Constatare calitate lucrător/colaborator securitate. OUG nr.24/2008. Sentința nr. 2343/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2343/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-09-2014 în dosarul nr. 772/2/2014
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A-VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.2343 F
Ședința publică de la 10.09.2014
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE - I. C. G.
GREFIER - I. P.
Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul S. V., având ca obiect „constatarea calității de lucrător/colaborator al securității”
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, prin consilier juridic P. C., cu delegație la dosar și pârâtul S. V., prin curator special, avocat A. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea comunică pârâtului S. V. un exemplar al răspunsului la întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe cererea de
Reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii și să constate calitatea de colaborator al securității al domnului S. V., fiind îndeplinite cumulativ condițiilor prevăzute de art. 2 din OUG nr. 24/2008.Totodată solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei reprezentând cheltuielile efectuate cu asigurarea curatorului pârâtului.
În susținerea acțiunii, reprezentantul reclamantului arată că pârâtul a dat informații către Securitate, care se referă la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar informațiile vizau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări sale nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viață privată, a dreptului la liberă exprimare) și, prin urmare, a vizat această consecință.
Pârâtul S. V., prin curator special, respingerea acțiunii, pentru că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 din OUG nr. 24/2008.
Reprezentantul pârâtului arată că notele informative date de pârât nu denunța activitățile si atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist cu consecința îngrădirii drepturilor si libertăților fundamentale ale omului. In realitate, în speța nu se indica nicio activitate potrivnica regimului comunist (cel mult, poate fi interpretata astfel activitatea indicata in nota la care vom face referire la punctul 2.2 al întâmpinări, cu mențiunea ca informările paratului sub acest aspect erau menite să vină in ajutorul siguranței naționale, ordinii publice si bunelor moravuri). Trebuie să ne raportam oricum la noțiunea de „atitudine împotriva regimului comunist" in sensul OUG. 24/2008. Iar noțiunii de „atitudine" trebuie sa i se dea înțelesul ce rezulta din contextul întregilor note informative, înțelesul fiind acela al manifestării, adică aceea de manifestare a unor opinii în discuțiile între particulari. Or, in contextul discuțiilor purtate - conversații private - fără a fi expuse public opiniile respective și fără ca ele să poată fi circumscrise unei atitudini concrete a lor, adică a unui fel de a se comporta, ci dimpotrivă, erau discuții izolate, private, consideră că în speța această primă condiție legala nu este îndeplinita. Nici cea de-a doua condiție legala - ca aceste informații fumizate sa vizeze îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului - nu este îndeplinita. Respectivilor cetățeni romani si străini nu le-a fost vizata încălcarea drepturilor la viata privata si a dreptului la libertatea de exprimare. Reclamanta nu probează dacă și ce măsuri concrete s-au luat față de respectivele persoane. Oricum, faptul ca s-a propus ca respectivele persoane indicate de către pârât in notele sale să fie monitorizate de către Securitate, fără sa se precizeze modalitatea concreta în care Securitatea a acționat față de acestea, conduce la concluzia că nu se poate reține că pârâtul viza o îngrădire a drepturilor lor fundamentale.
CURTEA,
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr._ reclamantul C. N. pentru Studierea Arhivelor Securitatii a solicitat instantei sa aprecieze asupra calitatii paratului S. V. de colaborator al Securitatii.
In cuprinsul actiunii, reclamantul a aratat ca prin cererea nr. P 7031/10/25.05.2010, adresată C.N.S.A.S. de către de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, se solicita verificarea în ceea ce îl privește pe domnul S. V., în calitate de deținător al titlului de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989. Având în vedere prevederile art. 3 lit. z) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cererea formulată de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 este legală.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/2141/21.08.2013, domnul S. V. a fost recrutat la data de 11.06.1987, „pentru supravegherea informativă a unor persoane care frecventează discoteca
In ceea ce priveste conditia ca informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, reclamantul invoca notele olografe furnizate de pârât sub numele conspirativ „D.", referitoare la intențiile unor persoane de a trece fraudulos frontiera:
„Vă informez că în 12.06.1987, fiind la terasa
„Sursa vă informează că într-o discuție avută cu R. D. de 19 ani domiciliat în cartierul Calea A., fost șofer la ITA 2 până în luna iulie 1987, intenționează să treacă fraudulos frontiera pentru a ajunge în RFG. Cel în cauză are bunicii în loc. Zlatița, jud. C.-S. și într-un .-a confiat că intenționează să încerce trecerea prin zona Zlatița, dar înainte urmează să ia legătura cu un șofer sârb de pe tir care a venit în Timișoara ca turist (cred că are numărul de telefon din Iugoslavia) și am reținut că l-ar chema J.. R. este în combinație cu o fată din Oradea cu care intenționează să se căsătorească și pe care intenționează să o ia cu el. Despre R. mai cunosc că are /.../un unchi plecat în RFG. Când R. mi-a propus să fugim împreună am înțeles că intenționează să treacă la acțiune după ce părinții lui vor pleca în RSFI ca turiști. Sursa vă informează că în 12.10.1987 l-am căutat pe R. acasă, dar nu l-am găsit și am aflat de la fratele mai mic al acestuia că părinții sunt plecați în RSFI (nu sunt încă sigur de aceasta). Voi informa de urmare.";
„Sursa vă informează că într-o discuție avută cu M. C. și prietenul său D. din loc. Tolvâdia a rezultat că au trecut frontiera în RSFI în 1986 și au fost dați înapoi, condamnați și scăpați cu decretul, în august 1986. Cei în cauză intenționează să încerce din nou, scop în care mi-au făcut si mie propunerea, eu urmând să găsesc un turist sârb care să ne ajute să tranzităm R.S.F.I. Sursa urmează să se mai întâlnească cu ei la
„Sursa vă informează următoarele referitoare la fostul (indescifrabil, n. n.) la
Reclamantul arata ca in perioada comunistă, intenția de a părăsi definitiv țara era considerată o atitudine potrivnică regimului comunist, cunoscută fiind politica dusă de regimul totalitar de îngrădire a liberei circulații.De altfel, dorința de a emigra era privită de conducerea statului ca o contestare a condițiilor „deosebite" de viață asigurate de regim, fiind atent monitorizată de organele de Securitate.
Invoca si jurisprudenta ICCJ care in Decizia nr. 14 din 13 ianuarie 2003 a retinut urmatoarele :„Este adevărat că, /.../, trecerea frauduloasă a frontierei a fost incriminată ca infracțiune de drept comun prin art.267 din C. pen. din 1936, iar pedeapsa aplicată corespunde pedepsei principale reglementate, conform art.23 alin. 1 pct. 1 din același cod, pentru delicte în materie de drept comun. Insă, potrivit politicii penale a statului instaurat după 6 martie 1945 și corespunzător modificării conținutului valorilor ocrotite, coroborat cu îngrădirile aduse drepturilor și libertăților fundamentale și sub aspectul libertății de circulație, fapta de trecere frauduloasă a frontierei a fost apreciată ca infracțiune având caracter politic, așa încât instrumentarea acesteia se efectua de către organele securității statului, iar competența de judecată a fost atribuită instanțelor militare." (Curtea Supremă de Justiție, Completul de 9 judecători, Decizia nr. 14 din 13 ianuarie 2003)
De asemenea, este cunoscut faptul că tentativa de trecere a frontierei era privită cu suspiciune de către organele în drept, pe motiv că astfel, cetățenii români ajunși în străinătate, puteau oferii informații despre situația economică și socială a României, destrămând astfel barierele informaționale controlate de partid.
Pe cale de consecință, furnizarea unor informații de această natură, se referă la activități îndreptate împotriva regimului comunist.
Totodată, nu se poate reține faptul că pârâtul nu avea cunoștință de faptul că delațiunea domniei sale putea avea urmări asupra persoanei semnalate, în condițiile în care era de notorietate faptul că orice persoană semnalată cu intenția de a rămâne în străinătate, la o eventuală solicitare în acest sens, era sancționată prin primirea avizului negativ de plecare din țară.
De altfel, pe baza informațiilor furnizate cu solicitudine de pârât, organele de Securitate au dispus următoarele:
- /..,/ Sursa a fost instruită să se prezinte la întâlnirea fixată, iar în discuții să stabilească mai multe amănunte despre cele 2 persoane ; să lase de înțeles că este de acord cu propunerea celor în cauză, pentru a-i determina să vorbească despre planurile lor. /.../Aspectele vor fi semnalate și la Serv. IB”; „Să efectuați o întâlnire în 19 sau 20 dimineața cu sursa pe care, să-l punem în filaj pentru identificarea suspecților. Materialul îl prezentăm cdt. securității.";
- „/.../ Nota la S. IB pentru verificare și luarea măsurilor de prevenire."
-„Sursa a fost instruită să mențină legătura cu cei în cauză, iar cu ocazia venirii celor doi la Timișoara, să ne semnaleze operativ. De asemenea să stabilească dacă cei în cauză mai au elemente în anturaj care intenționează să treacă fraudulos frontiera, alte metode preconizate de ei în tentativa de evaziune,
-/.../"; „Verificați temeinic sursa. Să nu fie o concepție și invenție proprie din dorința de a ne furniza date și în felul acesta ne pune pe piste greșite. Luați legătura cu Serv. 1/B și stabiliți cum sunt cunoscuți cei semnalați. împreună să se organizeze destrămarea grupului și prevenirea evaziunii din țară. Acordați atenție deosebită identificării iugoslavului iar datele ce rezultă despre acesta să le raportăm operativ conducerii.";
-„Identificarea numitei A. și prin aceasta a celor doi cetățeni italieni; de stabilit natura relațiilor dintre aceștia și a faptului semnalat privind implicarea italienilor în evaziune. în funcție de aspectele ce vor rezulta se vor lua măsuri operative."; „Imediat - informația în copie la Serv. 3 pentru luarea măsurilor pe profilul de competență având în vedere faptul că sunt implicați cetățeni străini."
Reclamantul invoca și informațiile furnizate de către pârât sub numele conspirativ „D.", privind comentarii ostile la adresa politicii de partid și de stat, făcute de cunoscuți ai domniei sale:
„Sursa vă informează că în seara zilei de 16.12.1987, fiind la localul
> „Sursa revine la semnalarea făcută anterior referitor la un individ care la localul
Este evident că asemenea comentarii injurioase la adresa politicii partidului reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
De altfel, pe baza informațiilor furnizate de pârât, ofițerii de Securitate au dispus următoarele:,/.../Sursa a fost instruită să mai frecventeze localul în scopul identificării celui în cauză, stabilirea anturajului. Să ne semnaleze imediat prezența acestuia. Măsuri: Se vor efectua investigații la localul
Totodată, reține și Nota din datata de 22.11.1988, furnizată de pârât sub numele conspirativ „D.", referitoare la audierea și colportarea știrilor transmise de postul de radio „Europa Liberă": „Sursa vă informează că luni, 21.11.1988, a avut deplasare în interes de serviciu la întreprinderea Banatul din Timișoara. Aici, în prezența mai multor persoane (încărcători și funcționari din depozit), șeful depozitului, G., a făcut unele comentarii neavenite pe marginea articolului apărut în ziarul local referitor la reținerea unui diplomat ungur care a difuzat fițuici în București. In acest sens, G. a comentat faptul că diplomatul maghiar nu a fost reținut de cetățeni, ci de organele M.I., aceasta fiind o înscenare. A relatat că a ascultat postul de radio
După cum se știe, înainte de 1989, ascultarea emisiunilor posturilor radio interzise, în special a postului de radio „Europa Liberă", constituia un act de sfidare a regimului. Este notorie împrejurarea că emisiunile acestor posturi de radio erau bruiate de autoritățile comuniste datorită faptului că au reprezentat pentru români, dacă nu singurele, atunci principalele surse obiective de informații. Pentru aceste motive regimul comunist încerca să limiteze prin orice mijloace (bruiajul era cel mai cunoscut dintre ele) audierea emisiunilor acestor posturi.
În consecință, furnizarea unor asemenea informații se referă la atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
De altfel, pe baza informațiilor furnizate de domnul S. V., sub numele conspirativ „D.", organele de Securitate au dispus următoarele: ,/../ Prin Serv. 2 se va proceda la identificarea numitului
In ceea ce privestea cea de-a doua conditie ca informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, reclamantul arata ca si această condiție este asigurată deoarece, nu se poate reține că furnizarea unor informații de asemenea natură nu a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informații, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delațiunile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare (încălcarea dreptului la viață privată, a dreptului la liberă exprimare) și, prin urmare, a vizat această consecință.
În concluzie, informațiile furnizate de domnul S. V. au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și a dreptului la liberă circulație prevăzut de art. 12 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Prin incheierea din 24.04.2014,instanta a desemnat, in temeiul art. 167 coroborat cu art. 58 alin. 3 si 4 din Codul de procedura civila un curator care sa reprezinte interesele paratului, in persoana doamnei avocat M. A., avand in vedere ca nu s-a putut realiza procedura de citare si comunicare a actelor procedurale la ultimul domiciliu cunoscut al reclamantului pentru motivul ca reclamantul s-a mutat de la aceasta adresa.
Prin intampinarea depusa de parat prin curatorul special desemnat de instanta, s-a solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata, intrucat nu sunt indeplinite conditiile prev. de OUG nr. 24/2008.
In cuprinsul intampinarii s-a sustinut urmatoarele:
Astfel, potrivit art. 2 OUG 24/2008 pentru a se constata calitatea de colaborator al Securității trebuie sa fie îndeplinite cumulativ doua condiții, respectiv (i) informațiile furnizate Securității sa se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist si (ii) informațiile sa vizeze îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului.
In speța, nu se poate retine întrunirea cumulativa a condițiilor rezultate din textul art. 2 lit. b) al OUG 24/2008 pentru ca paratul sa poată fi considerat colaborator al fostei Securități, in accepțiunea data de legiuitor.
Stabilirea calității de colaborator al Securității nu se face de plano, ca urmare a constatării faptului furnizării unor informații, ci prin verificarea concomitenta a întrunirii condiției legale privind îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului.
Notele informative furnizate de parat nu denunța activitățile si atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist cu consecința îngrădirii drepturilor si libertăților fundamentale ale omului.
In realitate, in speța nu se indica nicio activitate potrivnica regimului comunist (cel mult, poate fi interpretata astfel activitatea indicata in nota la care vom face referire la punctul 2.2 al prezentei întâmpinări, cu mențiunea ca informările paratului sub acest aspect erau menite sa vina in ajutorul siguranței naționale, ordinii publice si bunelor moravuri). Trebuie sa ne raportam oricum la noțiunea de „atitudine împotriva regimului comunist" in sensul OUG. 24/2008. Iar noțiunii de „atitudine" trebuie sa i se dea înțelesul ce rezulta din contextul întregilor note informative, înțelesul fiind acela al manifestării, adică aceea de manifestare a unor opinii in discuțiile intre particulari.
Or, in contextul discuțiilor purtate - conversații private - fara a fi expuse public opiniile respective si fara ca ele sa poată fi circumscrise unei atitudini concrete a lor, adică a unui fel de a se comporta, ci dimpotrivă, erau discuții izolate in discuții private, considera ca in speța aceasta prima condiție legala nu este îndeplinita.
Nici cea de-a doua condiție legala - ca aceste informații fumizate sa vizeze îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului - nu este îndeplinita.
Respectivilor cetățeni -romani si straini - nu le-a fost vizata incalcarea drepturilor la viata privata si a dreptului la libertatea de exprimare. Reclamanta nu probează daca si ce masuri concrete s-au luat fata de respectivele persoane.
Așa fiind, nu se poate retine ca reclamantul ar fi putut sa vizeze îngrădirea drepturilor lor. A viza înseamnă a avea reprezentarea concreta a consecințelor faptelor. In circumstanțele spetei, paratul nu putea viza o asemenea îngrădire, neavând reprezentarea concretizării rezultatului - îngrădirea unor drepturi fundamentale.
Oricum, faptul ca s-a propus ca respectivele persoane indicate de către parat in notele sale sa fie monitorizate de către Securitate, fara sa se precizeze modalitatea concreta in care Securitatea a acționat fata de acestea, conduce la concluzia ca nu se poate retine ca paratul viza o îngrădire a drepturilor lor fundamentale.
Mai mult, in condițiile in care nu s-a probat potențialitatea încălcării acestor drepturi strict si direct derivata din informațiile furnizate de sursa, nu se poate afirma cu temei faptul ca paratul ar fi avut reprezentarea încălcării acestora, întrucât ar însemna ca paratul sa fi avut reprezentarea unei incalcari, de fapt inexistente, ceea ce reprezintă o contradicție din punct de vedere logic.
In ceea ce privește așa-zisele masuri de semnalare la Securitate/identificare/verificare/luare a masurilor de prevenire fata de cetățenii străini (cetățeanului iugoslav, celor doi cetățeni italieni), nu se poate retine ca paratul ar fi vizat vreo îngrădire a drepturilor fundamentale ale acestora, paratul, in circumstanțele spetei, neavând reprezentarea concretizării rezultatului. Aceasta întrucât persoanele cetățeni străini indicate in note nu domiciliau pe teritoriul României, fiind cetățeni străini. Prin urmare, prezenta lor pe teritoriul României era imprevizibila, incerta, prin urmare nici nu se putea afirma daca si când au fost identificați, urmăriți efectiv de către organele fostei Securități. In consecința, nici nu i se poate imputa paratului ca ar fi avut o asemenea reprezentare, la momentul întocmirii notelor, cu privire la încălcarea drepturilor lor fundamentala prin mijloacele folosite de fosta Securitate. In cauza nu s-a probat daca si modalitatea concreta în care fosta Securitate a acționat cu privire la aceștia.
Mai mult, chiar Securitatea avea îndoieli cu privire la realitatea informațiilor furnizate de către parat, după cum va arata in cele ce urmează.
Sintetizând, notele indicate de către reclamanta prin cererea de chemare in judecata (acestea reprezentând de fapt obiectul dedus judecații) pot fi grupate in trei categorii de note, nefiind insa îndeplinite condițiile art. 2 din OUG 24/2008 si din următoarele considerente:
Notele referitoare la așa-zise intenții de trecere frauduloasa a frontierei (notele de la paginile 2-3 ale cererii de chemare in judecata).
Parte din cetățenii romani la care se face referire in note fuseseră deja anterior reținuți in străinătate, condamnați pentru astfel de fapte si extrădați pe teritoriul României. Deci aceste persoane se aflau deja in atenția Securității independent de notele furnizate de către parat. In condițiile in care nu s-a probat potențialitatea încălcării drepturilor fundamentale ale acestora strict si direct derivata din informațiile furnizate de sursa, nu se poate afirma cu temei nici faptul ca paratul ar fi avut reprezentarea incalcarii acestora si ca ar fi vizat acest aspect.
In ceea ce-1 privește pe cetățeanul G., acesta era la momentul furnizării notei arestat la Oravita, astfel ca in aceeași maniera nu se poate retine ca strict activitatea paratului ar fi putut fi de natura sa aducă atingere drepturilor sale fundamentale.
Mai mult in privința masurilor luate fata de aceștia de către Securitate, in cauza nu s-a probat daca si modalitatea concreta in care fosta Securitate a acționat cu privire la aceștia astfel ca nu se poate retine ca paratul ar fi avut la momentul întocmirii notelor reprezentarea incalcarii drepturilor lor fundamentale. Paratul nu a vizat nicidecum o astfel de consecința.
Așa cum a arătat mai sus, in ceea ce privește așa-zisele masuri de identificare a cetățenilor străini care ar fi putut sa-i ajute pe cetățenii romani in eventualitatea trecerii frontierei (respectiv a cetățeanului iugoslav, a celui sârb, a celor doi cetățeni italieni), nu se poate retine ca paratul ar fi vizat vreo îngrădire a drepturilor fundamentale ale acestora.
Paratul, in circumstanțele spetei, nu avea reprezentarea concretizării rezultatului. Aceasta intrucat respectivele persoane cetățeni străini nu domiciliau pe teritoriul României, fiind cetățeni străini. Prin urmare, dincolo de anonimatul lor, prezenta lor pe teritoriul României era imprevizibila, incerta, prin urmare nici nu se putea afirma daca si cand au fost identificați si urmăriți efectiv de organele fostei Securități si, in consecința, nici nu i se poate imputa paratului ca ar fi avut o asemenea reprezentare la momentul intocmirii notelor, cu privire la incalcarea drepturilor lor fundamentale prin mijloacele folosite de fosta Securitate.
Susține reclamanta ca era de notorietate faptul ca orice persoana semnalata cu intenția de a ramane in străinătate, la o eventuala solicitare in acest sens, era sancționată prin primirea avizului negativ de plecare din tara. Cu toate acestea, reclamanta nu a făcut nicio dovada in acest sens. Reclamanta nu a dovedit ca . fi luat o asemenea măsura fata de vreuna dintre persoanele indicate de către parat in notele furnizate.
Mai mult, chiar Securitatea avea îndoieli cu privire la realitatea informațiilor furnizate de către parat: „Sa nu fie o concepție sau invenție proprie din dorința de a ne furniza date si in felul acesta ne pune pe piste greșite" (pag. 5 a cererii de chemare in judecata, alin. 2).
Note furnizate de către parat care in realitate aveau in vedere aspecte care vizau siguranța naționala, ordinea publica, bunele moravuri, astfel ca erau necesare informările oferite de către parat (2 note, respective notele de la paginile 5-6 ale cererii de chemare in judecata).
Persoana indicata in cele doua note (si care frecventa localul „Bulevard") aborda destul de des comportamentul reținut de către parat, instigând practic la revolta si manifestând un comportament violent contrar ordinii publice.
In aceste condiții, nu se poate susține ca paratul ar fi vizat incalcarea drepturilor acestuia, fiind necesare siguranței naționale si ordinii publice informările oferite de către parat. Avem in vedere in acest sens art. 19 alin 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile si politice ratificat de România prin Decretul nr. 212 publicat in B.Of. nr. 146/20.11.1974 conform căruia: „exercitarea drepturilor si libertăților prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol comporta obligații si răspunderi speciale. In consecința, ea poate fi supusa anumitor limitari care trebuie stabilite in mod expres prin lege si care sunt necesare (...) b) apărării securității naționale, ordinii publice, sănătății sau moralității publice".
Dincolo de aceste aspecte, faptul ca s-a propus ca respectiva persoana sa fie monitorizata de către Securitate farà sa se precizeze daca si modalitatea concreta in care Securitatea a acționat fata de aceasta, conduce la concluzia ca oricum nu se poate retine ca paratul viza la acel moment o îngrădire a drepturilor fundamentale a acestei persoane.
Nota referitoare la ascultarea de către cetățeanul G. a postului de radio „Europa libera" si efectuarea de comentarii neavenite (nota de la pagina 6 a cererii de chemare in judecata).
In realitate, nu se indica nicio activitate potrivnica regimului comunist. Astfel, trebuie sa ne raportam la noțiunea de „atitudine împotriva regimului comunist" in sensul OUG. 24/2008. Iar noțiunii de „atitudine" trebuie sa i se dea înțelesul ce rezulta din contextul întregii note informative, înțelesul fiind acela al manifestării, adică aceea de manifestare a unei opinii in discuțiile intre particulari.
Intrucât ordonanța nu aduce o definiție noțiunii de „atitudine" pentru clarificare trebuie sa ne raportam la definiția din DEX, conform căruia atitudinea reprezintă felul de a fi sau de a se comporta. Legiuitorul a inteles sa alăture noțiunea de „activitate" celei de „atitudine", ambele vizând, așadar un mod de comportare specific, concret iar nu abstract, cu intenția subiectului activ de a se împotrivi regimului comunist.
Or, in contextul discuțiilor purtate - simple conversații private - fără ca opiniile respective sa fie expuse unui public larg si fără ca ele sa poată fi circumscrise unei atitudini concrete a lor, adică a unui fel de a se comporta, ci dimpotrivă, erau discuții izolate (si o acțiune izolata de ascultare a postului de radio „Europa libera"), considera ca aceasta prima condiție legala nu este îndeplinita.
Dar nici cea de-a doua condiție legala - ca aceste informații furnizate de către parat sa vizeze îngrădirea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului - nu este îndeplinita.
Respectivului cetățean nu i-a fost vizata încălcarea drepturilor la viata privata si a dreptului la libertatea de exprimare, din moment ce nu s-a probat daca si ce masuri concrete s-au luat de către fosta Securitate fata de acesta.
Totodată, învedereaza si faptul ca analiza temeiniciei/netemeiniciei cererii de chemare in judecata va trebui sa se realizeze in limitele obiectului cu care instanta a fost investita si a motivării expuse de către reclamanta. Astfel, instanta va trebui sa-si limiteze analiza doar la notele de informare indicate in mod expres de către reclamanta in acțiunea care face obiectul prezentului dosar.
In cauza a fost adminsitrata proba cu inscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată și reține următoarele:
Reclamantul C. Național pentru Studierea Arhivelor Securității a fost sesizat cu verificarea calității de lucrător/colaborator al Securității a unui număr de_ de luptători ai revoluției române din decembrie 1989, printre care și pârâtul Bsavin V., prin cererea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 nr. 7916/05.05.2010, înregistrată la C. Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității sub nr. P/7031/2010.
La data înregistrării acestei cereri la reclamant erau în vigoare dispozițiile OUG nr. 24/2008, care la art. 3 lit. z prevedeau că mai multe categorii de subiecte, printre care și autoritățile și instituțiile publice, categorie în care se încadrează SSPR, au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, a persoanelor care dețin titlul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989.
Față de aceste dispoziții, Curtea apreciază că reclamantul în mod legal a fost sesizat și a declanșat procedura de verificare a calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul S. V..
În urma verificării, reclamantul CNSAS a întocmit nota de constatare nr. DI/I/2141/21.08.2013, prin care s-a apreciat că pârâtul S. V., prin informațiile furnizate organelor de securitate ale Inspectoratului Județean Timis – Serviciul L.A.S.G., sub numele conspirativ „D.”, ar îndeplini condițiile prev. de art. 2 lit. b OUG nr. 24/2008 de colaborator al Securității.
Curtea reține că dispozițiile art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24/2008 definesc noțiunea de colaborator al Securității ca fiind „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor”.
Din cuprinsul acestei prevederi legale, rezultă că pentru a se putea reține calitatea invocată, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
- persoana să fi furnizat informații Securității prin care să denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist,
- informațiile respective să fi vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Din înscrisurile depuse de reclamant, Curtea reține că pârâtul S. V. a fost recrutat ca informator al Securității, având numele conspirativ „D.”, aspect ce rezultă din angajamentul din 11.06.1987 (fila 36), semnat personal de pârât și din raportul întocmit la aceeași dată de ofiterul de securitate din cadrul Inspectoratului Județean Timis – Serviciul L.A.S.G. (filele 34-35).
Din cuprinsul angajamentului rezultă că pârâtul s-a angajat să colaboreze „în mod organizat și secret cu organele de securitate semnaland aspectele pe care le cunosc si care contravin legilor statului nostru”.
Curtea mai reține că în urma angajamentului, pârâtul S. V. A. a furnizat organelor de securitate mai multe note informative semnate cu numele conspirativ „D.”, printre care și notele din 17.03.1988 (fila 67), 22.01.1988 (fila 69), 15.10.1987 (fila 74 si fila 76) si 15.06.1987 (filele78-79) in care relateaza despre discutiile avute cu mai multe persoane in cuprinsul carora acestea si-au manifestat intentia de a parasi tara prin trecerea frauduloasa a frontierei.
De asemenea, in notele din 22.12.1987 (fila 71) si 17.03.1988 (fila 65), paratul aduce la cunostinta organelor Securitatii despre manifestarile dusmanoase ale unei persoane facute in incinta unui local in care a facut referire la manifestatiile anticomuniste de la Brasov („sa se uneasca toti romanii, sa nu fie prosti ca cei de la Brasov”) si „abordeaza manifestari ostile la politica statului” sau „a facut afirmatii tendetioase la adresa politici partidului precum si a unor personalitati politice din tara noastra”.
. din 22.11.1988 (fila 61) acelasi parat informeaza organele Securitati despre afirmatiile unei persoane (seful depozitului) facute la intreprinderea Banatul din Timisoara in prezenta mai multor anagajati (incarcatori, functinoari din depozit) referitoare la retinerea unui diplomat ungur de catre organele MI printr-o inscenare si ca a ascultat postul de radio Europa Libera iar parerea lui este ca se intentioneaza inchiderea Ambasadei Ungariei din Bucuresti, asa cum a inchis consulatul de la Cluj.
Curtea apreciază că aspectele semnalate organelor de securitate de către pârât în notele informative de mai sus referitoare la deconspirarea intenției unor persoane de a parasi tara, la manifestarile unei persoane ostile politici statului si partidului comunist sau la afirmatiile unei persoane privind inscenarea de catre organele militiei a unei arestari facute in urma ascultarii postului de radio Europa libera, reprezintă informații prin care se denunță atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, fiind astfel îndeplinită prima dintre cele două condiții prev. de art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24/2008.
De asemenea, este îndeplinită și cea de-a doua condiție prev. de textul de mai sus, întrucât furnizarea informațiilor respective a vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, și anume îngrădirea dreptului la liberă circulație prev. de art. 13 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ingradirea dreptului la libera exprimare prev. de art. 28 din Cosntitutia Romaniei din 1965 si îngrădirea dreptului la viață privată prev. de art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Curtea retine ca nu este necesara dovedirea faptului ca organele de Securitate au luat masuri efective prin care sa ingradeasca aceste drepturi, fiind suficient ca furnizarea unor astfel de informatii putea duce la astfel de masuri, dovada fiind chiar masurile mentionate de ofiterul de securitate pe notele informative privind identificarea persoanelor carora reclamantul le-a atribuit manifestari potrivnice regimului totalitar comunist.
Față de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că sunt îndeplinite în cauză toate condițiile legale evocate anterior, urmând a admite acțiunea, în temeiul art. 11 raportat la art. 2 lit. b din OUG 24/2008, și a constata calitatea pârâtului de colaborator al Securității în sensul legii.
In temeiul art. 453 alin. 1 va fi obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata facute de reclamant constand in onorariul curatorului special achitat cu ordinul de plata nr. 135 din 10.06.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII cu sediul în București, .. 55-57, Sector 3, în contradictoriu cu pârâtul S. V. domiciliat în municipiul Timișoara, ., ., județul T..
Constată calitatea pârâtului S. V. de colaborator al Securității.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.09.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER
I. C. G. I. P.
Red. ICG
2ex/
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 3487/2014. Curtea de... | Refuz acordare drepturi. Decizia nr. 5859/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
