Despăgubire. Sentința nr. 653/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 653/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 6964/2/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 653
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25.02.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: H. P.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află soluționarea cererii de contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta L. M. în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, având ca obiect – „despăgubire”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta, personal, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la data de 31.01.2014, prin serviciul registratură, reclamanta a depus la dosar o cerere prin care solicită introducerea în cauză a Comisiei Centrale, iar la data de 21.02.2014, pârâta a depus la dosar precizări, în 2 exemplare, după care,
Curtea procedează la identificarea reclamantei L. M., care prezintă cartea de identitate, cu datele menționate în caietul grefierului de ședință.
Totodată, Curtea comunică reclamantei, personal, precizarea depusă de A.N.R.P. și constată că obiectul cauzei constă în faptul că reclamanta solicită emiterea titlului de despăgubire.
De asemenea, cu privire la cererea reclamantei prin care solicită introducerea în cauză a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, Curtea arată că această comisie a fost desființată, atribuțiile sale fiind preluate de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
Mai arată că prin Legea nr. 165/2013 și anterior, s-a stabilit că, competența pentru a se constata refuzul de a emite decizia privind titlul lipsei de compensare sau dreptul de contestare a acestei decizii aparține secției civile.
Pentru acest motiv, Curtea solicită reclamantei să precizeze dacă mai este competentă această instanță sau este competent tribunalul.
Reclamanta, personal, arată că lasă la aprecierea instanței.
Curtea declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare pe excepția de necompetență materială, invocată din oficiu.
CURTEA,
Asupra cauzei civile de față, constată că, prin cererea înregistrată la această instanță sub nr_, reclamanta L. M. a chemat în judecată pe pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună obligarea pârâtei să soluționeze dosarul nr._/CC, în sensul aprobării propunerii de despăgubire formulate de Primăria Municipiului Ploiești, prin dispoziția nr. 7919/17.04.2007.
În motivarea în fapt a cererii reclamanta arată că, în calitate de fiică moștenitoare, potrivit certificatului de moștenitor nr. 853 din 26.06.1973 în urma decesului tatălui său S. V. și a certificatului de moștenitor nr. 1138/12.06.1980 în urma decesului mamei mele S. M., a obținut în .. 100 Ploiești, județul Prahova, o casă de locuit și terenul corespunzător.
În baza Decretului nr. 72/1987 poziția 160/202 moștenirea a trecut în mod abuziv în proprietatea statului. Potrivit procesului-verbal nr. 67/20.02.2007 al Comisiei pentru analizarea și soluționarea notificărilor formulate conform Legii nr. 10/2001 a propus acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri pentru imobilul (construcție și teren), situat în Ploiești .. 100, județul Prahova.
Reclamanta precizează că nu am primit despăgubiri pentru imobilul teren în suprafață de 184 mp., iar pentru imobilul (teren în suprafață de 175 mp și construcție în suprafață de 126, 36 mp, suprafață utilă de 100,12 mp) a încasat despăgubiri modice.
În temeiul art. 1(2), 1(3), 2, 4, 10, 11, 18, 21(4), 26 și 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989, republicată cu modificările și completările ulterioare și art. 16 Titlul VII din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente cu modificările ulterioare, în conformitate cu art. 68 alin. 1 din Legea 215/2001 privind administrația locală, Comisia Municipiului Ploiești a decis respingerea cererii de restituire în natură și a decis respingerea cererii de restituire în natură și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, prevăzute de Legea nr. 10/2001, pentru construcția în suprafață de 126,36 mp, suprafață utilă de 100,12 mp și teren în suprafață de 359 mp, imposibil de restituit în natură.
Reclamanta mai arată că a depus toate documentele prevăzute de art. 22 și art. 23 din Legea nr. 10/2001 și că nu am primit până în prezent nicio despăgubire. În acest sens nu s-a adresat A.N.R.M. și aceasta, prin adresa nr. RG/_/04.05.2013 îi răspunde că dosarul înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor cu nr._/CC nu a fost repartizat pentru stabilirea despăgubirilor.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1 din Legea 165/mai 2013, iar în susținerea cererii reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Prin întâmpinare, pârâta ANRP a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, solicitând introducerea în cauză a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, iar la data de 21.02.2014, a formulat precizări.
În ședința publică din data de 25.02.2014, Curtea și-a verificat competența, în raport de dispozițiile Legii nr. 165/2013 solicitând reclamantei să precizeze dacă mai este competentă această instanță sau este competent tribunalul. Reclamanta, a arăt că lasă la aprecierea instanței, Curtea rămânând în pronunțare pe excepția de necompetență materială, invocată din oficiu.
Examinând cu precădere excepția de necompetență materială, în raport de dispozițiile art.248 alin.1 din Codul de procedură civilă, Curtea o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin cererea ce face obiectul cauzei de față reclamanta a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună obligarea pârâtei să soluționeze dosarul nr._/CC, în sensul aprobării propunerii de despăgubire formulate de Primăria Municipiului Ploiești, prin dispoziția nr. 7919/17.04.2007, în drept, întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 1 din Legea 165/mai 2013.
Potrivit precizărilor depuse de ANRP dosarul de despăgubire al reclamantei nr._/CC a fost preluat de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, de la fosta CCSD, întocmind adrese pentru completarea acestuia.
Conform art.34 alin.1 și 2 din Legea nr.165/2013, dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni. (2) Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naționale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.
De asemenea, potrivit art.35 din același act normativ, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi.
(4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.
(5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
În speță, suntem în situația în care dosarul de despăgubire a fost preluat de la CCSD la CNCI, reclamanta nu s-a mai adreesat instanței de contencios administrativ în temeiul Titlului VII din Legea nr.247/2005, ci doar în temeiul Legii nr.165/2013, solicitând instanței să se constate nesoluționarea în termenul legal a cererii sale.
În rapord de dispoziția expresă a art.35 alin.1 din Legea nr.165/2013, Curtea reține că, pentru nesoluționarea în termenul legal a dosarului reclamantei, competența materială aparține secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul CNCI, respectiv Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență materială.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta L. M., cu domiciliul în București, sector 5, .. 33, ., . cu pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, sector 1, Calea Floreasca, nr. 202, în favoarea Tribunalului București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.02.2014.
Președinte, Grefier,
H. P. E. S. M.
Red. și dact. jud. H.P./gref. E.S.M./4 ex.
| ← Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 9084/2014.... → |
|---|
