Anulare act administrativ. Decizia nr. 7935/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7935/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 346/87/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 7935
Ședința publică de la 28 octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: S. O.
JUDECĂTOR: P. H.
JUDECĂTOR: G. A. M.
GREFIER: F. V. M.
Pe rol este soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul reclamant C. G. împotriva sentinței civile nr. 370/23.05.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TELEORMAN.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, conform prev. 104 alin 13 din regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, au lipsit părțile.
Curtea reține că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 370/23.05.2014, Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul C. G. în contradictoriu cu parata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamantul C. G., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea in tot a soluției primei instanțe, admiterii acțiunii așa cum a fost formulată (constatându-se că parata AJFP, cu exces de putere, a refuzat soluționarea contestației cu nr._ din 24.10.2013 in termenul legal si obligarea pârâtei să emită decizia prev. de disp. art. 210/ OG 92/2003, sub sancțiunea unor penalități de 100 lei/ zi de întârziere, începând cu a 10 a zi de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la îndeplinirea efectivă a obligației), cu cheltuieli de judecata.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul-reclamant a arătat că parata AJFP, cu exces de putere, a refuzat soluționarea contestației cu nr._ din 24.10.2013 in termenul legal de 45 zile, contestația având ca obiect anularea titlului de creanța nr._ (comunicat ca titlu executor contestatoarei) si a deciziilor menționate in cuprinsul acestuia.
Recurentul-reclamant a apreciat că soluția instanței de fond este greșită, instanța redând doar disp. art. 52 din Constituție și art. 8,11,2 din Legea 554/2004.
În primul rând, Constituția României reglementează, de principiu, drepturi, libertăți si obligații, al căror conținut si mod de exercitare sunt prevăzute prin legi speciale, in speța Legea 554/2004 si OG 92/2003.
Apoi, instanța a ignorat prin soluția pronunțata termenele procedurale prev. de disp. OG 92/2003 si de legea 554/2004. O contestație formulata impotriva unei decizii de impunere in fata instanței dupa expirarea termenului de 45 zile de la luarea la cunoștința va fi respinsa ca tardiva, in raport de disp. imperative ale CPF care permit atacarea actului in termen de 30 zile de la luarea la cunoștința (art. 207).
În aceste condiții, recurentul-reclamant a susținut că temeinicia cererii sale de la fond este dată de:
- contestația inregistrata la AJFP, conf. disp. art. 205 - privind posibilitatea de contestare - (1) împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii;
- contestația formulata in termen conf. disp. art. 207 - Contestația se va depune ni termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii;
- disp. art. 70/ OG 92/2003 - privind termenul de soluționare a cererilor contribuabililor - (1) Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare;
- expirarea termenului de 45 zile de la data contestației pana la data sesizării instanței -10.02.2014;
- introducerea cererii in termenul de 6 luni prev. de disp. art. 11//Legea 554/2004;
- posibilitatea atacării deciziei emisa in soluționarea contestației in fata instanței de C. - art. 218 (1} Decizia privind soluționarea contestației se comunică contestatorului, persoanelor introduse, în condițiile art. 44, precum și organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. (2) Deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii; sintagma „in condițiile legii" nu are o interpretare unitara, cel puțin la nivelul secției de contencios de la Tribunalul Teleorman;
- obligația organului sesizat de a emite decizie in soluționarea contestației, conf. art. 210 - (1) în soluționarea contestației, organul competent se pronunță prin decizie sau dispoziție, după caz; surprinzător este faptul ca, desi parata AJFP a incalcat obligații legale si imperative, instanța nu sancționează aceasta conduita prin obligarea paratei la emiterea deciziei in soluționarea contestației, ci respinge acțiunea in obligație de a face, validand si incurajand astfel, prin soluția pronunțata, atitudinea de nelegalitate in care se poziționează AJFP; cu alte cuvinte faptul ca AJFP refuza sa isi îndeplinească obligațiile legale nu este sancționat de către instanța.
Față de cele prezentate, recurentul-reclamant a considerat că soluția instanței de fond este greșita; atâta vreme cat a urmat calea legala, prev. de disp. art. 205 CPF si a contestat in termen si in procedura prealabila deciziile de impunere - de care a luat cunoștința doar cu titlu informativ, in sensul ca exista, nu insa cu motivarea obligatorie impusa de art. 43 CPF, acte necomunicate vreodată conf. disp. art 44 CPF si deci inopozabile conf. disp. art. 45 CPF - si in condițiile in care parata AJFP nu i-a soluționat contestația prealabila, a apreciat ca este pe deplin indreptatit a cere obligarea acesteia la emiterea deciziei/dispoziției prev. de art. 210 CPF - act care trebuie motivat in fapt si in drept si care poate fi atacat in 6 luni de la comunicare in fata instanței de contencios in conf. cu disp. art. 218 CPF.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 pct. 8 NCPC.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, prin raportare la motivele de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
Deși instanța de fond a reținut corect obiectul acțiunii, respectiv că reclamantul solicită să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de soluționare a contestației administrative în termen legal și obligarea pârâtei la emiterea deciziei prevăzută de dispozițiile art.210 din OG nr.92/2003 și mai departe, că în cauză, titlul executoriu nu este emis potrivit legii pentru că deciziile de impunere, nu au fost comunicate debitorului, calea fiind aceea a contestației reglementată de procedura fiscală, apreciază în mod greșit că iar în situația nesoluționării în termen a contestației administrative formulate, contribuabilul are dreptul de a solicita analiza pe fond a contestației la instanța judecătorească competentă, respectiv instanța de contencios administrativ fiscal, în raport de art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004 refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitore la un drept sau la un interes legitim ori de a nu răspunde solicitantului în termenul legal de 45 de zile prevăzut de art. 70 din OG nr. 92/2003, dispozițiile legale reglementând acțiunea directă la instanță de anulare a deciziilor de impunere.
Instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile imperative ale art. 218 alin.2 din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora, deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii;
În speță, reclamantul nu poate supune controlului de legalitate pe fond actele administrativ fiscale contestate, în lipsa deciziei de soluționare a contestației, cum greșit a reținut instanța de fond, motiv pentru care, Curtea constată că în mod greșit instanța de fond nu a sancționat nesoluționarea în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 70 din OG nr. 92/2003 a contestației administrative formulate de reclamant.
Față de aceste considerente, Curtea urmează să admită recursul și să modifice în tot sentința recurată în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtei să procedeze la soluționarea contestației administrativ fiscale formulate, înregistrată sub nr._/24.10.2013 la AJFP Teleorman.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul reclamant C. G. împotriva sentinței civile nr. 370/23.05.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă I. S...
Modifică în tot sentința recurată în sensul că:
Admite acțiunea.
Obligă pârâta să procedeze la soluționarea contestației administrativ fiscale formulate, înregistrată sub nr._/24.10.2013 la AJFP Teleorman.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 28.10.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
S. O. P. H. G. A. M.
GREFIER,
F. V. M.
Red PH/ 4 ex
Jud fond: Z. L.
Tribunalul Telerman
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 6919/2014.... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 5341/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
