Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 1551/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1551/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-03-2014 în dosarul nr. 3484/3/2012
DOSAR NR._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1551
Ședința publică din data de 3 martie 2014
Curtea constituită din:
Președinte C. P.
Judecător I. C. G.
Judecător C. M. F.
Grefier C. M.
Pe rol soluționarea recursurilor formulate de pârâtele AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și G. FINANCIARĂ – COMISARIATUL GENERAL împotriva sentinței civile nr. 777/12.02.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatul – reclamant Ș. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul – reclamant Ș. M., lipsind recurentele – pârâte Agenția Națională de Administrare Fiscală și G. Financiară - Comisariatul General.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimatul – reclamant a depus la data de 24.02.2014, prin serviciul „registratură”, întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recursurile formulate.
Intimatul - reclamant arată că nu mai poate solicita reîncadrarea deoarece prin O.U.G. nr. 74/2013 G. Financiară a fost desființată. Solicită respingerea recursurilor și menținerea hotărârii instanței de fond. Depune practică judiciară.
CURTEA,
Asupra recursului de fata;
Prin sentinta civila nr. 777/12.02.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ s-a admis actiunea formulata de reclamantul S. M. impotriva paratelor ANAF si G. F. – COMISARIATUL GENERAL, s-a dispus anularea deciziei nr. 159/22.07.2011 si s-a dispus reintegrarea reclamantului in fucntia publica de comisar clasa I grad profesional superior la G. F. SMB detinuta anterior deciziei indicate.
A fost obligata parata la plata in favoarea reclamantului a unei despagubiri egale cu salariile majorate, indexate si actualizate si cu celelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit, incepand cu data de 22.07.2011 si pana la reluarea efectiva a raporturilor de serviciu.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca prin decizia mai sus indicata s-a dispus elibererea reclamantului din functia publica de comisar clasa I, grad profesioanal superior incepand cu data de 25.07.2011, ca urmare a reorganizarii Garzii Financiare.
In esenta instanta de fond a retinut ca emiterea deciziei de eliberare din functie s-a facut fara avizul prealabil si conform al comisarului general, potrivit dispozitiilor art. 6 al. 1 din HG nr. 1324/2009.
Astfel, prin HG nr.566/2011, de modificare a HG nr.1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, a fost redus numărul total de posturi și s-a modificat structura organizatorică la G. Financiară, secțiile județene și cea a Municipiului București devenind entități fără personalitate juridică, ale căror competențe erau preluate de Comisariatul General al Gărzii Financiare.
HG nr.566/2011 a fost publicat în M.O. nr.405 din data de 09.06.2011 și fata de imprejurarea ca actul normativ nu prevede o data distincta privind ., rezulta ca aceasta s-a produs la data publicarii.
Instanta de fond a citat prevederile art. II din HG nr. 566/2011, dupa care a retinut ca termenul de 45 de zile prevauzt in aceste dispzoitii a expirat la 23.07.2011perioada pana la care se aplicau prevederile HG nr. 1324/2009 (art. 6).
A concluzionat ca decizia nr. 159/2011 emisa de SMB a Garzii Financiare privind eliberarea reclamantului din functie este nelegala fiind emisa in lipsa avizului conform prevazut de lege, care are caracter obligatoriu si nu poate fi suplinit de alte acte, cum ar fi referatul de aprobare a noii structuri organizatorice.
Instanta de fond a mai constatat ca la data emiterii deciziei contestate, respectiv 22.07.2011, Ordinul Presedintelui ANAF nr. 2253/2011 de aprobare a noii structuri pe sectii judetene, divizii, servicii, compartimente, precum si a numarului total de posturi pe aceste structuri, care a stat la baza emiterii deciziei de eliberare din functie, era suspendat prin Sentinta civila nr. 220/F/13.07.2011 pronuntata de Curtea de Apel Galati. Chiar daca reclamantul nu a fost parte in acel litigiu, nu se poate sustine ca parata nu avea obligatia de a tine cont de imprejurarea ca efectele actului in cauza erau suspendate pana la solutionarea pe fond a cauzei respective erga omnes, fiind vorba de un act cu caracter normativ, iar nu de un act administrativ individual.
A aratat ca si din aceasta perspectiva, decizia de eliberare din functie a reclamantului a fost emisa in mod nelegal.
Instanta de fond a retinut ca celelalte motive de nulitate invocate de reclamant sunt nefondate.
Decizia contestata a fost emisa ca urmare a HG nr.1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, in baza Ordinului Presedintelui ANAF nr. 2253/2011 de aprobare a noii structuri pe sectii judetene, divizii, servicii, compartimente, precum si a numarului total de posturi pe aceste structuri, avand avizul favorabil al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici transmis cu adresa nr._/23.06.2011.
Prin urmare, eliberarea din functia publica s-a efectuat in acord cu prevederile art. 99 alin. 1 lit. b din Legea nr. 188/1999 enuntate mai sus, fiind datorata reducerii personalului incadrat ca urmare a reorganizării institutiei publice angajatoare.
S-a organizat o testare profesionala in conformitate cu art. 100 al. 3 din legea si astfel parata si-a respectat obligatia de organizare a unui examen pentru departajarea functionarilor, fiind respectata procedura reglementata de legea nr. 188/1999.
Nu a retinut prevederile codului muncii invocate de reclamant deoarece sunt aplicabile dispozitiile legii nr. 188/1999 care au carcter special fata de cele ale codului muncii.
S-a considerat intemeiata si cererea de obligare a paratei la repunerea in situatia anterioara, respectiv la reintegrarea reclamantului pe postul detinut anterior eliberarii din functie si la plata de despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si actualizate.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs ambele parate care au solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei atacate si respingerea actiunii reclamantului in ceea ce priveste capatul de cerere princ are s-a solicitat anularea deciziei ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva iar in subsidiar ca neintemeiata.
Recurentele au invocat faptul ca hotararea atacata a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii fiind incidente dispozitiile art. 304 pct. 9 cod procedura civila.
Recurenta ANAF a invocat ca intanta de fond nu s-a pronuntat pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a sa invocata prin intampinare, desi era obligata sa se pronunte pe aceata exceptie conform art. 137 cod procedura civila.
Recurenta G. F. Comisariatul General a aratat ca nu se poate retine motivarea instantei de fond in sensul ca decizia contestata a fost emisa cu incalcarea dispozitiilor legale pentru ca nu ar exista avizul conform al comisarului general al Garzii Financiare.
A aratat ca prevederile art. 6 al. 1 din HG nr. 1324/2009 au fost adoptate in contextul emiterii OUG nr. 105/2009 de modificare a legii nr. 188/1999, ordonanta carea fost declarata neconstitionala prin decizia nr. 414/2010 a Curtii Constitutionale.
De asemenea prin decizia sus invocata Curtea Constitutionala a statuat ca lipsirea de temei constitutional a actelor primare are drept efect incetarea de drept a actelor subsecvente emise in temeiul acestora si ca asa cum a mai retinut anterior in cazul constatarii neconstitutionalitatii unor acte abrogatoare acesta isi inceteaza efectele iar prevederile legale care au format obiectul abrogarii continua sa isi produca efectele.
Prin declararea neconstitutionalitatii dispozițiilor O.U.G. nr.105/2009, s-a revenit la forma art.6 alin. (1) din H.G. nr.533/2007, potrivit căruia "Secțiile județene și Secția Municipiului București sunt conduse fiecare de un comisar șef secție, ordonator terțiar de credite, care numește, angajează, promovează, sancționează și eliberează din funcție personalul de execuție din subordinea sa".
Așadar, in conținutul art.6 alin.(1) valabil ca urmare a declarării neconstitutionalitatii O.U.G. nr.105/2009, prin lipsirea de temei constituțional a art.6 alin.(1) in forma din H.G. nr.1324/2011, nu mai apare avizul conform al comisarului general.
In ipoteza in care s-ar aprecia ca avizul conform al comisarului general ar fi fost inca prevăzut de textul legal menționat mai sus, aplicând legea in spiritul sau un asemenea aviz exista si este reprezentat de referatul de aprobare nr.803.798/22.06.2011, intocmit chiar de către Comisariatul General al Gărzii Financiare, privind noua structura organizatorica a Gărzii Financiare, structura care cuprinde posturile ramase ca urmare a procesului de reorganizare.
Ambele recurente au sustinut ca nu poate fi reținuta motivarea instanței de fond in ceea ce privește caracterul normativ al O.P.A.N.A.F. nr.2253/2011, ale cărui efecte erau suspendate, pana la soluționarea pe fond a cauzei respective erga omnes, prin Sentința civila nr.220/2011 de către Curtea de Apel G..
Actele cu caracter normativ se caracterizează prin faptul că au aplicabilitate generală, astfel cum stabilesc prevederile art. 3 lit. a) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare.
In doctrina de specialitate se definește actul administrativ unilateral cu caracter normativ ca fiind acel act administrativ care cuprinde reglementari de principiu, cu caracter obligatoriu, formulate in abstract, in vederea aplicării la un număr nedeterminat de persoane.
Actele administrative cu caracter individual se definesc prin faptul că efectele lor se produc asupra unui/unor subiect/subiecți de drept determinat/determinați sau cel puțin determinabili.
In speța, precizam ca Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr.2253/2011 emis in vederea punerii in aplicare a prevederilor H.G. nr.566/2011, aproba structura organizatorica a Comisariatului General ai Gărzii Financiare, a secțiilor județene si a Secției Municipiului București, repartizarea numărului maxim de posturi aprobat pentru G. F., statele de funcții pentru Comisariatul General al Gărzii Financiare, secțiile județene si Secția Municipiului București, precum si Regulamentul pentru organizarea si desfășurarea examenului de testare profesionala a funcționarilor publici.
Din cele arătate mai sus, rezulta fara putința de tăgada ca Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr.2253/2011 nu poate reprezenta un act cu caracter normativ, intrucat acesta nu are o aplicabilitate generala, nu se adresează "erga omnes", ci se adresează unui număr restrâns si bine definit de subiecți, respectiv funcționarilor publici si personalului contractual din cadrul Gărzii Financiare.
Recurentele au facut trimitere si la practica judiciara, inclusiv a ICCJ prin care au fost respinse actiunile formulate impotriva OPANAF nr. 2253/2011.
In acest context al faptului ca ordinul mai sus aratat nu avea caracter normativ atunci nici sentinta civila nr. 220/2011 a Curtii de Apel Galati nu avea niciun efect asupra situatiei reclamantului.
De asemenea s-a aratat cu privire la faptul ca s-a dispus reintegrarea reclamantului pe functia detinuta anterior ca in prezent postul a fost supus reorganizarii si ca acesta este ocupat de un functionar public care a participat la examenul de testare profesionala si a obtinut un punctaj corespunzator.
S-a mai aratat ca de la data eliberarii din functie a intimatului reclamant salariile functionrilor publici nu au mai fost indexate, astfel ca nu exista temei pentru a se putea dispune plata unor drepturi de care reclamatul nu ar fi beneficiat nici data nu ar fi fost eliberat din functie.
In drept, recurentele au invocat dispozitiile art.304 pct.9 si 304A1 C.proc.civ.; Legea nr.554/2004, cu modificările si completările ulterioare; Legea nr.188/1999, r2, cu modificările si completările ulterioare; H.G. nr. 109/2009, cu modificările si completările ulterioare; H.G. nr.1324/2009, cu modificările si completările ulterioare.
La 24.02.2014 intimatul reclamant a depus intampinare prin care a invocat faptul ca nu se mai poate dispune reincadrarea sa intrucat a fost desfiintata institutia Garzii Financiare prin OUG nr. 74/2013.
Solicita insa mentinerea hotararii in ceea ce priveste anularea deciziei atacate si achitarea drepturilor salariale de la data eliberarii din functie si pana la da data desfiintarii Garzii Financiare, 31.09.2013.
Cu privire la faptul ca nu ar fi fost obligatoriu avizul conform pentru ca ar fi fost abrogate implict prevederile HG nr. 1324/2009, intimatul reclamant a invederat ca in acest caz decizia atacata ar avea o baza legala eronata ceea ce ar duce la anularea ei.
Referatul de aprobare nu paote fi apreciat ca un aviz conform.
Cu privire la caraxterul ordinului OPANAF nr. 2253/2011 a aratat ca oricum acest ordin a fost anulaat inrevocabil prin hotararea nr. 8970/2013 a Curtii de Apel Ploiesti in doarul nr._ .
Referitor la despagubiri a aratat ca acestea pot fi acordate in conformitate cu prevederile art. 106 al. 1 din legea nr. 188/1999.
ANAF are calitate procesuala pasiva fata de prevederile OUG nr. 74/2013.
Intimatul reclamant a depus practica judiciara.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea constata ca recursurile paratelor sunt intemeiate pentru urmatoarele considerente.
Instanta de fond a retinut ca decizia atacata nr. 159/22.07.2011 a Garzii Financiare – Sectia Municipiului Bucuresti, prin care reclamantul a fost eliberat din functia publica de comisar clasa I, grad profesional superior, este nelegala din doua motive.
Primul, pentru ca eliberarea din functie a reclamantului s-a facut fara avizul prealabil si conform al comisarului general conform dispozitiilor art. 6 al. 1 din HG nr. 1324/2009, iar cel de-al doilea, pentru ca ordinul presedintelui ANAF nr. 2253/2011 era uspendat la data respectiva prin sentinta civila nr. 220F/13.07.2011 a Curtii de Apel Galati.
Niciunul dintre aceste doua motive de nelegalitate a actului contestat nu pot fi retinute.
Astfel in privinta unui aviz prealabil si conform al comisarului general acesta nu era necesar pentru ca nu se poate aplica trunchiat un text de lege.
Decizia contestata a fost emisa de catre comisarul sef de sectie si nu de catre directorul coordonator, astfel ca dispozitiile HG nr. 1324/2009 nu erau aplicabile decat in masura in care acestea erau in concordanta cu prevederile legii nr. 188/1999 fara modificarile aduse prin OUG nr. 105/2009, act normativ ce a fost declarat neconstitutional prin decizia Curtii Constitutionale nr. 1629/2009.
In mod corect recurentele parate au invocat retinerile Curtii Constitutionale din decizia 414/2010 potrivit carora declararea ca neconstitutionale a unor acte normative primare au drept efect incetarea de drept a actelor subsecvente emise in temeiul acestora.
Prin urmare declararea ca neconstitutionale a prevederilor dispozitiilor OUG nr. 105/2009 prin care functionarii publici cu functii de conducere au fost inlocuiti cu directori coordonatori, care nu aveau statut de functionari publici si care au fost numiti in baza unui act emis in baza acestor dispozitii, respectiv art. 6 din HG nr. 1324/2009, atrage incetarea de drept a dispozitiilor textului indicat anterior, precum si reintrarea in vigoare a prevederilor art. 6 din HG nr. 533/2007, care nu impun nici avizul indicat de instanta de fond si nici conducerea sectiei Mun. Bucuresti a Garzii Financiare de catre un director coordonator care poate elibera din functie personalul de executie din subordinea sa.
De altfel ratiunea pentru care prin HG nr. 1324/2009 la art. 6 a fost introdus avizul respectiv a fost aceea ca directorul coordonator sa nu poata elibera un functionar public din functie fara avizul unui alt fuctionar, respectiv comisarul general, situatie care nu se mai justifica atunci cand sectiile judetene si a Municipiului Bucuresti erau conduse de un comisar sef de sectie, cum este si situatia de la momentul emiterii deciziei de eliberare din functie a reclamantului.
Desi instanta de fond a citat prevederile art. 6 din HG nr. 1324/2009 nu a observat inadvertentele existente, respectiv faptul ca sectia nu era condusa de un director coordonator si acesta nu mai avea in subordine un director coordonator adjunct tocmai urmare a faptului ca OUG nr. 105/2009 a fost declarata neconstitutionala si implicit aceste functii au disparut.
Contrar celor sustinute de intimatul reclamant prin intampinare indicarea gresita a unui act normativ in cuprinsul deciziei nu atrage nulitatea acesteia.
Mai mult dispozitiile HG nr. 1324/2009 care nu aveau legatura cu prevederile OUG nr. 105/2009, au ramas in continuare in vigoare.
De asemenea au fost interpretate eronat si prevederile art. II din HG nr. 566/2011, deoarece al. 2 al acestui articol se refera la activitatea Garzii Financiare si nu la numirea in functii, incadrarea si eliberarea din functii.
Este adevarat ca incadrarea in noile functii se face in termenul de 45 de zile prevazut la al 1 al aceluiasi articol, ceea ce inseamna ca si eliberarile din functiile anterior detinute se fac in aceeasi perioada insa tinand cont de actele normative astfel cum erau in vigoare anterior, ori art. 6 al HG nr. 1324/2009 nu mai era in vigoare in forma in care a fost adoptat urmare a admiterii exceptiei de neconstitutionalitate a OUG nr. 105/2009, fiind in vigoare in forma anterioara adica aceea din art. 6 din HG nr. 533/2007.
Functiile de director coordonator si director coordonator adjunct nu au existat decat in perioada de la adoptarea OUG nr. 79/2009 si 105/2009 si pana la declararea ca neconstitutionala a ultimei ordonante.
Prin urmare in iulie 2011 nu se mai putea retine ca dispozitiile art. 6 din HG nr. 1324/2009 mai erau in vigoare in forma in care acest act normativ a fost adoptat.
In acest context nu mai sunt analizate si sustinerile recurentelor referitoare la existenta avizului prin referatul de aprobare nr._/22.06.2011.
Referitor la OPANAF nr. 2253/2011 se retine ca acest ordin are caracter de act administrativ cu caracter individual si nu normativ, astfel incat suspendarea lui printr-o sentinta civila a Curtii de Apel Galati nu are nicio relevanta cu privire la situatia reclamantului.
Reclamantul a invocat in favoarea sa dispozitiile si motivarea sentintei civile nr. 209/12.06.2012 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti in dosarul nr._, insa aceasta sentinta a fost modificata in recurs in sensul ca a fost respinsa cererea de chemare in judecata si cererile de interventie formulate in fata instantei de fond (a se vedea solutia de la fila 59 din dosarul de recurs depusa chiar de catre acesta), ceea ce inseamna ca instanta de recurs nu a considerat ordinul respectiv ca fiind unul normativ, pentru care era obligatorie publicarea sa, ci individual.
Caracterul individual rezida din faptul ca prin acesta se aproba structura organizatorica a unei entitati determinate Comisariatul General al Garzii financiare si a sectiilor judetene si a Mun. Bucuresti si se aplica numai functionarilor publici si personalului contractual al Garzii Financiare, deci unei categorii de subiecti strict determinata.
Fiind vorba de un act administrativ cu caracter individual nici suspendarea acestuia printr-o sentinta . care reclamantul nu a fost parte, nu are nicio relevanta in cauza de fata si nu poate atrage nulitatea deciziei contestate de reclamant.
In privinta celorlalte motive de nelegalitate invocate de reclamant, in mod corect instanta de fond le-a apreciat ca fiind nefondate.
Intradevar au fost respectate dispozitiile legii nr. 188/1999 in privinta eliberarii din functie a reclamantului, atat in ceea ce priveste reducerea posturilor ca urmare a reorganizarii, a organizarii unui examen sub forma testarii profesionale (filele 48-61 din dosarul_ al acestei instante), a acordarii preavizului (fila 37 acelasi dosar).
De asemenea din cuprinsul deciziei aflate la fila 52 din dosarul de fond reiese ca decizia a fost motivata in fapt si in drept, aratandu-se inclusiv faptul ca reclamantul a fost respins la examenul de testare profesionala desfasurat in perioada 11.07._11 si ca eliberarea din functie s-a datorat reoganizarii Garzii Financiare.
In mod corect instanta de fond a retinut ca prevederile legii nr. 188/1999, care este o lege speciala exclud aplicarea unor norme cu caracter general din codul muncii.
F. de cele retinute mai sus se constata legala si temeinica decizia nr. 159/2011 a Garzii Financiare SMB si neintemeiata actiunea reclamantului.
Celelalte capete de cerere sunt subsecvente, motiv pentru care urmeaza a fi respinse fata de respingerea capatului principal al actiunii.
F. de aceasta situatie nu va mai analiza sustinerile recurentelor referitoare la inexistenta unei indexari a salariilor functionarilor publici.
Ca urmare in baza art. 1, 8, 10 si 18 din legea nr. 554/2004, legea nr. 188/1999 constata neintemeiata actiunea reclamantului.
Astfel se constata intemeiate recursurile paratelor urmand ca in baza celor invocate, a art. 299 si urmatoarele cod procedura civila (1865) sa il admita si sa modifice potrivit art. 312 Cod procedura civila in tot sentinta recurata in sensul ca va respinge actiunea reclamantului ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de pârâtele AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și G. FINANCIARĂ – COMISARIATUL GENERAL împotriva sentinței civile nr. 777/12.02.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatul – reclamant Ș. M..
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3.03.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. P. I. C. G. C. M. F.
GREFIER,
C. M.
Red. C.P. /2 ex./
Jud. Fond. R. B.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2703/2014.... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 6899/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
