Anulare act administrativ. Hotărâre din 18-11-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 1867/2/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Î N C H E I E R E
Ședința publică din 04.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: B. L. PATRAȘ
GREFIER: I. C. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamantul ÎNTREPRINDERE I. B. L., sediul procesual în vederea comunicării actelor la SCA STRATULA M. &ASOCIAȚII, cu sediul în BUCUREȘTI, ..39(colț cu STR.DR. O._ .1, SECTOR 5 în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, cu sediul în Sector 1, București, .. 43, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul ÎNTREPRINDERE I. B. L., prin reprezentant convențional, avocat O. S., în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei (fila 3) și pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, prin reprezentant convențional, consilier juridic C. N., care depune delegație în ședință publică.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, la data de 15.09.2014, prin compartimentul Registratură, pârâta a depus înscrisuri, înscrisuri ce au fost comunicate reclamantei, după care,
Pârâta, prin reprezentant convențional, depune un punct de vedere cu privire la Hotărârea CJUE în cauza C-343/12 pe care îl comunică și reclamantei.
Reclamanta, prin reprezentant convențional, depune un certificat de grefă.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Reclamanta, prin reprezentant convențional, solicită anularea Deciziei și a procesului verbal, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, învederând că motivele sunt aceleași cu cele susținute în cauza anterior judecată la acest termen de judecată, respectiv cauza dedusă judecății în dosarul nr._ . Menționează în plus că din cele 24 locuri de muncă doar două sunt ocupate de rude și, în al doilea rând, nu și-au prestat servicii unii altora, nu există nici un document depus la dosarul cauzei din care să rezulte că întreprinderile lucrează una pentru cealaltă. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Pârâta, prin reprezentant convențional, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Curtea, în conformitate cu prevederile art. 394 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, urmează să amâne pronunțarea pentru data de 18.11.2014.
Pentru aceste motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea pentru data de 18.11.2014.
Cu cale de atac odată cu fondul.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. Patraș I. C. B.
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3148
Ședința publică din 18.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: B. L. PATRAȘ
GREFIER: I. C. B.
Pe rol se află pronunțarea în cauza de contencios administrativ privind pe reclamanta ÎNTREPRINDERE I. B. L., cu sediul ales la SCA STRATULA M. & ASOCIAȚII: București, ..39 (colț cu ..16), . în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, cu sediul în Sector 1, București, .. 43, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 4 noiembrie 2014, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când Curtea, în aceeași compunere, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, față de dispozițiile art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 18.11.2014, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 22.04.2013 ,reclamanta Intreprinderea Individuala B. L., în contradictoriu cu parata Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit ("APDRP"), a solicitat urmatoarele:
- anularea deciziei nr. 2986 din 28.01.2014 emisa de catre parata APDRP, prin care a fost respinsa contestatia formulata de reclamanta;
- anularea procesului -verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare, inregistrat la APDRP sub nr._ din data de 28.11.2013, privind proiectul "Achizitie utilaje pentru pregatirea terenului la B. L. I.I.", ce face obiectul contractului de finantare C312M_, beneficiar Intreprinderea Individuala B. L., a tuturor actelor care au stat la baza acestuia, precum si a actelor subsecvente, cu consecinta stingerii creantei in cuantum de 843.162,54 RON si a penalitatilor de intarziere.
În motivare ,reclamanta a aratat ca actele atacate sunt nelegale si netemeinice pentru urmatoarele motive:
1.Procesul verbal a fost emis cu incalcarea dreptului la aparare al reclamantei.
În conformitate cu prevederile art. 21 alin. 14 din OUG 66/2011, inainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.
De asemenea, potrivit alin. 15 al aceluiasi articol, structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare .
Dreptul structurii verificate de a-si prezenta punctul de vedere fata de proiectul de proces-verbal reprezinta o expresie a dreptului la aparare al acesteia si trebuie sa poata fi exercitat in mod efectiv.
In cauza de fata, in procesul verbal care face obiectul prezentei actiuni, autoritatea a retinut pretinse incalcari ale contractului care:
- pe de o parte, nu au fost mentionate in proiectul de proces -verbal si fata de care, in consecinta, reclamanta nu si-a putut exprima punctul de vedere;
- pe de alta parte, nu au legatura cu motivul rezilierii contractului, respectiv pretinsa creare de catre reclamanta a unor conditii artificiale pentru obtinerea fondurilor nerambursabile.
Astfel, desi in proiectul de proces-verbal au fost mentionate doar aspecte pe care structura de control le-a considerat ca reprezentand "dovezi" ale unor conditii artificiale, in procesul verbal, mai precis la pct. 1 lit. B - Punctul de vedere exprimat de beneficiar/structura verificata, autoritatea contractanta a invocat si alte pretinse incalcari ale Contractului, respectiv:
-ca "beneficiarul, prin neprezentarea documentelor contabile solicitate, a actionat in afara cadrului contractual perfectat cu APDRP";
-ca nu a respectat criteriile de eligibilitate si de selectie aplicabile proiectului, respectiv criteriul de eligibilitate EG2 - "Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei" si criteriul de selectie 8.2 "Proiectele care, prin activitatea propusa, creeaza mai mult de un loc de munca la 25.000 EURO investiti in functie de tipul solicitantului";
-ca "ofertele pentru achizitia de utilaje indica riscul unor oferte formale/ neautentice" .
Autoritatea era obligata sa ii dea reclamantei posibilitatea de a-si exprima un punct de vedere cu privire la acestea, cu atat mai mult cu cat este vorba despre aspecte cunoscute de structura de control inca de la data intocmirii proiectului de proces verbal si care, in consecinta, puteau si trebuiau mentionate in cuprinsul acestuia.
2. Masura rezilierii contractului de finantare reprezinta rezultatul unei gresite aplicari de catre APDRP a prevederilor legale si contractuale relevante in cauza.
Cu toate ca in procesul verbal, la capitolul referitor la concluziile activitatii de verificare, in sarcina reclamantei este retinuta doar incalcarea normelor nationale si comunitare prin crearea de conditii artificiale, in capitolul din procesul -verbal intitulat "Temeiul de drept", este mentionat si un articol din Contractul de finantare, care se refera la obligatia beneficiarului de a tine inregistrari contabile sistematice si precise referitoare la executarea contractului.
Nici in proiectul de proces verbal si nici in cuprinsul procesului -verbal sau al deciziei de respingere, APDRP nu a aratat in ce consta incalcarea din partea reclamantei a acestei obligatii contractuale, pentru a inlatura orice dubii cu privire la legalitatea conduitei sale.
Reclamanta arată că nu a creat conditii artificiale pentru a obtine plata aferenta proiectului, in scopul incalcarii regulii de ajutor de minimis .
APDRP a avut in vedere doua incalcari ale normelor juridice, apreciind, in mod netemeinic si nelegal, ca:
- simpla existenta a unor legaturi intre cele cinci intreprinderi individuale, respectiv B. N. I. I.I., P. V. C. V. I.I., N. L. M. I.I., B. L. I.I.si N. I. C. I.I., ar avea semnificatia crearii unor conditii artificiale, in sensul art. 4 alin. 8 din Regulamentul nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, in ceea ce priveste punerea in aplicare a procedurilor de control si a eco-conditionalitatii in cazul masurilor de sprijin pentru dezvoltare rurala;
- conditiile artificiale fiind create cu scopul de a depasi plafonul maxim nerambursabil si de a eluda dispozitiile care impun respectarea Regulii de "ajutor de minimis", fapt ce ar reprezenta o incalcare a prevederilor art. 19 din Ordinul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităților economice în vederea diversificării economiei rurale și a creșterii calității vieții în spațiul rural" si a prevederilor arte 2 alin. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratat ajutoarelor de minimis.
În speta de fata,nu sunt intrunite cele doua conditii prevazute de art. 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011:
a. nu exista elementul obiectiv, constand in crearea de conditii artificiale pentru obtinerea platilor, intrucat cele trei proiecte propuse de Intreprinderea Individuala B. N. I., Intreprinderea Individuala B. L. si Intreprinderea Individuala N. I. C. sunt autonome si fiecare in parte respecta obiectivele schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) ;
b. nu exista elementul subiectiv, intrucat niciunul dintre cei trei beneficiari ai Masurii 312 nu a urmarit obtinerea unui avantaj care sa contravina obiectivelor schemei anterior mentionate, respectiv nu a urmarit incalcarea regulii de ajutor de minimis.
Atat in cuprinsul procesului -verbal ,cat si al deciziei de respingere, autoritatea contractanta nu face decat sa enumere o . "legaturi constatate" intre titularii celor trei intreprinderi, fara sa dovedeasca, in niciun mod, ca acestia ar fi "actionat concertat spre realizarea obiectivelor si scopului unei entitati juridice unice".
De altfel, chiar parata precizeaza, in cuprinsul deciziei de respingere, ca aceste legaturi reprezinta doar indicii ale unei presupuse actiuni concertate.
In al doilea rand, nici in procesul verbal, nici in decizia de respingere a contestatiei, autoritatea contractanta nu a facut nicio precizare cu privire la identitatea entitatii juridice unice in al carei interes ar fi actionat beneficiarii fondurilor nerambursabile, sau la dovezile pe care se sprijina aceasta afirmatie.
In realitate, autoritatea contractanta face simple supozitii, pornind de la elemente de fapt cunoscute APDRP inca de la data depunerii cererilor de finantare (cum ar fi legatura de rudenie dintre titularii intreprinderilor individuale, sediul social, data cererilor de finantare etc) si care nu fac, in niciun caz, dovada unei actiuni concertate a beneficiarilor fondurilor nerambursabile.
In al treilea rand, in ceea ce priveste argumentele invocate de parata, conform carora reclamanta si celelalte intreprinderi "nu functioneaza independent una de alta", acestea sunt apreciate ca neintemeiate intrucat:
-Cu privire la existenta unor elementele comune celor trei proiecte, precum data depunerii cererilor de finantare, datele de contact din cererile de finantare (telefon, fax), titlurile proiectelor, elaboratorul memoriului justificativ, sediul social etc.
Aceste elemente comune sunt lipsite de relevanta juridica si nu reprezinta altceva decat simple imprejurari de fapt, datorate relatiilor de familie dintre titularii intreprinderilor beneficiare, care au dorit, fiecare in parte, sa prezinte cate un proiect in vederea desfasurarii unei activitati independente.
Mai mult decat atat, existenta acestor elemente comune face dovada bunei-credinte a beneficiarilor care nu au intentionat niciun moment sa ascunda legaturile familiale dintre ei.
Cu privire la imprumuturile acordate de titularul intreprinderii reclamante, B. L., catre Intreprinderea Individuala B. N. I. si de catre dna. N. P. catre reclamanta, APDRP face confuzie intre persoana fizica - titulara a unei persoane juridice (in cazul de fata, B. L., care este titularul Intreprinderii Individuale B. L.) si persoana juridica insasi.
Astfel, ., in nume personal, si nu in calitate de reprezentant al Intreprinderii Individuale B. L., a acordat imprumuturi Intreprinderii Individuale B. N. I., insa:
-pe de o parte, aceasta nu dovedeste interdependenta dintre intreprinderile individuale, in conditiile in care imprumutul nu a fost acordat de intreprinderea individuala, ci de o persoana fizica;
-pe de alta parte, astfel cum rezulta din evidentele contabile, o mare parte din aceste sume au fost restituite imprumutatorului si nu exista nicio norma legala, nationala sau comunitara, care sa interzica unei persoane fizice sa acorde imprumuturi, cu sau fara dobanda, unei persoane juridice.
In acelasi sens, este absurd si complet nejustificat a se considera ca, intrucat dna N. P. este mama dnei B. N., iar aceasta din urma este sotia titularului intreprinderii reclamante, imprumutul acordat reclamantei de dna N. P. dovedeste asa-zisa coordonare deliberata intre titularii interprinderilor individuale.
In realitate, nu exista nicio reglementare legala care sa interzica reclamantei sa imprumute sume de bani de la persoane fizice, fie ele si membri ai familiei si, pe de alta parte, acest imprumut a fost acordat in scopul exclusiv de a realiza contributia proprie la proiect si nu a creat reclamantei niciun beneficiu injust sau nelegal.
- Cu privire la sustinerea APDRP din cuprinsul procesului-verbal, conform careia fiecare dintre cele doua proiecte de investitii se afla, in acelasi timp si in aceeasi masura, in proprietatea . soti, situatie interzisa din punctul de vedere al reglementarilor comunitare si nationale in materia acordarii sprijinului financiar din PNDR, se arata urmatoarele:
-nu exista nicio norma legala, comunitara sau nationala, care sa interzica accesarea fondurilor europene de catre doi soti, pe motiv ca intre soti functioneaza regimul comunitatii de bunuri (presupunand ca este vorba despre comunitate de bunuri si nu de regimul separatiei de bunuri).
-APDRP se afla . atunci cand arata ca fiecare dintre cele doua proiecte de investitii se afla, in acelasi timp si in aceeasi masura, in proprietatea . soti ", si aceasta intrucat, desi face aparent un rationament logic in urma caruia ajunge la aceasta concluzie, in realitate, se face confuzie intre notiunea de bun si cea de patrimoniu. Astfel, APDRP face un rationament in trei pasi:
1.persoana fizica titulara a intreprinderii individuale raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune si, in completare, cu intreg patrimoniul;
2.persoana fizica titulara a intreprinderii individuale este casatorita, iar casatoria este guvernata de regimul comunitatii de bunuri;
3.in comunitatea de bunuri a sotilor se afla si bunurile apartinand intreprinderii individuale, astfel ca sotul persoanei fizice, titulare a intreprinderii individuale, are in patrimoniu bunurile intreprinderii individuale (sau, in cazul de fata ,,proiectul de investitii").
In realitate, concluzia de la pct. 3 este gresita, intrucat regimul matrimonial al comunitatii se refera la bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei si nu la obligatiile sotilor. Or, in cazul de fata, bunul/proiectul de investitii nu este al persoanei fizice, titulare a intreprinderii individuale, ci este bunul intreprinderii individuale, cu care, in mod evident, celalalt sot nu se poate afla in regimul comunitatii legale. De asemenea, imprejurarea ca persoana fizica, titulara a intreprinderii individuale, raspunde pentru obligatiile sale cu intreg patrimoniul, nu inseamna ca raspunde cu bunurile celuilalt sot, ci cu partea sa din bunurile comune.
-Cu privire la sustinerea APDRP din cuprinsul Procesului verbal, conform careia ,,serviciile care fac obiectul contractelor incheiate de I.I. B. N. I. au fost prestate cu autobasculanta achizitionata prin proiectul FEADR de catre B. L. I.I.", aceasta nu este dovedita, in niciun mod, ci este rezultatul unor simple speculatii din partea autoritatii contractante.
- In fine, in ceea ce priveste sustinerea Autoritatii Contractante conform careia "entitatile juridice au fost concepute sa functioneze ca un grup economic", reclamanta arata ca,desi APDRP utilizeaza notiunea de ,,grup economic", fata de lipsa unei definitii legale a acestei notiuni, putem presupune ca aceasta s-a referit, in realitate, la un ,,grup de interes economic", notiune definita de art. 118 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
Astfel, conform prevederii legale anterior mentionate, prin grup de interes economic se intelege o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activității economice a membrilor săi, precum și al îmbunătățirii rezultatelor activității respective. Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant, constituirea acesteia realizandu-se prin incheierea de catre toti membrii acestuia a unui contract, in forma autentica, denumit act constitutiv.
Or, in cauza de fata, nu se pune problema constituirii de catre cele trei entitati a unui grup de interes economic, avand in vedere ca nu sunt indeplinite cerintele legale mentionate mai sus si, in acelasi timp, fata de lipsa unei coordonari a actiunilor celor trei entitati, care sa conduca la concluzia ca acestea urmaresc un scop comun, nu poate fi retinuta nici existenta unui grup de interes economic defacto.
In concluzie, in cauza de fata nu exista o ,,fractionare" a investitiei, care sa reprezinte o conditie artificiala, avand in vedere ca fiecare dintre investitiile celor trei beneficiari este autonoma din punct de vedere juridic si functional, neexistand o interdependenta intre acestea.
Pe de alta parte, inclusiv in situatia in care s-ar retine existenta unei divizari artificiale a investitiei, aceasta nu reprezinta, in sine, un motiv de respingere a finantarii sau, dupa caz, de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil, decat in masura in care ar avea drept consecinta faptul ca obiectivele prevazute de art. 52 lit. al pct. (ii) din Regulamentul 1698/2005 nu pot fi atinse.
In acest sens, reclamanta face trimitere la cauza Slancheva sila EOOD împotriva DFZ-RA, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, prin Hotararea din 12 septembrie 2013, statuand ca: "Totuși, o astfel de împrejurare nu permite în sine excluderea faptului că proiectul de investiții prezentat de Slancheva sila va contribui la atingerea obiectivelor prevăzute de Regulamentul nr. 1698/2005.
În această privință, dacă se reproșează societății Slancheva sila că a urmărit să eludeze restricțiile privind mărimea proiectelor eligibile și suma maximă a ajutorului per beneficiar, este de competența instanței de trimitere să examineze dacă această intenție are drept consecință faptul că obiectivele prevăzute la articolul 52 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 1698/2005 nu pot fi atinse".
Reclamanta arata ca prin activitatile desfasurate de fiecare dintre cei trei beneficiari cu ajutorul utilajelor achizitionate cu sprijin financiar nerambursabil, s-a realizat atat obiectivul general al Masurii 312, cat si obiectivele specifice si cele operationale.
Reclamanta arata ,de semenea ,ca in cauza nu este intrunit nici elementul subiectiv, intrucat niciunul dintre cei trei beneficiari ai Masurii 312 nu a urmarit obtinerea unui avantaj care sa contravina obiectivelor schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR)
Niciuna dintre entitatile juridice vizate nu a fost creata cu scopul de a eluda regula de minimis, ci, pur si simplu, mai multe persoane intre care exista legaturi de rudenie sau de prietenie, au dorit sa initieze, in mediul rural, cate o afacere, total independenta una de cealalta, si pentru care au accesat fonduri europene.
Reclamanta a sutinut ,de asemenea ,ca si-a indeplinit si obligatia de a tine inregistrari contabile sistematice si precise referitoare la executarea contractului.
In ceea ce priveste neprezentarea extraselor de cont din perioada 2009 - prezent, a facturilor fiscale emise de reclamanta, a contractelor de prestari servicii, devize, lucrari, a actelor care fac dovada sediului social si a amplasamentului investitiei in realitate, aceste documente au fost comunicate APDRP, fiind depuse personal de titularul reclamantei la sediul CRPDRP A..
În ce priveste imprejurarea ca "au fost incheiate contracte fara sa fie specificata lucrarea care se va executa si locatia" - aceasta este complet lipsita de relevanta, cat timp sumele aferente acestor contracte au fost evidentiate, in mod corect, in contabilitate.
Existenta unor facturi emise pentru lucrari executate, ,,care nu au fost incasate de beneficiar, conform registrului de incasari si plati”, nu are nicio semnificatie juridica, in afara de aceea ca reclamanta este titulara unui drept de creanta constand in contravaloarea serviciilor prestate, drept pe care si-l poate valorifica inauntrul termenului de prescriptie, care este departe de a se fi implinit.
Executarea si facturarea de lucrari cu utilaje care nu erau detinute de reclamanta la momentul respectiv se explica, in mod simplu si perfect legal, prin faptul ca factura a fost emisa in avans, inaintea prestarii serviciilor si, respectiv a achizitionarii utilajelor de catre aceasta.
În ce priveste problema a numarului facturii 7/23.10.2012, in conditiile in care anterior fusesera emise facturile nr. 9/14.07.2012 catre S.C. ELM-ARCA SA si nr. 10/18.08.2012 catre M. L. II, aceasta se explica prin existenta a doua facturiere, cu serii diferite: unul cu ., altul cu ., fapt permis de prevederile legale.
In fine, stornarea facturilor emise catre .., S.C. RONYF ARM S.R.L. si S.C. DACROM TRADING - se explica prin faptul ca serviciile facturat nu au mai fost prestate si, ca urmare, nu se mai justifica facturarea acestora.
Cu privire la sustinerile APDRP, din cuprinsul procesului -verbal, referitoare la nerespectarea de catre reclamanta a Criteriului de selectie S2 - ,,Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca la 25.000 euro investiti in functie de tipul solicitantului",reclamanta opineaza ca acestea nu corespund realitatii, in conditiile in care, din documentele prezentate autoritatii contractante rezulta ca aceasta are un numar de 8 angajati, astfel ca a respectat Criteriul de selectie S2.
Imprejurarea invocata de APDRP, referitoare la neprezentarea documentelor care sa ateste plata contributiilor la stat pentru persoanele angajate, este lipsita de relevanta fata de pretinsa nerespectarea a Criteriului de selectie S2 si aceasta cu atat mai mult cu cat reclamanta a achitat toate contributiile aferente salariilor angajatilor nostri.
In ceea ce priveste pretinsa nerespectare a criteriului de eligibilitate EG 2 - Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei -motivat de imprejurarea ca, in anul 2012, reclamanta a inregistrat o pierdere de 164.471,00, iar pentru anul 2013 am estimat un venit de 2,000 lei, arata ca:
-Anul 2012 - anul in care au fost achizitionate utilajele si, deci, a fost implementat proiectul, nu trebuia luat in calcul de APDRP la evaluarea viabilitatii investitiei. In acest sens, astfel cum rezulta chiar din formularul emis de APDRP referitor la Indicatorii financiari, incadrarea indicatorilor in limitele impuse prin program se va analiza din anul al doilea al punerii in functiune a investitiei finantate prin proiect.Or, in cazul de fata, avand in vedere ca utilajele au fost achizitionate in anul 2012, anul al doilea este anul 2013, incepand cu care APDRP va verifica incadrarea inficatorilor financiari ai proiectului in limitele impuse prin program;
-În ceea ce priveste anul 2013, APDRP se refera la un document irelevant pentru analiza viabilitatii investitiei, respectiv declaratia de venit estimat, in raport de care se stabileste doar impozitul estimat, datorat de contribuabili, care urmeaza sa fie regularizat, in functie de veniturile realizate. Or, la momentul emiterii procesului verbal nu era inchis anul fiscal 2013, pentru a se putea stabili daca am inregistrat sau nu profit.
In final, reclamanta arata ca masura rezilierii Contractului de finantare întruneste elementele unei exercitări abuzive a dreptului de apreciere, fiind, in esenta, manifestarea in concret a excesului de putere publica a APDRP, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Totodata, prin masurile dispuse, APDRP se prevaleaza de propria culpa (turpitudine) ceea ce este inadmisibil din punct de vedere juridic.
Si pentru ipoteza in care, prin absurd si pur ipotetic, s-ar aprecia ca elementele de fapt mentionate in procesul- verbal ar putea avea natura unor conditii artificiale, in sensul art. 4 alineatul (8) din Regulamentul nr.65/2011, toate aceste aspecte au fost cunoscute si intru totul aprobate de catre APDRP, care a verificat si aprobat cererile de finantare, a semnat contractele de finantare, a verificat si aprobat dosarele de achizitie a bunurilor, a verificat si a platit sumele mentionate in cererile de plata depuse de catre cei patru beneficiari.
Astfel, este de necontestat ca cererile de finantare si documentele atasate acestora au fost depuse in aceeasi zi de toti cei cinci titulari ai intreprinderilor individuale, respectiv la data de 10.12.2009, la Oficiul Judetean de Plati Sibiu, fiind verificate de aceeasi functionari din cadrul acestei institutii.
Or, este evident ca inca, din luna decembrie 2009, acesti functionari au avut posibilitatea sa constate ceea ce, la mai bine de trei ani de la incheierea contractelor de finantare, APDRP considera ca fiind indicii de frauda: identitatea sediului social si a locului de implementare a proiectelor, imprejurarea ca proprietarii terenului pe care sunt amplasate investitiile sunt aceiasi, existenta unor contracte de comodat cu numere succesive, incheiate in aceeasi zi, la acelasi notar public, identitatea titlului celor cinci proiecte, aceeasi data a certificatelor de inregistrare, aceelasi date de contact si identitatea sau complementaritatea utilajelor propuse a se achizitiona prin cele cinci proiecte.
In conditiile in care insasi APDRP si-a incalcat obligatia legala de a verifica indeplinirea conditiilor de eligibilitate, inainte de a efectua plati catre beneficiari, constatarea de catre aceeasi autoritate a existentei unor conditii artificiale, la peste trei ani de la incheierea contractelor de finantare, echivaleaza cu invocarea propriei turpitudini (culpe juridice), mai ales in conditiile in care nici reclamanta si nici ceilalti beneficiari nu au ascuns, in vreun fel, aspectele de fapt considerate, abia acum, ca avand semnificatia unor conditii artificiale.
In aceste conditii. măsura dispusa de APDRP, constand in rezilierea Contractului de finantare si recuperarea integrala a ajutorului nerambursabil. întrunește elementele unei exercitări abuzive a dreptului de apreciere, constituind un exces de putere publica în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, având un evident caracter disproporționat în raport cu împrejurările pe care s-a întemeiat și cu interesul public urmărit, toate acestea pe fondul propriei culpe a institutiei publice chemate sa verifice existenta sau nu a unor conditii artificiale.
Parata AGENTIA DE PLĂTI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT a formulat intampinare ,prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
Analizand actele si lucrarile dsaorului ,Curtea retine urmatoarele:
I.Între AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT și B. L. I.I., a fost încheiat Contractul de Finanțare nr. C312M_/06.07.2010, avand ca obiect acordarea unei finantari nerambursabile de catre autoritatea contractantă pentru implementarea proiectului cu titlul "Achizitie utilaje pentru pregatirea terenului la B. L. I.I ".
Cererea de Finantare a beneficiarului B. L. Intreprindere Individuala, a avut in vedere achizitionarea unui buldoexcavator și a două autobasculante M., utilaje cu care va presta servicii de mecanizare către populația din mediul rural.
Valoarea totală eligibilă a contractului a fost de 1.208.069,00 lei, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit angajandu-se să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 845.648,00 lei, echivalent a 70% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
II.Prin procesul-verbal de constatare înregistrat la .. sub nr. 38.960/28.11.2013, parata a stabilit in sarcia reclamantei o valoare a creanței bugetare rezultate din nereguli in cuantum de 843.162,54 lei, din care:
-contribuție din fonduri UE: 674.530,03 lei;
- contribuție publică națională de la bugetul de stat: 168.632,51 lei.
La pct.8. - Concluziile activității de verificare ,emitentul actului anterior mentionat ,a aratat urmatoarele:
,,Neregula, așa cum este definită această noțiune de Iegiuitor, în Ordonanta de Urgență nr. 66/ 2011, reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene / bugetele donatorilor publici internaționali și/ sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit."
Având în vedere prevederile legale și comunitare menționate mai sus, precum și faptul că B. L. INTREPRINDERE INDIVIDUALA, a creat împreună cu beneficiarii P. V.C. V. I.I, ,N. L. M. I.I.,B. N. I. I.I., N. I. C. I.I., condiții artificiale pentru a beneficia de plăți în cadrul Programului FEADR, cu scopul de a depăși plafonul maxim nerambursabil și a eluda dispozițiile care impun respectarea Regulii de "ajutor de minimis" în cadrul Măsurii 312, echipa de control din cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit propune incetarea contractului, nr. C312M_ semnat în data de 06.07.2010 și recuperarea ajutorul financiar nerambursabil încasat în valoare de 843.162,54 lei. ”
Concluzia enuntata a avut la baza urmatoarele constatari:
- Beneficiarul B. L. I.I. are sediul social și locul de implementare al proiectului in loc. Carta nr. 400, jud. Sibiu, la aceeasi adresa cu urmatorii beneficiari de fonduri FEADR: P. V. C. V. I.I.; N. lonut C. I.I.. B. N. I. I.I. si N. L. M. I.I.
- Proprietarii terenului pe care sunt amplasate investitiile celor 5 beneficiari sunt aceeiași: N. P. si N. N..
- Contractele de comodat ale beneficiarilor B. L. I.I. B. N. I. I.I și N. lonut C. I.I. sunt încheiate cu numere succesive 4371, 4372, 4373, în acceasi zi 24.11.2009 și la acelasi notar public, P. C..
-Titlul proiectelor pentru cei 5 beneficiari este identic, astfel:
- Din certificatele de înregistrare ale beneficiarilor enunțati mai sus, rezultă că au codul unic de inregistrare atribuit de Oficiul Registrul Comertului Sibiu în aceiași zi,respectiv in data de 27.11.2009.
- Din evidentele Oficiului Județean de Plăți Sibiu rezultă că toate cererile de finantare ale beneficiarilor în cauză au fost depuse in aceeasi zi, respectiv în data de 10.12.2009.
- Datele de contact (telefon, fax) din cuprinsul cererii de finanțare sunt aceleasi pentru toti cei 5 beneficiari .
- Elaboratorul memoriului justificativ este acelasi pentru toti cei 5 beneficiari, respectiv firma ..
- Utilajele propuse a se achizitiona de B. L. I.I. sunt identice sau complementare cu utilajele propuse a se achizitiona de P. V C. V. I.I ,N. L. M. I.I.,B. N. I. I.I., N. I. C. I.I., astfel:
- Utilaje propuse a se achizitiona de B. L. I.I.: buldoexcavator și autobasculanta;
• Utilaje propuse a se achizitiona de N. L. M. I.I.: Autogreder,Cilindru compactor, buldo-excavator;
• Utilaje propuse a se achizitiona de P. V C. V. I.I. :Buldoexcavator și Autobasculanta;
• Utilaje propuse a se achizitiona de B. N. I. I.I :excavator și incarcator frontal;
- Pentru utilaje propuse a se achizitiona de B. L. I.I. s-a primit oferte de la: MEGOMAG HV., S.C TEHNOKON CONSTRUCT SRL si TERRA Maschinen Vertriebs und Service GmH, Austria. Oferta declarata castigatoare a fost cea depusa de TERRA Maschinen Vertriebs und Service GmH, Austria.
- Firma declarata castigatoare, respectiv TERRA Maschinen Vertriebs und Service GmH, Austria este acceasi la toți beneficiari enuntati anterior.
-Membrii comisiei de evaluare a ofertelor, potrivit deciziei de numire a comisiei de evaluare, sunt aceleasi persoane la toți beneficiari enunțați si anume:
•N. lonut C.
•B. L.
•B. N. I.
În urma verificărilor în teren, echipa de control a încheiat procesul verbal nr. 76/22.10.2013, si a constatat:
•la locul de garare că este afișat panoul de publicitate permanentă;
•mai sunt afișate încă 3 panouri FEADR: II N. I. C.; II B. N. I. ȘI II P. C. V.;
• în clădirea identificată la nr. 400, loc Cârța, camera 5 etajul 1 este folosită de dl B. L. ca și sediul social;
• .. B. L. este despărțită de celelete parcele prin sârmă ghimpată.
• La locul de implementare al proiectului nu au fost identificat utilajele achiziționate prin proiectul FEADR( 2 autobasculante M. și un buldoexcavator).
A mai aratat emitentul ca dna N. P. are legături cu firma I.I. B. L. în sensul că:
- pune la dispoziția beneficiarului terenul pentru amplasamentul investiției și o încăpere pentru sediul social- conform contract de comodat;
- Conform registru de casă și extras de cont dna N. P. împrumută/depune "avans proiect" în contul beneficiarului II B. L. în data de 04.01.2010;
- Titularul de la I.I. N. L. M. este angajat la I.I. B. L. - conform contractelor de muncă nr. 14/10.06.2013 și nr. 9/07.11.2012, care apare în prezent" încetat" în registrului de angajați;
- B. D. este angajat la I.I. B. L. - conform contractului de muncă nr. 13/25.02.2013. B. D. are aceeasi adresă de domiciliu cu B. D. respectiv: Loc. Zărnești, Oraș Zărnești, ., Scara A ., adresa care este si sediu social al firmei se DOVILIV TRANS unde asociat unic este dna B. Doinița.
- există relații comerciale între . II B. L.; II B. N. I. și II N. I. C.;
- B. L. și B. N. I. titulara B. N. I. Intreprindere Individuala, beneficiara contractului de finantare nr.C 312M_/06.07.2010 sunt căsătoriți;
- Titularul de la II B. L. este angajat la I.I. N. I. C.- conform contract de muncă nr. 3/04.05.2011 și registrul angajați;
- există relații financiare, respectiv împrumut și restituire împrumut, între B. L. și II B. N. I., din anul 2011 -conform registru casă și extrase de cont
Elementele constatate, demonstreaza ,in opinia emitentului, ca a existat o coordonare deliberata intre itularii intreprinderilor individuale cu scopul clar de a beneficia de fonduri nerambursabile peste limita legala ,entitatile juridice fiind concepute sa functioneze ca un grup economic.
Aceasta conduita constituie în opinia paratei o încălcare gravă a dispozițiilor legale si comunitare care reglementează "ajutorul de minimis" și s-a urmărit depășirea plafonului maxim nerambursabil de 200.000 de euro de care poate beneficia un solicitant în decursul a trei ani fiscali, prin crearea de entități juridice care au accesat simultan Măsura 312.
III. Impotriva procesului-verbal de constare a neregililor si de stabilire a creantelor bugetare nr._/28.11.2013, reclamanta a formulat contestatie ,iar prin decizia nr.2986/28.01.2014 ,parata AFIR a dispus respingerea acesteia ca neintemeiata.
IV. Analizand actele atacate, Curtea constata ca motivele de nelegalitate invocate de catre reclamantă in actiunea dedusa judecatii sunt partial intemeiate, pentru motivele ce vor fi expuse in continuare:
1.O prima critica a reclamantei a privit nerespectarea dreptului sau la aparare.
In acest sens ,reclamanta a aratat ca emiterea procesului-verbal de constare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr._/28.11.2013 s-a facut cu luarea in considerare a unor motive noi ,neinvocate in proiectul de proces-verbal transmis acesteia ,precum cele referitoare la neprezentarea documentelor contabile solicitate,nerespectarea criteriului de eligibilitate si de selectie aplicabile proiectului ,respectiv criteriul referitor la viabilitatea investitiei si cel privitor la crearea de locuri de munca ,dar si ca ,,ofertele pentru achizitia de utilaje indica riscul unor oferte formale /neautentice”.
Curtea nu poate primi un atare punct de vedere.
Astfel cum rezulta din procesul - verbal de constare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr._/28.11.2013,niciunul din motivele mentionate de catre reclamanta ,conform celor aratate anterior ,nu fundamenteaza actul atacat.
La punctul 6 din procesul-verbal amintit ,intitulat Motivele de fapt, s-au mentionat elementele constatate de echipa de control ca urmare a verificarii documentare ,astfel cum acestea au fost redate pe larg anterior la pct.II . Or ,din analiza acestor elemente reiese cu evidenta ca emitentul actului nu a avut in vedere alte motive decat acelea precizate in cuprinsul proiectului de proces-verbal ,acestea fiind practic reproduse intocmai din proiectul amintit.
Curtea constata ca aspectele evocate de catre reclamanta se regasesc mentionate de catre autoritatea parata exclusiv in partea introductiva a procesului-verbal, in combaterea punctului de vedere al beneficiarului ,formulat ca raspuns la proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor, iar aceasta imprejurare nu are semnificatia propusa de catre reclamanta ,anume incalcarea dreptului sau la aparare, cat timp motivele de fapt si concluziile activitatii de verificare au ramas cele indicate initial in proiectul de proces –verbal,anume crearea de conditii artificiale pentru a beneficia de plati in cadrul programului FEADR,cu scopul de a depasi plafonul maxim nerambursabil si al eludarii dispozitiilor care impun respectarea regulii de ,,ajutor de minimis” în cadrul masurii 312. Or ,asupra acestor aspecte ,reclamanta si-a manifestat in mod indubitabil dreptul la aparare, nu doar prin prezentarea punctului sau de vedere privind proiectul de proces-verbal ,ci si pe calea contestatiei adminstrative ,iar ulterior prin cererea dedusa judecatii.
Pentru aceste motive ,Curtea nu va putea primi acest motiv pentru solutionarea favorabila a actiunii pendinte.
2. Pe de alta parte, Curtea constata ca parata nu a fost in masura a-si argumenta concluzia crearii de conditii artificiale ,context in care masura recuperarii ajutorului finaciar nerambursabil incasat de catre reclamanta apare ca nelegala pentru motivele ce vor fi expuse in continuare:
Potrivit art.4 alin.8 din Regulamentul nr.65/2011, articol care a fundamentat actele a caror anulare se solicita in prezenta cauza, „Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plata către beneficiari in cazul cărora s-a stabilit ca au creat in mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plați, in scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.”
Dispozitiile legale anterior mentionate exclud ,asadar ,platile catre beneficiarii care au creat conditii artificiale in vederea obtinerii de fonduri prin Programul de Dezvoltare Rurala.
Conform unei jurisprudente constante a CJUE ,conditiile care contravin obiectivelor schemei implica atat elemente obiective ,cat si subiective.
Elementul obiectiv constă in crearea unor condiții artificiale pentru obținerea plaților, cu consecința ca finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) sa nu poată fi atinsă.
Elementul subiectiv constă in urmărirea de către candidatul la acordarea unei astfel de plați, a obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.
In acest sens, prin Hotararea din 12 septembrie 2013, pronuntata in cauza nr. C 434/12 - Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond „Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, Curtea de Justitie a Uniunii Europene ,interpretand prevederile art. 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011,a statuat următoarele:
"1) Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv.
Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.
Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. In această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.
2) Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor,fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.”
Analizand raportand juridic litigios prin prisma jurisprudentei CJUE anterior mentionate litigiul,Curtea constata ca nu sunt îndeplinite cele două condiții obligatorii pentru a se concluziona că reclamanta, împreună nu celelelte entitati menționate de autoritatea pârâtă, a creat in mod artificial condițiile necesare pentru a obține ajutorul din cadrul FEADR -Măsura 312, in scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.
Referitor la elementul obiectiv ,Curtea constata ca prin implementarea proiectului s-a realizat atât obiectivul general al Măsurii 312, cât și obiectivele specifice și cele operaționale.
Retinand considerentul nr.46 al Regulamentului 1698/2005, dispozitiile art.52 din Regulamentul nr.1698/2005 si cele de la pct.2 din Anexa la Ordinul nr.567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis-Sprijinirea Sprijinirea activităților economice in vederea diversificării economiei rurale si a creșterii calității vieții in spațiu rural ,se constata ca schema de ajutor urmărește realizarea:
-unui obiectiv general care vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale;
-a unor obiective specifice, respectiv crearea și menținerea locurilor de muncă în spațiul rural; creșterea valorii adăugate în activități non-agricole; crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală prestate de către micro- intreprinderi ;
-a unor obiective operaționale, respectiv crearea de micro-întreprinderi precum și dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spațiul rural; reducerea gradului de dependență față de agricultură.
In speta dedusa judecatii ,astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, reclamanta si ceilalți beneficiari ai fondurilor europene mentionati de parata desfășoară activități in sectorul non-agricol, constând in executarea de lucrări de amenajare a terenurilor, in scopul realizarii unor construcții, fiind, așadar, atins obiectivul general al măsurii 312, constând in încurajarea activităților non-agricole.
Astfel cum insasi parata a mentionat in tabelul inserat in cuprinsul procesului-verbal emis,reclamanta si cei trei beneficiari ai finanțării- N. L. M. I.I.,B. N. I. I.I., N. I. C. I.I.- au creat locuri de munca in mediul rural, dupa cum urmeaza:
-reclamanta are un număr de 10 angajați activi;
- Î. Individuala N. I. C. are un număr de 7 angajați ;
- Î. Individuala B. N. I. are un număr de 8 angajați .
Prin urmare, obiectivul general al Măsurii 312 privind creșterea numărului de locuri de muncă si a veniturilor adiționale, precum si obiectivul specific al Măsurii 312, constând in crearea si menținerea locurilor de muncă în spațiul rural,a fost atins.
Autoritatea parata a apreciat ca ,prin angajarea titularilor entitatilor in cauza sau a rudelor acestora in firmele create ca urmare a derularii contractelor FEADR, obiectivul general al Masurii 312 nu a fost indeplinit.
Un atare punct de vedere insa este lipsit de orice suport legal ,situatia faptica retinuta (si necontestata in cauza ) necontravenind niciuneia din normele retinte a fi fost incalcate in cauza .
In acest sens ,Curtea retine ca nu exista vreo dispozitie comunitara sau nationala care sa interzica beneficiarilor fondurilor FEADR sa aiba angajati comuni sau membri ai familiei .
Tot astfel, din documentele depuse la dosarul cauzei ,rezulta ca reclamanta,precum si celelalte entitati, au prestat servicii catre terte persoane cu utilajele achizitionate ca urmare a ajutorului primit, in baza contractelor identificate chiar de catre emitentul procesului –verbal (filele 26-27 din procesul-verbal), pentru care au si fost emise facturi fiscale.
Imprejurarea ca o parte din aceste contracte au fost incheiate cu . ,al carei asociat unic este mama titularului intreprinderii reclamante, este apreciata de instanta ca irelevanta din perspectiva stabilirii indeplinirii obiectului specific al Masurii 312, care ,cum s-a aratat anterior ,priveste crearea si diversificarea serviciilor catre populatia rurala prestate de catre microintrprinderi.
De altfel ,parata nici nu a fost in masura a aduce vreun argument in sprijinul punctului de vedere potrivit cu care obiectivul in discutie nu ar fi fost atins de catre reclamanta, in raport de situatia de fapt constatata,legatura de rudenie anterior mentionate nefiind in masura a nega ,prin ea insasi, realitatea prestarii serviciilor in discutie .
Tot astfel ,simpla mentiune a APDRP in cuprinsul procesului-verbal in sensul ca la locul de implementare a proiectului nu au fost identificate utilajele achizitionate ,la momentul verificarilor in teren, nu are semnificatia neindeplinirii obiectivelor finantarii ,intrucat nu s-a mentionat nici un moment faptul ca nu s-ar fi achizitionat utilajele in discutie .
Dimpotriva ,parata a retinut ca reclamanta a achizitionat utilajele pe baza organizarii unei proceduri de achizitie ,fiind mentionat si ofertantul declarat castigator. Mai mult, a afirmat (fara vreun suport probator insa ),faptul ca serviciile care fac obiectul contractelor incheate de I.I. B. N. I. au fost prestate cu autobasculanta achizitionata prin proiectul FEADR de catre reclamanta(fila 19 din procesul-verbal) .
Parata a apreciat ca elementele de fapt redate in actul atacat, precum acelea privind legaturile de rudenie intre titularii intreprinderilor individuale sau legaturile juridice dintre acestea(sediul social ,obiect de activitate etc.), sunt de natura a proba crearea condițiilor artificiale ,punct de vedere cu care instanta nu poate fi de acord.
Curtea subliniaza ca, potrivit jurisprudentei CJUE mentionată anterior, aspectele invederate pot constitui ,eventual, indicatori de frauda sau nereguli, ramand autoritatii obligatia de a demonstra faptul afirmat ,anume ca entitatile identificate in actul atacat au actionat concertat spre realizarea obiectivelor si scopului unei entitati juridice unice,urmarind depasirea plafonului maxim nerambursabil de 200.000 euro .
Practic emitentul actului atacat nu a facut decat sa constate o situatie de fapt de care avea cunostinta inca de la momentul depunerilor cererilor de finantare ,fara a stabili ,pe baza unor elemente obiective ,ca principalul scop al proiectului de investitie ar fi obtinerea finantarii ,excluzandu-se celelate justificari legate de obiectivele schemei.
In lipsa justificarii unor împrejurări care să constituie indicii temeinice în sensul că reclamanta ar fi urmărit obținerea unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor din cadrul FEADR in sensul celor aratate ,Curtea constata neindeplinrea in speta si a elementului subiectiv al abaterii retinute in sarcia reclamantei .
Chiar admitand existența unei divizări artificiale a investiției, Curtea ,in acord cu jurisprudența CJUE, subliniază că o atare împrejurare nu reprezintă, per se, un motiv de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil, decât în măsura în care ar avea drept consecință neatingerea obiectivelor prevăzute de art. 52 din Regulamentul nr. 1698/2005.
Semnificative in acest sens sunt argumentele CJUE in cauza C-434/12: „totuși, o astfel de împrejurare nu permite în sine excluderea faptului că proiectul de investiții va contribui la atingerea obiectivelor prevăzute. În această privință, dacă se reproșează societății Slancheva că a urmărit să eludeze restricțiile privind mărimea proiectelor eligibile și suma maximă a ajutorului per beneficiar, este de competența instanței de trimitere să examineze dacă această intenție are drept consecință faptul că obiectivele prevăzute la art. 52 lit. a) pct. ii) din Regulamentul nr. 1698/2005 nu pot fi atinse”.
Aspectele retinute de parata referitoare la imprejurarea ca membrii ai familiei titularului intreprinderii reclamante au obtinut fonduri in cadrul aceeiasi scheme de ajutor apar ca irelevante ,cata vreme nicio dispozitie legala nu interzice un atare demers .
In plus,faptul ca entitatile vizate de actul atacat detin acelasi sediu social si au acelasi loc de implementare a proiectelor ,iar proprietarii terenului pe care sunt amplasate investitiile sunt aceiasi,precum si celelalte imprejurari legate de identitatea de datelor de contact,a titlului proiectelor intocmite ,a datei certificatelor de inregistrare etc., exclud ideea unor indicii de frauda,cat timp nu se coroboreaza cu alte aspecte relevante referitor la intentia cu care s-a actionat si avand in vedere faptul ca proiectele au fost realizate.
Pentru argumentele de fapt si de drept expuse ,Curtea reține că obligarea reclamantei la rambursarea finanțării acordate din fondurile UE este nelegală,context in care actiunea acesteia va fi admisa ,urmand a se dispune anularea actelor atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta ÎNTREPRINDERE I. B. L., cu sediul ales la SCA STRATULA M. & ASOCIAȚII: București, ..39 (colț cu ..16), . în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, cu sediul în Sector 1, București, .. 43.
Anulează decizia nr. 2986/28.01.2014 emisă de pârâta APDRP, precum și procesul - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._/28.11.2013 emis de pârâta APDRP.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 18.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. Patraș I. C. B.
Red PBL
. data de
| ← Pretentii. Decizia nr. 8320/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG... → |
|---|
