Anulare act administrativ. Sentința nr. 474/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 474/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 6162/2/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 474
Ședința publică de la 12 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - G. I. C.
GREFIER - A. C.
Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29 ianuarie 2014, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea cauzei inițial pentru data de 05 februarie 2014 și ulterior la data de 12 februarie 2014, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 31.07.2012 formulată de reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate s-a solicitat anularea adresei comunicată în format electronic la data de 28.02.2012 și a adresei NLD 1043/10.02.2012 comunicată reclamantei prin poștă la data de 14.03.2012 prin care CNAS a comunicat reclamantei valoarea bugetului de referință pentru medicamente aferent trimestrului IV 2011, valoarea procentului „p” și consumul centralizat de medicamente pentru același trimestru, date necesare în vederea stabilirii și plății contribuției prev. de OUG nr. 77/2011 (taxa clawback).
În motivarea acțiunii reclamanta arată că a parcurs procedura prealabilă prin formularea unei contestații ce a fost respinsă prin notificarea DG1175/10.05.2012.
Reclamanta susține că adresa emisă în format electronic la data de 28.02.2012 nu nominalizează valoarea consumului centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, lipsind însuși obiectul actului administrativ și că aceasta nu îndeplinește condiția formei scrise întrucât nu cuprinde semnătura electronică extinsă, astfel cum prevede art. 5 din Legea 455/2001.
Referitor la adresa nr. NLD 1043/10.02.2012, reclamanta arată că aceasta nu cuprinde motivarea în drept și în fapt, lipsind-o de posibilitatea de a evalua în mod corect și complet actele în cauză și să analizeze, prin prisma interesului său personal, acuratețea, legalitatea și temeinicia datelor contestate, iar în lipsa oricăror informații publice, verificabile și complete cu privire la consumul trimestrial de medicamente suportat din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, dar și a bugetului aprobat trimestrial, determinarea procentului „p” devine un act netransparent al CNAS, supus eventualelor abuzuri și erori materiale.
Reclamanta a mai invocat că CNAS a inclus în datele comunicate un medicament ce nu se comercializează în România și anume CIM W51916001 – DAFNEGIN ovule, astfel că i-a fost majorată nejustificat contribuția pentru un produs ce nu îi poate fi atribuit și pentru care nu este responsabilă.
Un alt motiv al acțiunii, invocat de către reclamantă, îl reprezintă includerea în consumul centralizat de medicamente aferent trimestrului IV 2011 a contravalorii medicamentelor vândute anterior datei de 01.10.2011, fără a ține cont de prevederile art. 9 alin. 1 din OUG nr. 77/2011 și pentru care CNAS trebuia să stabilească contribuția trimestrială conform art. 3631 din Legea 95/2006 și a legislației secundare relevante. În acest mod s-a ajuns ca pentru medicamentele vândute de reclamantă în trimestrul III 2011 și care au fost consumate de sistemul public de sănătate în trimestrul IV 2011, să se impună atât contribuția reglementată de legislația anterioară OUG nr. 77/2011, cât și să fie incluse în consumul centralizat menționat în datele CNAS.
Un ultim motiv invocat de reclamantă se referă la includerea adaosurilor comerciale și a TVA-ului în consumul centralizat de medicamente, ce constituie baza de calcul a contribuției trimestriale, deși procentul „p” ar trebui să se aplice exclusiv valorii vânzărilor fiecărui plătitor, respectiv la prețul CIP sau prețul de producător, cu excluderea adaosurilor comerciale și de farmacie. Mai mult, prin includerea și a TVA-ului se ajunge la o dublă impozitare, contrară prevederilor art. 56 din Constituție și legislației fiscale în vigoare.
Prin întâmpinarea depusă de pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâta a arătat că datele au fost stabilite în urma raportărilor făcute de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1 din OUG nr. 77/2011.
Pârâta susține că reclamanta nu oferă indicii de natură a pune sub semnul întrebării prezumția de legalitate a actelor administrative contestate întrucât acestea au fost emise potrivit legii și în executarea legii, respectiv a OUG nr. 77/2011.
Mai arată că reclamanta nu dovedește că a fost inclus în valoarea consumului centralizat contravaloarea medicamentelor vândute anterior datei de 01.10.2011 iar începând cu această dată, legislația prevedea un alt mod de calcul a contribuției datorat de deținătorii de autorizații de punere pe piață.
Referitor la includerea TVA-ul, pârâta arată că potrivit art. 125 din Codul fiscal, taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat bugetului statului și este colectat conform dispozițiilor acestui act normativ iar potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 și 2 din OUG nr. 77/2011 la calculul contribuției trimestriale se are în vedere consumul suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății care este calculat pe baza prețului de referință suportat din FNUASS care include și TVA.
În ceea ce privește produsul cu cod comercial W51916001 (Dafnegin) precizează că la trim. IV 2011 s-a transmis consumul medicamentelor tuturor deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață, respectiv la A. Francesco Spa și deși . SRL nu a inclus acest medicament în lista cu medicamente pentru care datorează contribuția de clawback, furnizorii de servicii medicale au raportat consumul acestui medicament, astfel că reclamanta datorează contribuția și pentru acest consum.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și s-a întocmit un raport de expertiză contabilă judiciară.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată și reține următoarele:
Prin adresa comunicată reclamantei . SRL în format electronic la data de 28.02.2012, pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a transmis date necesare calculului taxei clawback aferentă trimestrul IV 2011 datorată de reclamantă în calitate de reprezentant al mai multor deținători de autorizații de punere pe piață medicamente, printre care și al Polichem SA, respectiv valoarea bugetului de referință pentru medicamente aferente trimestrului IV 2011 – 1413,7 mii lei, valoarea p-ului calculat conform consumului declarat de furnizori și centralizat – 17,2 % și datele privind consumul înregistrat în trim. IV 2011
Ulterior prin adresa NLD nr. 1043/10.02.2012, comunicată reclamantei prin poștă la data de 14.03.2012, pârâta CNAS a transmis și valoarea consumului centralizat de medicamente pentru trimestrul sus menționat înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate în sumă de 134.369,59 lei.
Aceste date au fost transmise în conformitate cu art. 5 alin. 7 din OUG nr. 77/2011 potrivit căruia „C. Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate”.
Împotriva celor două adrese de mai sus, reclamanta a formulat contestație administrativă la care a primit răspunsul nr. DG1175/10.05.2012 în cuprinsul căreia s-a apreciat ca fiind neîntemeiată contestația reclamantei.
Prin acțiunea de față reclamanta invocă nelegalitatea celor două adrese susținând că adresa în format electronic nu este însoțită de o semnătură electronică iar cea de-a doua adresă nu conține motivarea în fapt și în drept.
Susținerea este neîntemeiată întrucât transmiterea în format electronic a datelor este prevăzută chiar de art. 5 alin. 7 din OUG nr. 77/2011, text din care nu rezultă că această transmitere ar trebui însoțită de o semnătură electronică. Mai mult, adresa comunicată în format electronic este confirmată de adresa transmisă ulterior prin poștă ce poartă semnătura președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, astfel că sunt neîntemeiate susținerile reclamantei privind lipsa formei scrise sau a lipsei semnăturii.
În ceea ce privește critica reclamantei privind lipsa motivării în fapt și în drept a celor două adrese, Curtea o apreciază, de asemenea, ca nefondată, având în vedere că în cuprinsul acestora se menționează situația de fapt și anume datele ce rezultă din evidențele pârâtei precum și temeiul de drept și anume OUG nr. 77/2011.
Reclamanta mai invocă faptul că în datele comunicate de CNAS a fost inclus un medicament și anume CIM W51916001 – Dafnegin ovule ce nu se comercializează în România.
Și această susținere a reclamantei este nefondată întrucât din înscrisurile depuse de pârâtă rezultă că în trim. IV. 2011 au fost decontate cheltuieli cu acest medicament care aparține Polichem SA și pe care reclamanta avea obligația de a-l include în lista pentru care datorează contribuția trimestrială în calitate de reprezentant al Polichem SA.
S-a mai invocat de către reclamantă faptul că au fost incluse în datele comunicate și produse vândute anterior datei de 01.01.2011 când a intrat în vigoare OUG nr. 77/2011 și pentru care a achitat contribuția prev. de art. 3631 din Legea 95/2006.
Legat de acest aspect, Curtea reține că susținerea reclamantei nu poate fi verificată, în fapt, întrucât pârâta nu a comunicat date complete pe baza cărora să se poată stabili dacă un anumit medicament consumat în trim. IV. 2011, a fost vândut de Polichem SA către distribuitori anterior acestui trimestru, în perioada în care erau în vigoare dispozițiile art. 3631 din Legea 95/2006 și pentru care reclamanta a achitat și această contribuție.
Curtea mai reține că dreptul reclamantei de a contesta în contencios administrativ datele furnizate de CNAS prevăzut expres de art. 6 alin. 5 din OUG nr.77/2011, presupune ca instanța să poată verifica efectiv corectitudinea acestor date, inclusiv datele primare pe baza cărora casele teritoriale de asigurări de sănătate au întocmit datele centralizate, ci nu doar prezentarea unui tabel cu datele centralizate, a cărui temeinicie nu poate fi verificată.
Prin urmare, având în vedere și mențiunile raportului de expertiză, din care rezultă că s-au pus la dispoziție doar date referitoare la 9 case județene și acestea incomplete, Curtea reține că pârâta nu a anexat adreselor contestate, înscrisuri pe baza cărora reclamanta și instanța, prin intermediul unui expert autorizat, să poată verifica efectiv corectitudinea acestor date centralizate de reclamantă.
Din acest motiv se impune anularea celor două adrese, o soluție contrară echivalând cu nerespectarea dreptului reclamantei de a contesta datele comunicate de pârâtă și cu încălcarea dreptului de acces la justiție.
De asemenea, este întemeiată și susținerea reclamantei privind faptul că includerea în valoarea vânzărilor și a taxei pe valoarea adăugată încalcă principiul dublei impuneri, acest aspect fiind reținut de Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr. 39/05.02.2013, care a reținut că acest mod de calcul echivalează cu un impozit la impozit și este contrar prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale.
Chiar dacă decizia Curții Constituționale se referă la art. 31 alin. (5) al OUG nr. 77/2011, introdus ulterior trim . IV. 2011, în cuprinsul căruia s-a prevăzut expres că în valoarea medicamentelor suportate din FNUASS și bugetul MS se include și taxa pe valoarea adăugată, motivarea Curții Constituționale este valabilă și în cazul de față, în care, deși în lege nu se prevedea expres includerea TVA-ului în valoarea consumului de medicamente, în fapt, în datele comunicate reclamantei a fost inclusă și taxa pe valoarea adăugată.
Față de cele arătate mai sus, Curtea va admite acțiunea reclamantei și va dispune anularea adresei comunicată reclamantei în format electronic la data de 28.02.2012 și adresei NLD 1043/10.02.2012 comunicată reclamantei prin poștă la data de 14.03.2012, adrese emise de C. Națională de Asigurări de Sănătate.
În baza art. 274 din Codul de procedură civilă, având în vedere că pârâta se află în culpă procesuală, o va obliga la plata către reclamantă a sumei de 6550 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentat de onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta . SRL cu sediul în București, .. 52, Sector 4 și sediul ales la S. I. și S. din București, ., Parte, Sector 3 în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate cu sediul în București, Calea Călărașilor, nr. 248, ..
Anulează adresa comunicată reclamantei în format electronic la data de 28.02.2012 și adresa NLD 1043/10.02.2012 comunicată reclamantei prin poștă la data de 14.03.2012, adrese emise de C. Națională de Asigurări de Sănătate.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6550 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.02.2014.
Președinte, Grefier,
G. I. C. A. C.
Red. Jud. G.I.C. 4 ex
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 3533/2014. Curtea de... | Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG... → |
|---|
