baza rezultatelor finale ale examenului de testare profesională desfășurat în perioada 18-19.07.2011 pentru ocuparea funcțiilor vacante din cadrul Autorității Naționale a Vămilor.

Referitor la ordinul de încetare a raportului de serviciu prin eliberare din funcția publică teritorială de execuție de inspector vamal, menționat anterior, recurentul reclamant consideră că emiterea actului s-a făcut cu încălcarea legii, în special a prevederilor cuprinse în Legea nr. 188/1999, privind reorganizarea autorității ori instituției publice, respectarea dreptului de preaviz, mențiunile obligatorii ce trebuie conținute de decizia de concediere, iar pe de altă parte vizează modalitatea în care s-a desfășurat concursul organizat de intimata pârâtă în vederea testării profesionale. De asemenea, se mai invocă de către recurent nelegalitatea ordinului de încetare a raportului de serviciu, decurgând din inexistența celor două acte administrative ce au stat la baza reorganizării Autorității Naționale a Vămilor (Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2407/04.07.2011 și Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2406/04.07.2011) ca urmare a nepublicării acestora în Monitorul Oficial.

Mai întâi, pentru acuratețea expunerii, Curtea apreciază necesar, având în vedere elementele de confuzie din susținerile recurentului reclamant, să efectueze, cu prioritate, anumite precizări clarificatoare asupra situației de fapt și de drept din prezenta cauză.

Astfel, în raport de prevederile art.129 alin.6 Cod procedură civilă, care stabilesc că „în toate cazurile, judecătorii stabilesc numai asupra obiectului cererii deduse judecății”, și de caracterul executoriu al actelor administrative, atunci când se solicită anularea unui singur act administrativ emis în baza altor acte administrative, instanța de judecată este învestită legal să analizeze doar legalitatea și temeinicia actului administrativ atacat și a operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății, iar nu și legalitatea actelor administrative în baza căruia a fost emis actul administrativ atacat. Aceasta, deoarece, cât timp nu este revocat de emitent sau anulat ori suspendat de o instanță de judecată, actul administrativ, dat fiind și caracterul său executoriu din oficiu, produce consecințe juridice care, în principiu, nu pot fi ignorate.

Diferența esențială dintre un act administrativ și o operațiune administrativă constă, deci, în faptul că aceasta din urmă (spre deosebire de actul administrativ), luată separat, nu dă naștere, nu modifică și nu stinge raporturi juridice, neproducând consecințe juridice prin ea însăși și neputând fi atacată, în consecință, decât odată cu actul final.

Prin urmare, atunci când se solicită anularea unui singur act administrativ emis în baza altor acte administrative, instanța de judecată este învestită legal să analizeze doar existența acestor din urmă acte administrative (în cadrul atribuției de a verifica existența temeiului juridic al actului atacat), nefiind îndreptățită să examineze și legalitatea lor.

Prin cererea de chemare în judecată recurentul reclamant I. G. M. a solicitat următoarele: - anularea Ordinului nr. 7476/02.08.2011, emis de Vicepreședintele ANAF care conduce Autoritatea Națională a Vămilor; - obligarea pârâtei să dispună reîncadrarea reclamantului în funcția de inspector vamal grad profesional principal în cadrul Biroului vamal Otopeni Călători - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București; - plata actualizată cu indicele de inflație a tuturor drepturilor salariale și de natură salarială din 08.08.2011 până la data reîncadrării în funcția mai sus precizată; - recunoașterea drept vechime în muncă în funcția mai sus enunțată a perioadei 08.08.2011 - data reîncadrării în funcție; - obligarea pârâtei la plata sumei de 1 leu, reprezentând daune morale; - obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Or, actul administrativ contestat în cauză, respectiv Ordinul nr. 7476/02.08.2011 al Vicepreședintelui ANAF care conducea Autoritatea Națională a Vămilor a fost emis, indubitabil, în baza următoarelor acte administrative: Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2406/04.07.2011 privind aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale; Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2407/04.07.2011 privind aprobarea statului de funcții al Autorității Naționale a Vămilor – aparat central și structuri subordonate; rezultatele finale (în privința cărora erau prevederi exprese în privința posibilității de contestare a probei scrise și a probei orale, neuzitate de recurent) ale examenului de testare profesională desfășurat în perioada 18-19.07.2011, pentru ocuparea funcțiilor vacante din cadrul Autorității Naționale a Vămilor.

În lumina celor expuse anterior, în prezenta cauză nu se poate verifica decât existența actelor administrative în baza cărora a fost emis actul administrativ atacat, iar nu și legalitatea sau temeinicia lor, având în vedere că instanța de judecată nu a fost legal învestită cu acest lucru prin cererea introductivă.

Cu privire la acest din urmă aspect, recurentul a invocat, inclusiv în recurs (sub forma criticării soluției instanței de fond în această privință), omisiunea publicării în Monitorul Oficial, cu consecința inexistenței, a Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2406/04.07.2011 privind aprobarea structurilor organizatorice ale aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale, al prevederilor Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2407/04.07.2011 privind aprobarea statului de funcții al Autorității Naționale a Vămilor – aparat central și structuri subordonate.

Curtea constată că este în mod evident neîntemeiată susținerea recurentului, după cum corect a arătat și instanța de fond.

Astfel, potrivit art. 11 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, în vederea intrarii lor in vigoare, legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotararile si ordonantele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autoritatilor administrative autonome, precum si ordinele,instructiunile si alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Nu sunt supuse regimului de publicare in Monitorul Oficial al României:

a)deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;

b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum si cele cu caracter individual, emise de autoritatile administrative autonome si de organele administratiei publice centrale de specialitate.

Din analiza acestor dispoziții legale, pornind de la cele două categorii în care prevederile legale expuse încadrează actele emise de organele administrației publice centrale ori de conducătorii acestora (astfel cum este cazul celor două ordine emise de Președintele ANAF la care face referire reclamantul), respectiv cele supuse regimului publicării pentru . și cele care produc efecte fără a fi necesară publicarea în Monitorul Oficial al României, rezultă, fără echivoc, că natura actului, normativ ori individual, este criteriul în funcție de care această distincție este făcută. Este, deci, obligatorie publicarea în Monitorul Oficial numai în cazul actelor cu caracter normativ pe care un organ al administrației publice centrale ori conducătorul acestuia le emite, nefiind necesară îndeplinirea acestei forme de publicitate în cazul actelor cu caracter individual.

De altfel, în același sens este și jurisprudența constantă a Î.C.C.J.- S.C.A.F. (a se vedea, de ex., Decizia nr.4150/2012), în conformitate cu care, pe de o parte, actul administrativ normativ este acel act administrativ prin care se formulează reguli de drept generale și impersonale, se stabilesc situații juridice cu același caracter, aplicabile unui număr nedeterminat de subiecte de drept, și care, din punct de vedere material, al cuprinsului său, organizează aplicarea legilor și se aseamănă cu acestea, pentru că edictează reguli, norme, dispoziții generale și obligatorii pentru un număr nelimitat de subiecte, iar pe de altă parte, actul administrativ individual este un act administrativ concret care privește aplicarea în concret a legilor și se adresează unui subiect de drept determinat sau unei categorii anume a subiectelor de drept. Așadar, cele două tipuri/categorii de acte administrative trebuie diferențiate atât în funcție de obiectul lor cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică,

Or, în cauză, este de observat că actele cu privire la care recurentul susține că trebuia îndeplinită obligația de publicare, anume Ordinele Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2407/04.07.2011 și nr. 2406/04.07.2011, sunt evident acte cu caracter individual, astfel că nepublicarea acestora în Monitorul Oficial nu produce nici o consecință în ce privește valabilitatea acestora. Instanța de fonda nu a reținut sub acest aspect susținerile reclamantului în sensul naturii de act normativ a celor două ordine. Astfel, este de principiu că norma juridică stabilește o conduită tipică, un model de comportament social, ea adresându-se nu unei persoane sau grup de persoane ce pot fi stabilite, determinate, ci unui cerc de persoane nedeterminate, ceea ce face ca ea să se aplice la un număr nelimitat de cazuri concrete. Așadar actul administrativ normativ cuprinde reglementări de principiu cu caracter obligatoriu, formulate în abstract în vederea aplicării unui număr nedeterminat de persoane, în timp ce actul individual este o manifestare de voință ce creează, modifică ori desființează drepturi ori obligații în beneficiul ori sarcina uneia sau mai multor persoane determinate.

Practic, prin cele două ordine emise de Președintele ANAF se aprobă structura organizatorică a aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor și a direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale și, respectiv, se aprobă statul de funții pentru aceleași categorii de structuri ale ANV și regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesională a funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului central al ANV, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și birourilor vamale ale căror funcții au fost supuse reorganizării. În esență, destinatarii celor două acte sunt subiecte de drept determinabile, respectiv cele care ocupă funcții publice ori contractuale în structurile organizatorice centrale, regionale și locale din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, a cărei reorganizare s-a realizat prin cele două acte administrative în discuție, sfera persoanelor cărora cele două acte li se adresează fiind limitată și bine determinată. Este neîntemeiată susținerea recurentului potrivit cu care natura de act normativ a regulamentului de desfășurare a examenului de testare profesională nu poate fi pusă la îndoială, având în vedere că „normează”, stabilește regulile de desfășurare a examenului de testare profesională, sens în care în mod corect instanța de fond a observat că prin chiar titlul regulamentului (fila 28 dosar fond) se determină sfera participanților la acest examen, respectiv „funcționarii publici din cadrul aparatului central al ANV, direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și birourilor vamale ale căror funcții au fost supuse reorganizării”, subiectele de drept cărora actul li se adresează fiind deci determinate, aspect ce confirmă natura de act individual a ordinului prin care acest regulament a fost adoptat. Totodată, statele de funcții (care reprezintă concretizări ale normelor privind organizarea de principiu, la fel cum ansamblul fișelor posturilor dintr-o autoritate publică reprezintă concretizări ale atribuțiilor generale) nu pot fi confundate cu actele normative emise în temeiul HG nr. 495/2007 privind organizarea și funcționarea ANAF (care se referă la organizarea de principiu și atribuțiile acestei autorități publice), cu modificările și completările ulterioare, astfel că dispozițiile art. 15 din HG 110/2009 nu sunt incidente în cauză.

În concluzie, cele două acte administrative în discuție au caracter individual, situație în care prezintă relevanță comunicarea sau aducerea lor la cunoștința fiecărui destinatar, cel puțin în partea în care îl privește. Or, în speță este necontestat că prin preaviz, s-a adus la cunoștința recurentului reclamant că, în vederea exprimării opțiunii, lista posturilor vacante a fost publicată pe site-ul www.customs.ro și afișată la sediul A.N.V. și al structurilor subordonate, conform art.99 alin. (5) din Legea nr.188/1999, și că în situația in care nu se optează pentru ocuparea niciuneia dintre funcțiile publice vacante corespunzătoare se va dispune încetarea raporturilor de serviciu prin eliberare din funcția publica începând cu data de 08.08.2011 (data intrării in vigoare a noilor structuri organizatorice și a noilor state de funcții), astfel este îndeplinită în mod rezonabil cerința enunțată anterior.

Referitor la criticile prin care recurentul a invocat, în esență, încălcarea dispozițiilor art. 100 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, prin aceea că desfășurarea examenului de evaluare profesională s-a desfășurat înainte de analizarea criteriilor prevăzute de textul de lege menționat, este de observat, pe de o parte, că în cauză intimata pârâtă a procedat în mod corect la organizarea examenului, în temeiul prevederilor aer. 100 alineat 3, câtă vreme s-a constatat, în urma opțiunilor exprimate de funcționarii ale căror posturi au fost supuse reorganizării pentru posturile vacante, că au existat mai multe opțiuni pentru același post, criteriile enumerate la alineatul 2 al art. 100 fiind, în mod corect (în sensul că în raport de aceste criterii s-a stabilit vocația de a ocupa posturile vacante, iar nu în sensul dorit de recurent, care ar fi permis o aplicare discriminatorie și abuzivă), luate în considerare la analiza acestor opțiuni, iar pe de altă parte, după cum s-a arătat și mai sus, instanța nu a fost legal învestiră cu verificarea legalității actelor administrative privind organizarea și desfășurarea examenului de evaluare profesională, inclusiv cu privire la neparticiparea la examenul de evaluare profesională a tuturor inspectorilor din cadrul compartimentului din care face parte recurentul (persoane în curs de cercetare penală). În acest sens, chiar și instanța de fond a reținut că recurentul avea posibilitatea (inclusiv în ipoteza în care, inițial, a fost declarat admis, deoarece interesul său trebuia privit prin prisma unor posibile admiteri ale contestațiilor candidaților respinși) să formuleze contestație atât în urma probei scrise, cât și a celei orale, dar nu și-a exercitat acest drept, situație în care rezultatele finale ale examenului au dobândit caracter definitiv pentru recurent.

Împrejurarea că sub unele aspecte, instanța de fond a examinat legalitatea actelor administrative privind organizarea și desfășurarea examenului de evaluare profesională, deși nu a fost legal învestită în acest sens, se remediază legal prin înlocuirea motivării în sensul celor precizate.

Totodată, sunt neîntemeiate criticile privind încălcarea dispozițiilor legale referitoare la acordarea preavizului și la dreptul recurentului de a opta pentru ocuparea unui post vacant, câtă vreme recurentului i-a fost comunicat preavizul nr._/05.07.2011, iar acesta și-a manifestat opțiunea pentru postul în vederea ocupării căruia a și participat la examenul de testare profesională.

De asemenea, în mod corect instanța de fond a constatat că ordinul prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu îndeplinește cerințele de validitate, sub aspect formal, câtă vreme sunt menționate în cuprinsul său atât temeiurile de drept, cât și cele de fapt în baza cărora a fost emis, rezultând de asemenea din cuprinsul său și acordarea preavizului, prin menționarea numărului acestuia, fiind fără relevanță omisiunea privind durata perioadei de preaviz, câtă vreme aceasta, cât și posibilitatea de a opta pentru posturile vacante (afișate la avizierul autorității, cât și online, împrejurarea necontestată de reclamant) rezultau din chiar cuprinsul preavizului comunicat recurentului la data de 05.07.2011.

Pe cale de consecință, întrucât nu există motive întemeiate de casare sau modificare a sentinței civile recurate, se va respinge recursul ca nefondat, conform art. 312 alin.1 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurentul - reclamant I. G. M. împotriva sentinței civile nr.872 din 08.02.2012 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații – pârâți AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24.02.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

B. C. V. H. O. D. P.

GREFIER,

C. M.

Red./Tehnored. V.H./2 ex./

C. - SCAF/ Judecător fond: R. M. G.

← Pretentii. Decizia nr. 3387/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 6858/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Pretentii. Decizia nr. 5285/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Obligaţia de a face. Sentința nr. 1960/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 1680/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 3387/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Litigiu privind achiziţiile publice. Decizia nr. 6858/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 7136/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Anulare act administrativ. Decizia nr. 7227/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Pretentii. Decizia nr. 6168/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI