Anulare act administrativ. Sentința nr. 3497/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3497/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 1539/2/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.3497
Ședința publică din data de 17 decembrie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. V.
GREFIER: E. Chirănuș
Pe rol, pronunțarea asupra cererii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantaL. – P. S.A. în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „anulare act administrativ – Notificarea MS/FD/509/31.10.2013, Adresa MS/SM/698/399/07.03.2014”.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică de la 26.11.2014, desfășurarea ședinței fiind consemnată în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la datele de 03.12.2014, 10.12.2014 și 17.12.2014, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei secții la data de 06.03.2014, reclamanta L.-P. SA („L."), în contradictoriu cu C. Națională de Asigurări de Sănătate („CNAS"), a formulat acțiune în anulare prin care a solicitat ca, prin hotărârea care se va pronunța, să se dispună:
>anularea notificării MS/FD/4702/31.10.2013 transmisă subscrisei de către CNAS prin care ne-au fost comunicate datele necesare în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției clawback aferente trimestrului III al anului 2013.
>anularea adresei MS/SM/4816/06.12.2013 prin care CNAS a răspuns contestației administrative formulate de subscrisa.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat următoarele:
Precizare prealabilă: fuziunea prin absorbție dintre L. și Ozone și introducerea în cauză a L.
Între societățile Ozone Laboratories P. SA si L. P. SA a avut loc o fuziune prin absorbție (a se vedea certificatul de grefă - anexa7), societatea Ozone fiind dizolvată fără a intra în lichidare, iar întreg patrimoniul său s-a transmis societății L.. Astfel, prin efect al fuziunii, toate drepturile si obligațiile societății absorbite au fost preluate si exercitate de către societatea absorbanta, respectiv L., sens în care aceasta din urmă este îndreptățită să exercite acțiunile referitoare la actele administrative comunicate de CNAS societății Ozone.
Solicită anularea actului atacat deoarece acesta este manifest nelegal, întrucât, în loc să comunice consumul de medicamente, așa cum impune expres OUG nr.77/2011, CNAS a comunicat valoarea acestui consum.
În plus, a determinat valoarea consumului nu prin raportare la vânzările făcute de fiecare plătitor de contribuție, ci prin raportare la valoarea de decontare (prețul final, cu amănuntul); or, pe lângă faptul că este contrară textului expres al Ordonanței 77/2011, această valoare determinată de CNAS include adaosurile distribuitorilor și farmaciilor, astfel încât, acțiunile CNAS produc o discriminare care încalcă atât CEDO cât și Constituția.
În plus, în mod nelegal, CNAS a inclus în valoarea comunicată pentru fiecare medicament în parte și TVA, deși acest lucru nu era prevăzut în OUG 77/2011 și încălcând astfel principiul justei așezări a sarcinilor fiscale (impozit la impozit). Mai mult, intervenția realizată prin OG nr. 17/2012 în sensul eliminării TVA din valorile indicilor CTt și BAt nu are niciun efect în ce privește valoarea procentului „p", acesta fiind egal cu valoarea ce ar fi rezultat chiar în lipsa aplicării operațiunilor amintite: câtă vreme TVA-ul este scăzut atât din CTt cât și din BAt, această scădere a TVA-ului se regăsește atât în numitorul fracției cât și în numărător, scăderea anulându-se astfel, în consecință, procentul „p" este aceleași cu cel care ar fi fost calculat dacă nu s-ar fi scăzut TVA-ul.
De asemenea, impunerea obligației de plată a taxei doar asupra unora dintre agenții economici care contribuie la crearea deficitului pe care taxa trebuie să îl acopere (în speță, doar deținătorii de APP sunt obligați să acopere un deficit la a cărui creare contribuie și profitul - adaosurile comerciale - de pe lanțul de distribuție, inclusiv farmacii și spitale) este discriminatorie și încalcă principiul justei așezări a sarcinilor fiscale și protecția proprietății; aceste elemente de neconstituționalitate și neconvenționalitate (ca, de altfel, și celelalte cauze de neconstituționalitate menționate în prezenta cerere) se răsfrâng asupra actelor atacate constituind elemente de nelegalitate ce trebuie cenzurate, în ultimă instanță, de instanța de judecată investită cu acțiunea în nulitate.
De asemenea, elementele din formula de calcul sunt afectate de numeroase erori ce generează valori ale consumului de medicamente net superior celui real. Astfel, notificarea conține numeroase erori privind:
>includerea în lista a unor medicamente pentru care Ozone nu a deținut niciodată autorizație de punere pe piață care nu au fost vreodată comercializate în România;
>care nu aveau cum să fie comercializate în perioada aferentă pentru că aveau data de valabilitate expirată;
>care nu aveau autorizație de punere pe piață valabilă în perioada de referință sau;
>care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate și care nu au preț avizat în condițiile legii;
>pentru care studiile de piață efectuate în perioada de referință indică valori mult inferioare ale consumului;
În plus, în lipsa anulării actului vizat de prezenta cerere, situația creată ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului (articolele 14 și 1 din Protocolul nr. 1) pentru că este nelegală și lipsită de proporționalitate; lipsa de proporționalitate a ingerinței rezultă din mai multe elemente:
-taxa este calculată nu la prețul de vânzare al medicamentelor de către Ozone, ci la prețul de compensare, incluzând astfel toate adaosurile comerciale din lanțul de distribuție (Ozone plătește o taxă pentru profitul distribuitorilor și al farmaciilor, dar, după cum vom arăta, și o taxă la TVA);
-în plus, statul își stabilește absolut discreționar, netransparent și imprevizibil limita pe care o suportă în compensare aruncând pre umerii plătitorilor taxei sume nerezonabile și disproporționate;
-în sfârșit, neconcordanțele și erorile CNAS privesc nu doar Ozone, ci și restul jucătorilor din piață, astfel încât suma totală de compensat este greșit determinată, deci însuși procentul „p" este viciat.
7.De aceea, consideră că obligația financiară privind plata taxei calculată în baza notificării este de natură să încalce garanția consacrată de art. 14 și art. 1 al Protocolului nr. 1 pentru că „ (...) impune persoanei în cauză o sarcină excesivă sau aduce atingere în mod fundamental situației sale financiare" }
Pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.
În motivarea întâmpinării s-au arătat, în esență, următoarele:
Cu referire la susținerea reclamantei privind nelegalitatea actelor atacate în raport de faptul că datele menționate în notificare privind medicamentele suportate din FNUASS și/sau din bugetul MS sunt incorecte:
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011, CNAS comunică fiecărui plătitor de contribuție trimestrială, valoarea procentului „p" odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, respectiv consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Prevederile O.U.G. nr. 77/2011 fac referire la modul de colectare a informațiilor necesare calculării cuantumului taxei clawback, astfel cum reiese din prevederile art. 5 alin. (4) - (6) din O.U.G. nr. 77/2011, astfel:
1.Farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul de medicamente, în condițiile H.G. nr. 117/2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014;
2.Unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă aflate în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate/C. Națională de Asigurări de Sănătate, au obligația raportării lunare, în format electronic, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, a consumului de medicamente, pe baza formularului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, iar pe suport de hârtie se depune situația centralizată.
Art. 2 din Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1._ statuează faptul că unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă răspund de corectitudinea și exactitatea datelor raportate caselor de asigurări de sănătate.
3.Potrivit prevederilor art. 1 din Ordinul președintelui CNAS nr. 927/2011 pentru calculul contribuției trimestriale aprobate prin O.U.G. nr. 77/2011, casele de asigurări de sănătate au obligația validării consumului de medicamente, raportat în condițiile Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1._, pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu ori fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc, și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. (2) din Ordinul președintelui CNAS nr. 927/2011, casele de asigurări de sănătate validează:
a)raportarea farmaciilor cu circuit deschis privind consumul de medicamente cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală, cuprinse în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 1;
b)raportul unităților sanitare cu paturi privind consumul de medicamente care se acordă bolnavilor cuprinși în cadrul programelor naționale de sănătate, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 2;
c)raportul centrelor de dializă pentru consumul de medicamente utilizate în cadrul serviciilor medicale de dializă, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 3.
De asemenea, potrivit art. (3) din actul normativ menționat anterior, datele prevăzute la art. 2 sunt raportate la C. Națională de Asigurări de Sănătate lunar, atât în format electronic, cât și pe suport hârtie, până la data de 20 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția.
Astfel, datele transmise de CNAS sunt conforme cu realitatea, după cum urmează:
-datele raportate de furnizorii de medicamente, (farmacii) reprezintă medicamentele înregistrate ca fiind eliberate asiguraților care se decontează din Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate ;
-datele raportate de unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă sunt înregistate în evidențele acestora, urmare a procedurilor de achiziții derulate pentru procurarea medicamentelor necesare acordării serviciilor medicale către asigurați.
În concluzie, medicamentele prevăzute la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 se utilizează (consumă) prin canalele de eliberare menționate la art. 5 alin. (4) din OUG nr. 77/2011 și se raportează lunar de către acestea, constituind trimestrial datele din sistemul de asigurări sociale de sănătate în baza cărora se stabilește valoarea totală/individuală a consumului de medicamente prevăzute la art. 3 alin. (1) și art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011. Aceste medicamentele pot proveni din stocurile anterioare, din stocurile și achiziția curentă sau doar din achiziția curentă, astfel încât datele de consum (eliberare) nu pot fi superpozabile integral datelor de vânzări trimestriale ale DAPP/reprezentantului legal al acestuia, pentru trimestrul de referință.
Datele de consum transmise reclamantei sunt extrase din consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări de sănătate (în format electronic) aferent trimestrului III 2013, aceste date fiind comunicate în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011.
În ceea ce privește susținerile reclamantei cu privire la faptul că din datele și informațiile transmise de CNAS nu este posibilă verificarea medicamentelor de referință pretins consumate raportat la vânzările acelorași medicamente pentru intervalul de timp în discuție:
Sistemul de raportare este instituit de legiuitor prin OUG nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare și prin legislația derivată.
Reclamanta contestă chiar sistemul de raportare instituit prin OUG nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare și prin legislația derivată, or, aceste aspecte exced controlului instanței de contencios administrativ și nu pot fi valorificate ca motive de nelegalitate a notificărilor atacate prin acțiune, în cadrul procesual fixat chiar de către reclamantă, care nu a înțeles să invoce excepția de neconstituționalitate sau de nelegalitate a dispozițiilor legale criticate.
Existența unui sistem transparent cu privire la modul de calcul al consumului centralizat de medicamente de către CNAS și, pe cale de consecință, furnizarea mai multor informații privind calculul acestui consum creează premisele utilizării în mod discreționar a acestor informații de către deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor, aspect care ar echivala cu o încălcare a principiului confidențialități informațiilor furnizate și totodată ar putea încuraja înțelegerile anticoncurențiale . Astfel, transparența crescută generată de schimbul de informații crește interdependența dintre concurenți și reduce intensitatea concurenței în piețele oligopolistice, în sensul că aceste informații extinse despre piață oferă participanților posibilitatea să monitorizeze strategiile concurenților și să reacționeze rapid și eficient la reacția altuia. Sub acest aspect, însăși Curtea Europeană a arătat că un nivel crescut al transparenței pe o piață deja foarte concentrată nu ar permite concurența reziduală (sau efectul surpriză) între participanții la schimbul de informații care ar fi mai puțin expuși la o eventuală reacție agresivă a altor concurenți .
Precizează că CNAS a solicitat Consiliului Concurenței comunicarea unui punct de vedere, în sensul de a se preciza cât de detaliat pot fi comunicate în mod individual datele de vânzări ale medicamentelor proprii privind fiecare plătitor de taxă clawback.
Prin adresa nr. 9956/30.09.2013, înregistrată la C. Națională de Asigurări de Sănătate sub nr. CB/7542/20.09.2013, Consiliul Concurenței comunică faptul că transmiterea de date privind identitatea furnizorului nu se încadrează în datele esențiale pentru verificarea modalității de calcul al taxei, singurele elemente necesare fiind cele referitoare la consumul de medicamente pe fiecare canal de eliberare (farmacii, unități sanitare cu paturi și centre de dializă).
Cu privire la consumul de medicamente decontat din bugetul FNUASS:
Sumele aferente consumului total trimestrial de medicamente comunicat reclamantei reprezintă sume decontate din bugetul FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății către furnizorii de servicii medicale (farmacii, unități sanitare cu paturi și centre de dializă), furnizori de servicii medicale care la rândul lor achită contravaloarea medicamentelor eliberate pacienților sau achiziționate cu acest scop către lanțul de distribuție, aceste sume ajungând în final la deținătorul autorizației de punere pe piață.
În acest sens face precizarea că în conformitate cu art. 102 alin. (7) din HG nr. 117/2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014 (act aplicabil speței de față) decontarea pentru activitatea curentă a anilor 2013-2014 se efectuează în ordine cronologică, până la 60 de zile calendaristice de la data verificării prescripțiilor medicale eliberate asiguraților și acordării vizei „bun de plată" facturilor care le însoțesc, de către casa de asigurări de sănătate.
Astfel, au fost decontate integral farmaciilor de către casele de asigurări de sănătate contravaloarea medicamentelor eliberate de către acestea.
Reclamanta a încasat și ea la rândul său contravaloarea acestor medicamente în urma plăților făcute de către farmacii și nu a contestat prin nicio modalitate sumele încasate și nici consumul de medicamente aferente.
Prin urmare, atât timp cât reclamanta la momentul la care a încasat aceste sume nu a contestat în niciun mod consumul de medicamente, înseamnă că l-a acceptat, fiind în totalitate de acord cu acesta. Reaua credință a reclamantei rezultă cu certitudine din faptul că înțelege să conteste consumul de medicamente decontat din fond doar în situația în care are obligația plății contribuției trimestriale, nu și atunci când a încasat sumele decontate din bugetul FNUASS . Or, o atare situație este de neconceput, reclamanta având obligația legală de a achita contribuția trimestrială în conformitate cu prevederile legale.
În măsura în care reclamanta contestă acest consum, înseamnă că înțelege să conteste și sumele de care a beneficiat inițial din bugetul FNUASS și într-o atare situație are obligația legală a restituirii lor.
Inconsecvența de care dă dovadă reclamanta exprimă cu claritate reaua credință a acesteia în încercarea de a eluda o obligație legală aflată în sarcina sa.
Cu privire la susținerile reclamantei privind includerea taxei pe valoarea adăugată și a adaosului comercial al distribuitorilor și farmaciilor, în baza de calcul a contribuției trimestriale:
Considerentele pentru care reclamanta apreciază că adresa emisă de CNAS este nelegală, se întemeiază pe dispozițiile statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (5) al OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, și a statuat că sintagma "care include și taxa pe valoarea adăugată" din cuprinsul prevederilor mai sus menționate, este neconstituțională.
Conform O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, „deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății", o contribuție trimestrială calculată conform ordonanței de urgență mai sus menționată.
Începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, unde CTt și Bat nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar Bat este de 1.515 milioane lei.
Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent „p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent fiecărui plătitor de contribuție.
În vederea respectării prevederilor legale mai sus menționate, ulterior stabilirii consumului total de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate a fost eliminată taxa pe valoare adăugată în vederea determinării în mod corecta procentului „p".
În acest context, în baza datelor mai sus menționate, valoarea procentului „p" pentru trimestrul III 2013 a fost aprobată ca fiind egală cu 14,78 %, fără a fi inclus TVA-ul în nici una din cele două valori incluse în formula de calcul a procentului „p" .
Astfel, precizează faptul că instituția pârâtă s-a conformat atât dispozițiilor O.G. nr. 17/2012 cât si Deciziei CCR nr. 39 din 5 februarie 2013. determinarea procentului „p" fiind calculată fără a include TVA.
În ceea ce privește susținerea reclamantei privind includerea TVA-ului în valorile consumului trimestrial comunicate de CNAS către plătitorii contribuției, învederăm instanței de judecată faptul că excluderea acestei taxe din consumul centralizat de medicamente, având în vedere consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate înregistrat la nivelul CNAS, ar fi echivalat cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislația națională, întrucât mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS care este calculat în baza prețului de referință suportat din FNUASS. Acest preț include și TVA, și în mod firesc și consumul înregistrat va include și TVA.
În dovedirea susținerilor pârâtei, învederează instanței faptul că pentru calculul consumului aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, se au în vedere următoarele:
-pentru medicamentele eliberate în tratamentul ambulatoriu în sistemul de asigurări sociale de sănătate, acestea se suportă din bugetul Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate la nivelul prețului de referință care include și TVA, potrivit art. 102 alin. (5) din Contractul - cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014 aprobat prin HG. nr. 117/2013 (act normativ în vigoare pentru trimestrul III 2013) și Ordinului președintelui CNAS nr. 615/2010 privind aprobarea metodei de calcul al prețului de referință pentru medicamentele cu și fără contribuție personală prescrise în tratamentul ambulatoriu, cu modificările și completările ulterioare;
-pentru medicamentele eliberate în cadrul Programelor naționale de sănătate se suportă din bugetul Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății la nivelul prețului de decontare care include și TVA, potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 1275/2011 privind aprobarea listelor și prețurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate și a metodologiei de calcul al acestora, cu modificările și completările ulterioare;
-în unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă medicamentele sunt achiziționate la un preț ce nu poate depăși prețul de CANAMED, care include și TVA.
Pârâta nu are temei legal pentru a transmite consumul individual către DAPP decât cu TVA, adaos de distribuție și adaos comercial de farmacie, după caz, întrucât în consumul raportat de furnizorii de servicii medicale și medicamente către casele de asigurări de sănătate și suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul MS este inclus TVA-ul și pot fi incluse și adaosurile comerciale ale distribuitorilor și farmaciilor.
Obligația legală de stabilire a sumei la care se plătește contribuția, precum și calculul și declararea contribuției este în sarcina reclamantei, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din OUG nr. 77/2011.
Prin adresa nr. MS/FD/4702/31.10.2013, pârâta i-a adus la cunoștință reclamantei că pentru trimestrul III 2013, consumul de medicamente conține și TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare DAPP.
Totodată, precizează că reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoare adăugată fiind reglementat de dispozițiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Aceste prevederi sunt armonizate cu prevederile imperative ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 112/2006/CE privind sistemul comun al TVA, aplicabilă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. în conformitate cu dispozițiile acestei directive prin „persoană impozabilă" se înțelege orice persoană care, în mod independent, desfășoară în orice loc orice activitate economică, indiferent de scopul sau rezultatele activității respective .
Potrivit legislației naționale, taxa clawback este o obligație fiscală alături de taxe și impozite datorate conform prevederilor legale. Astfel, art. 125 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, reglementează că taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului colectat conform dispozițiilor acestui act normativ. Legiuitorul a instituit prevederi exprese în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată pe deplin aplicabile și în situația de față, astfel că reclamanta avea posibilitatea de a proceda la deducerea acesteia în condițiile stabilite prin legislația fiscală națională.
Concluzionând față de aspectele mai sus menționate, precizează că susținerile reclamantei referitoare la includerea TVA-ului și al adaosului comercial al distribuitorilor și al farmaciilor, în valoarea consumului centralizat de medicamente atribuit acesteia prin datele transmise de CNAS, sunt neîntemeiate, având în vedere că OUG nr. 77/2011 prevede în mod expres că la calculul consumului total trimestrial de medicamente se ia în considerare prețul medicamentelor decontat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății.
În drept: dispozițiile art. 165, art. 201 și art. 208 alin. (1) C.pr.civ. și toate dispozițiile din actele normative invocate la care a făcut referire în cuprinsul prezentei întâmpinări.
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin notificarea nr. MS/FD/4702/31.10.2013, CNAS a comunicat antecesoarei reclamantei (. SA), în temeiul dispozițiilor OUG nr. 77/2011(astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 77/2012) valoarea procentului „p” pentru trimestrul III 2013, precum și consumul de medicamente pentru aceeași perioadă, pentru care se datorează contribuția trimestrială.
Prin adresa nr. MS/FD/4816/06.12.2013 (act administrativ, conform art. 6 alin. 2 din Legea nr. 554/2004), CNAS a respins, ca neîntemeiată contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva notificării sus menționate.
Curtea apreciază că actul administrativ atacat este nelegal, în condițiile în care prin notificare nu a fost comunicat reclamantei consumul centralizat de medicamente (exprimat cantitativ, nu valoric) înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate (astfel cum stipulează neechivoc prevederile art. 5 alin. 7 din OUG nr. 77/2011), ci valoarea consumului de medicamente pentru trimestrul I 2014 . Contrar susținerilor autorității pârâte, consumul de medicamente și valoarea consumului de medicamente nu sunt noțiuni identice – potrivit art. 3 alin. 1 din același act normativ, „ contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.”
Din interpretarea logică a acestui text legal rezultă că taxa clawback (contribuția) depinde de valoarea vânzărilor fiecărui plătitor (taxa se calculează pe baza prețului de vânzare), iar această valoare nu poate fi calculată, prin raportarea la consum, decât de către deținătorul APP. Interpretarea textului legal propusă de pârâtă (ceea ce se comunică este valoarea de compensare) contravine regulii actus interpretandus est potius ut valeat quam pereat (interpretarea normei juridice trebuie să se facă în sensul aplicării sale) – referirea legiuitorului la consumul aferent vânzărilor nu ar avea nicio rațiune și, în plus, o asemenea interpretare nu justifică de ce este necesară calcularea contribuției de către deținătorul APP, atâta timp cât autoritatea ar putea stabili această taxă printr-o simplă operațiune aritmetică.
Chiar dacă s-ar aprecia că pârâta a comunicat în mod legal valoarea consumului de medicamente, Curtea constată că, astfel cum rezultă chiar din cuprinsul notificării atacate, această valoare conține TVA. Or, în această situație, astfel cum rezultă din considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013, contribuția trimestrială ar reprezenta un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce ar echivala cu un impozit la impozit. În virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite, or aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale.
Nu poate fi primită susținerea pârâtei referitoare la posibilitatea reclamantei de a-și deduce din contribuție taxa pe valoarea adăugată. Aceasta dat fiind că deținătorul de APP este ținut să efectueze calculul contribuției potrivit formulei prevăzute de art. 3 din OUG nr. 77/2011, strict pe baza valorilor comunicate de CNAS.
În raport de caracterul fondat al motivelor mai sus arătate, Curtea apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte argumente cuprinse în acțiune.
Față de considerentele mai sus expuse și văzând prevederile art. 6 alin. 5 din OUG nr. 77/2011 și art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea va anula atât notificarea nr. MS/FD/4702/31.10.2013, cât și actul administrativ ce a confirmat validitatea acesteia – adresa nr. MS/FD/4816/06.12.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantaL. – P. S.A., cu sediul la SCA S.&Asociații, București, . nr.2, Opera Center II, ., în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, Calea Călărașilor nr.248, ..
Anulează notificarea nr. MS/FD/4702/31.10.2013 și adresa nr. MS/SM/4816/06.12.2013, emise de pârâtă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.12.2014
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. C. VladElena Chirănuș
Red.DV, tehnored.EC/4 ex.
| ← Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG... | Pretentii. Decizia nr. 2605/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
