Excepţie nelegalitate act administrativ. Decizia nr. 2290/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2290/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-03-2014 în dosarul nr. 7852/2/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2290
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 24.03.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: H. P.
JUDECĂTOR: A. G. F.
JUDECĂTOR: L. E. F.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află pronunțarea contestației în anulare formulată de contestatorul B. M. E. împotriva deciziei civile nr. 4735/04.11.2013, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._/3/2012, în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. G. și M. C. și intimații-pârâți C. C., C. M. N. și PRIMĂRIA S. 1 BUCUREȘTI.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 17.03.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 24.03.2014, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra contestației în anulare, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 4735/04.11.2013, Curtea de Apel București Secția a VIII a contencios administrativ și fiscal a admis excepția nulității recursului, invocată de intimați și a constat nul recursul formulat de recurenții – reclamanți B. G. și B. M. E., împotriva sentinței civile nr. 2434/30.04.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._/3/2012, în contradictoriu cu intimații – pârâți C. C., C. M. N. și P. S. 1 București prin Primar și intimatul – reclamant M. C..
Pentru aceasta s-a reținut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei S. 1 București, la data de 17.12.2010, sub nr._/299/2010, reclamanții B. M. E., B. G., M. C. au chemat în judecată pe pârâții C. M. N., C. C. solicitând instanței obligarea acestora la demolarea construcției situat în București, .. 285-287, sector 1, repararea prejudiciului cauzat acestora prin degradarea imobilelor proprietate personală, aflate în vecinătatea construcției în cauză.
La data de 07.05.2012, reclamanții au invocat excepția de nelegalitate a autorizației de construire 381/29/M/_ (f.151 dosar fond) eliberată la data de 07.09.2011 de Primăria Municipiului București, arătând că organele administrative au eliberat această autorizație în mod nelegal, cu încălcarea sentinței civile nr. 1489/27.01.2011 pronunțată în dosarul nr._/299/2010, prin care s-a dispus sistarea lucrărilor de construire a imobilului situat în București, .. 285-287, sector 1.
Prin încheierea de ședință din data de 07.05.2012, în temeiul art. art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004 a fost sesizat Tribunalul București – Secția C. Administrativ și Fiscal cu excepția de nelegalitate a autorizației de construire 381/29/M/_ eliberată la data de 07.09.2011 de Primăria Municipiului București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, la data de 25.07.2012, sub nr._/3/2012.
Prin Sentința civilă nr. 2434 din data de 30.04.2013, Tribunalul București a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate invocată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții la data de 16.07.2013.
Motivele de recurs au fost depuse de recurenți la termenul de judecată din data de 23.09.2013, astfel cum s-a consemnat în încheierea de ședință de la fila 23.
La termenul de judecată din data de 04.11.2013, intimații-pârâți au invocat excepția nulității recursului, apreciind că motivele de recurs au fost depuse tardiv.
Examinând excepția nulității recursului, instanța de recurs a reținut următoarele:
Potrivit prevederilor art. 303 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs”.
Având în vedere că obiectul litigiului soluționat prin sentința recurată este excepția de nelegalitate a unui act administrativ, instanța de recurs constată că, în ceea ce privește termenul de recurs, sunt incidente dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, forma în vigoare înainte de modificarea adusă prin Legea nr. 76/2012, care se aplică numai proceselor începute sub imperiul noului Cod de procedură civilă, termenul de recurs este de 5 zile de la comunicare.
Instanța de recurs constată că, așa cum rezultă din dovada de comunicare de la fila 33 dosar, recurentului-reclamant Berneagă M. E. hotărârea recurată i-a fost comunicată la data de 11.07.2013, acesta fiind momentul de la care începe să curgă termenul de recurs și, implicit, termenul de depunere a motivelor de recurs.
În ceea ce îl privește pe recurentul-reclamant B. G., se constată, pe de o parte, că la dosar nu există dovada de comunicare către acesta a sentinței civile nr. 2434 din data de 30.04.2013 iar pe de altă parte, că acesta a declarat recursul la data de 16.07.2013, odată cu recurentul Berneagă M. E., prin cererea transmisă prin e-mail Tribunalului București la data de 16.07.2013, înainte de comunicarea hotărârii.
Prin urmare, întrucât în lipsa dovezii de comunicare, se consideră că recursul formulat de recurentul-reclamant B. G. a fost declarat înainte de comunicare, devine aplicabil principiului echipolenței, potrivit căruia comunicarea unui act de procedură este înlocuită cu un act echivalent, în cazul concret dedus judecății fiind incidente dispozițiile art. 284 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător și recursului, potrivit art. 301 din Codul de procedură civilă, astfel încât sentința recurată se consideră comunicată recurentului-reclamant B. G. la data depunerii cererii de recurs, respectiv 16.07.2013.
În concluzie, pentru recurentul-reclamant Berneagă M. E., termenul de recurs de 5 zile a început să curgă la data de 11.07.2013 și s-a împlinit la data de 17.07.2013 iar pentru recurentul-reclamant B. G., termenul de recurs de 5 zile a început să curgă la data depunerii cererii de recurs, respectiv 16.07.2013 și s-a împlinit la data de 22.07.2013.
Astfel cum se poate observa din înscrisul de la fila 3 - cererea de recurs transmisă prin e-mail Tribunalului București – recursul a fost declarat la data de 16.07.2013, cu respectarea termenului de decădere de 5 zile dar cererea nu cuprinde motivele de recurs, întrucât, deși în cuprinsul adresei se face referire la atașarea motivelor, în realitate acestea nu au fost atașate adresei de e-mail, aceasta rezultând din împrejurarea că, pe adresa imprimată, persoana desemnată să înregistreze recursul a făcut, sub semnătură, mențiunea „lipsă motive”.
Întrucât recursul nu a fost motivat prin însăși cererea de recurs, instanța de recurs reține că, potrivit prevederilor art. 303 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recurenții aveau posibilitatea să depună, separat, motivele de recurs, înăuntrul termenului de recurs de 5 zile, respectiv până la data de 17.07.2013, în ceea ce îl privește pe recurentul-reclamant B. M. E. și până la data de 22.07.2013, în ceea ce îl privește pe recurentul-reclamant B. G..
Or, motivele de recurs au fost depuse de ambii recurenți abia la termenul de judecată din data de 23.09.2013 (filele 14-16), astfel cum s-a consemnat în Încheierea de ședință de la fila 23, cu depășirea termenului de decădere de 5 zile.
Sancțiunea nemotivării recursului în termenul legal este expres prevăzută la art. 306 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal cu excepția cazurilor prevăzute în alin. (2) – motivele de ordine publică.
Având în vedere că motivele de recurs au fost depuse cu depășirea termenului prevăzut de art. 303 alin. (1) din codul de procedură civilă și că, în situația de față, nu sunt invocate motive de recurs de ordine publică, în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs a admis excepția nulității recursului și, pe cale de consecință, a constatat nul recursul formulat de recurenți.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare recurentul reclamant Berneagă M. E., care consideră că decizia din recurs este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât este soluționat recursul în virtutea excepției de nulitate a recursului, ce nu fusese invocată sau dezbătută de părți, ceea ce s-a dezbătut fiind excepția tardivității depunerii motivelor de recurs, astfel că dintr-o eroare materială instanța de recurs se pronunța asupra unei excepții neinvocate și în condițiile în care, în realitate, spre deosebire de cele reținute în decizie, motivele de recurs fuseseră atașate mail-ului transmis tribunalului.
Prin întâmpinare, intimata P. S. 1 București prin Primar a solicitat respingerea contestației.
Contestația este neîntemeiată.
Nulitatea recursului este sancțiunea ce intervine în cazurile în care motivele de recurs sunt depuse tardiv, peste termenul de declarare a recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 306 C.pr.civ. 1865, astfel că excepția nulității analizată de instanța de recurs este una și aceeași cu cea a tardivității depunerii motivelor de recurs, indiferent de denumirea dată fiind rezolvată una și aceeași problemă cu cea dezbătută în concret.
Pe de altă parte, din înscrisul de la fila 3 dosar recurs (dosarul_/3/2012 al Curții de Apel București), cuprinzând mail-ul comunicat de contestator prin avocat tribunalului, nu rezultă atașarea vreunui document, aspect confirmat și de lucrătorul instanței, prin mențiunea „lipsă motive” (atașarea ce rezultă din înscrisul similar depus în faza de judecată a contestației în anulare la fila 66 putând fi ulterioară, cu prilejul retransmiterii mail-ului către noul avocat).
Ca atare, va fi respinsă contestația ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul B. M. E. împotriva deciziei civile nr. 4735/04.11.2013, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._/3/2012, în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. G. și M. C. și intimații-pârâți C. C., C. M. N. și Primăria S. 1 București, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.03.2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
H. P. G.A. F. L.E. F. E. S. M.
Red. și dact. jud. L.E.F./gref. E.S.M./2 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2048/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 3467/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
