Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 6031/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Decizia nr. 6031/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-09-2014 în dosarul nr. 47661/3/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR.6031

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05.09.2014

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: B. V.

JUDECĂTOR: V. D.

JUDECĂTOR: U. D.

GREFIER: C. D.

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR „PRO LEX”, REPREZENTANT AL RECLAMANTULUI N. R., împotriva sentinței civile nr.476/24.01.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte M. A. INTERNE și DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata pârâtă Direcția G. de Poliție a municipiului București prin consilier juridic N. A., lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimatele pârâte au depus prin serviciul registratură întâmpinări le recursul formulat.

Având cuvântul, intimata pârâtă DGPMB prin consilier juridic, declară că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Intimata pârâtă Direcția G. de Poliție a municipiului București prin consilier juridic solicită respingerea recursului ca nefondat. Solicită instanței să aibă în vedere prevederile art.12 alin.2 din OUG 30/2007 privind organizarea și funcționarea M.A.I potrivit cărora structura organizatorică și efectivele MAI se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar potrivit dispozițiilor art.12 alin.3 din același act normativ, încadrarea unităților pe categorii, organizarea, funcționarea și dotarea acestora se aprobă prin ordin al ministrului.

Pentru motivele arătate și cele expuse în întâmpinare solicită respingerea recursului ca nefondat.

Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.476/24.01.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ a fost admisă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul M. A. Externe.

A fost respinsă cererea in ceea ce-l priveste pe paratul anterior mentionat ca fiind formulata impotriva unei entitati administrative fara calitate procesuala pasiva.

A fost respinsă cererea, in rest, privind pe reclamant N. R. reprezentat de SINDICATUL N. AL POLITISTILOR SI VAMESILOR „PRO LEX” în contradictoriu cu pârâții M. A. INTERNE și DIRECȚIA GENERAL DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, ca fiind neintemeiata.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

1) Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata 1

De esența litigiului dedus judecății este faptul că raportul juridic dedus judecății privește autoritatea publică în cadrul căreia reclamantul este încadrat ca funcționari public cu statut special (politist), respectiv parata 2.

Cu respectarea dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, litigiile care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanței de contencios administrativ, astfel că numai autoritatea cu care este încheiat raportul de serviciu va avea calitate procesuală pasivă.

Cum cererea dedusa judecatii are ca obiect încadrarea reclamantului pe un post de nivel superior din cadrul paratei 2 si avand în vedere că reclamantul este polițist în cadrul acestei parate, exceptia analizata apare ca fiind intemeiata.

In consecinta, instanta o va admite si va dispune respingerea cererii in ceea ce o priveste pe parata 1 ca fiind formulata impotriva unei entitati administrative fara calitate procesuala pasiva.

2) Cu privire la fondul cauzei

Reclamantul, agent de politie in cadrul paratei 2, a solicitat încadrarea sa în clasa de salarizare și coeficienții de ierarhizare aferenți funcției corespunzătoare gradului de agent șef principal de poliție cu studii superioare, dar i s-a refuzat transformarea postului.

Din verificarea sustinerilor reclamantului prin raportare la temeiul legal invocat, rezulta că este justificat refuzul de încadrare a acestuia pe o funcții de nivelul studiilor superioare.

Astfel, potrivit art. 5 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 284/2010, realizarea ierarhiei salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu, are la bază evaluarea posturilor, diferențierea făcându-se în funcție mai multe criterii, printre care cunoștințele și experiența.

În anexa VII a Legii nr. 284/2010, poz. 19 și 20, s-a prevăzut o diferențiere de încadrare pentru funcția de agent - agent șef principal de poliție, în raport de nivelul studiilor - medii sau superioare.

Însă, la pct. 8 al anexei, se prevede că numirea agenților de poliție/penitenciare în funcții prevăzute în statele de organizare cu studii superioare se face conform metodologiei aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite, iar până la data pronunțării prezentei hotărâri nu s-a făcut dovada că ar fi fost emis un astfel de ordin, în baza căruia să fie numiți agenții în funcții prevăzute pentru studii superioare.

Asa fiind, nu există cadrul normativ pentru transformarea posturilor agenților de poliție.

Pe de alta parte, potrivit art. 12 alin. 2 și 3 din O.U.G. nr. 30/2007, structura organizatorică și efectivele Ministerului Internelor și Reformei Administrative se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar încadrarea unităților pe categorii, organizarea, funcționarea și dotarea acestora se aprobă prin ordin al ministrului.

Totodată, art. 5 din O.M.A.I. nr. 65/2011 prevede că numărul total de posturi pe tipuri și categorii de funcții se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, iar art. 13 alin. 2 din același ordin stabilește că statele de organizare se aprobă prin dispoziție a ordonatorului secundar de credite - Inspectoratul General al Poliției Române.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat, pârâtul Sindicatul N. al Polițiștilor reprezentant al reclamantului N. R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, arătând în esență următoarele:

1. Instanța in mod nelegal a dispus admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului A. Interne.

Motivarea instanței a privit exclusiv calitatea de angajator direct a paratului DGPMB, fara a lua in calcul obiectul acțiunii si mai ales argumentele pentru care a respins acțiunea.

Acțiunea are ca obiect obligarea paraților M. A. Interne si Direcția Generala de Politie a Municipiului București la încadrarea membrilor săi, agenți de poliție cu studii superioare în clasa de salarizare si coeficienții de ierarhizare aferenți funcției corespunzătoare gradului de agent șef principal de poliție cu studii superioare si obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Ca atare, având in vedere ca este vorba de o obligație care privește incadrarea in structurile politiei, M. A. Interne are calitate procesuala pasiva.

Astfel, prin legea 284/2010, in anexa VII se prevede ca numirea in funcțiile din anexa, se face potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite, iar OMAI 65/2011 dispune ca numărul total de posturi pe tipuri si categorii de funcții se aproba prin ordin al ministrului.

In aceste condiții, analizarea dreptului si a obligației corelative de incadrare a reclamanților trebuie analizate in contradictoriu atat cu angajatorul direct cat si cu persoana juridica responsabila de punerea in executare a legii.

2. Cu privire la fondul cauzei, s-a considerat ca intreaga motivare a instanței de judecata este una nelegala si netemeinica.

Reclamantul isi desfășoară activitatea ca agent de politie in cadrul paratelor, fiindu-i recunoscute studiile superioare absolvite.

Instanța de fond, in analizarea fondului cauzei, a dat o interpretare greșita dreptului pretins si a normelor legale invocate, sens in care a reținut ca pentru a proceda la încadrarea agenților de politie in funcții corespunzătoare pentru studii superioare, este necesara emiterea in prealabil a unor ordine MAI si a unei dispoziții IGPR, care sa prevadă statele de organizare corespunzătoare, respectiv metodologia de numire.

Instanța de fond a dat o interpretare greșita obiectului dedus judecații,, omițând sa observe ca dreptul pretins este expres prevăzut de textele de lege.

Prin nerecunoașterea dreptului pretins, diferențierea dată de lege cu privire la drepturile polițiștilor cu studii superioare rămâne lipsită de conținut și este discriminatorie față de ceilalți funcționari publici care dobândesc o diplomă de nivel superior.

Mai mult decât atât, instanța de fond a omis sa observe ca, până la . Legii nr. 284/2010 nu a existat acest sistem de încadrare salariala și nici nu au existat state de funcții de agenți de poliție a căror ocupare necesita deținerea unei diplome de licență. Pe de altă parte, este vorba de încadrarea salariala, nefiind necesară modificarea funcțiilor publice sau a gradelor profesionale.

In analizarea fondului solicitam instanței sa dea o interpretare corecta prevederilor legale invocate:

Prin Legea 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, in vigoare de la data de 01.01.2011, s-a implementat un nou sistem de încadrare a personalului bugetar in vederea stabilirii remunerației, inclusiv a polițiștilor, consacrându-se principiul supremației legii, în sensul că drepturile de natură salariala se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii.

Totodată, prin art. 5 din Lege s-a statuat ca realizarea ierarhiei salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu, are la bază evaluarea posturilor, diferențierea făcându-se si în funcție de criteriul cunoștințelor și experienței.

Urmare a aplicării acestui principiu, in Anexa VII din Lege s-a stabilit ca soldele de funcție și salariile de funcție pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, din cadrul instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională sa se diferențieze sub aspectul coeficienților si a claselor in raport si de nivelul studiilor funcțiilor in cauza.

Astfel, in tabelul din Anexa VII, la pozițiile 19 si 20 se regăsesc funcțiile corespunzătoare gradelor de agent - agent șef principal de poliție (șef formațiune) si funcțiilor corespunzătoare gradelor de agent - agent șef principal de politie diferențiate sub aspectul încadrării in clasa de salarizare si coeficient de ierarhizare in funcție de nivelul studiilor medii sau superioare.

Deși legea salarizării unitare a intrat in vigoare la data de 01.01.2011, nici pana la acest moment, reclamanții ce au studii superioare, recunoscute in cadrul activității desfășurate, nu au fost încadrați in funcțiile corespunzătoare clasei de salarizare.

Trebuie avut in vedere ca in baza OG 38/2004 privind salarizarea polițiștilor prevedea doar un adaos de 25% la salariul de baza, pentru agenții cu studii superioare. Reclamanții au beneficiat de acest spor, fiindu-le recunoscute diplomele de studii superioare.

Ulterior, ca urmare a legii 330/2009 si a celorlalte reglementari privind salarizarea funcționarilor publici, pentru anul 2010 si 2011, acest spor a fost inclus in salariu, întrucât reclamanții au continuat sa desfășoare aceeași activitate. Si in prezent reclamanții beneficiază de acest spor, care face parte din salariul de baza.

Referitor la aplicabilitatea legii 284/2010, este adevărat ca pentru moment nu se aplica coeficienții prevăzuți de lege, respectiv cei din Anexa VII, polițiștii alături de ceilalți funcționari publici beneficiind de vechiul sistem de salarizare.

Cu toate acestea, apreciem ca parații trebuiau sa dispuna pana la acest moment incadarea in funcțiile prevăzute de lege, urmând ca ulterior sa aplice si coeficienții aferenți.

Refuzul paraților de a efectua încadrarea in noile funcții, lipsește practic de conținut prevederile legii. Singurul motiv invocat de către parați este acela ca in prezent nu se aplica coeficienții de salarizare aferenți acestor funcții.

Acesta nu poate fi un temei plauzibil, intrucat activitatea prestata de catre reclamanți nu are ca singur conținut doar salariul ci si funcția corespunzătoare postului.

Desi argumentele prezentate mai sus conduc la admiterea acțiunii, instanța fondului a considerat-o neîntemeiata, invocând lipsa unui cadru normativ in baza căruia sa fie făcuta aceasta transformare a postului.

In drept, recursul a fost întemeiat pe art. 304 indice 1 C..

Legal citați, intimații au depus întâmpinare la dosar.

Intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București a solicitat respingerea recursului ca nefundat, arătând în esență următoarele:

In cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a menționat faptul că „....deși argumentele prezentate mai sus conduc la admiterea acțiunii, instanța fondului a considerat-o neîntemeiată, invocând lipsa unui cadru normativ în baza căruia să fie făcută această transformare a postului. Considerentele instanței sunt însă nelegale și netemeinice, în cauză nefiind vorba de o veritabilă transformare a postului … de fiecare dată ne-am lovit de refuzul acesteia de a aplica legea".

Cu privire la critica adusă, respectiv faptul că lipsa unui cadru normativ nu ar trebui să conducă la pronunțarea unei hotărâri de respingere a acțiunii, s-a arătat că dispozițiile pct.8 din Anexa VII a Legii nr.284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, potrivit cărora "numirea agenților de poliție/penitenciare în funcții prevăzute în statele de organizare cu studii superioare se face conform metodologiei aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite".

Totodată, în conformitate cu prevederile art.12 alin.2 din O.U.G. nr.30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului A. Interne: „Structura organizatorică și efectivele Ministerului A. Interne se aprobă prin hotărâre a Guvernului" iar potrivit dispozițiilor art.12 alin.3 din același act normativ „încadrarea unităților pe categorii, organizarea, funcționarea și dotarea acestora se aprobă prin ordin al ministrului".

Intimatul M. A. Interne, reprezentat prin Direcția G. Juridică, a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat, arătând în esență următoarele:

Instanța de fond a reținut corect în cuprinsul sentinței atacate faptul că între M.A.I. și membrii recurentului-reclamant nu a existat niciun raport juridic de muncă direct, aceștia desfășurându-și activitatea în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.

Potrivit art. 7 alin. 3 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea M.A.I., „ministrul afacerilor interne are calitatea de ordonator principal de credite".

Art. 12 alin. 5 din același act normativ prevede că m.a.i. stabilește prin ordin, conducătorii unităților și subunităților care au calitatea de ordonator de credite.

Anexa nr. 12 la Ordinul m.a.i. nr. S/79/2013 privind exercitarea calității de ordonator de credite în M.A.I., stabilește drepturile și îndatoririle ordonatorilor secundari și terțiari de credite din instituția MAI.Conform pct. 2 lit. a, ordonatorii terțiari de credite au dreptul de a angaja, lichida și ordonanța cheltuieli în limita alocațiilor bugetare aprobate, cu condiția ca respectiva cheltuială să fie prevăzută în mod expres într-un act normativ și să fie vizată pentru controlul financiar preventiv propriu de contabilul-șef sau înlocuitorul acestuia.

Conform regulii instituite de prevederile art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ministrul administrației și internelor, în calitatea sa de ordonator principal de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Așadar, stabilirea și plata drepturilor bănești de care beneficiază fiecare polițist în parte, din cadrul unităților subordonate D.G.P.M.B., sunt în competența exclusivă a șefului acestei direcții, care este ordonator terțiar de credite, calitate stabilită de ordinul amintit.

Faptul că MAI, în calitate de ordonator principal de credite, repartizează instituțiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu constituie un temei suficient pentru atragerea acesteia in litigiu.

Pe fondul cauzei, acțiunea recurentului-reclamant a fost respinsă în mod corect ca fiind neîntemeiată din următoarele considerente:

Referitor la încadrarea agenților de poliție cu studii superioare în clasa de salarizare și coeficienți de ierarhizare aferenți funcției corespunzătoare gradului de agent șef principal de poliție cu studii superioare:

Potrivit pct. 5 din Nota la Anexa nr. 1 din O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, forma în vigoare în perioada de referință, dreptul agenților de poliție absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, de a beneficia de un spor de 25% din salariul de funcție subzista dacă își desfășurau activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

La nivel intern, modalitatea de acordare a acestor drepturi bănești a fost reglementată de Ordinul m.a.i. nr. 318/05.08.2004 privind specialitățile studiilor superioare, cursurilor postuniversitare și ale titlurilor științifice care exceptează ofițerii de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională/capacitate. Domeniile corespunzătoare studiilor superioare absolvite de agenții de politie pentru care beneficiază de sporul salarial de 25%.

Art. 48 pct. 9 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a abrogat o parte din dispozițiile O.G. nr. 38/2003, printre care și pct. 5 din Nota la Anexa nr. 1.

Având în vedere faptul că Ordinul m.a.i. nr. 318/05.08.2004 a fost adoptat în baza pct. 5 din Nota la Anexa nr. 1 din O.G. nr. 38/2003, iar noua reglementare normativă nu a prevăzut acordarea unui astfel de spor, în conformitate cu prevederile art. 67 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a intervenit o abrogare implicită a prevederilor actului normativ intern.

Referitor la reîncadrarea în funcție, în anul 2010, a agenților de poliție care au absolvit studii superioare, potrivit art. 4 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010, întregul personal din sectorul bugetar încadrat în autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 alin. 1 și 3 din Legea-cadru nr. 330/2009, a fost reîncadrat corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute la data de 31.12.2009.

De asemenea, la art. 6 alin. 1 din același act normativ, se prevedea faptul că în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu O.U.G. nr. 1/2010 sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în același condiții.

In ceea ce privește încadrarea agenților pe funcții prevăzute cu studii superioare, art. 1 alin. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, prevede faptul că începând cu data de 01.01.2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în același condiții.

La art. 5 alin. 2 din același act normativ se menționează faptul că în anul 2011 se utilizează nivelul bazei de calcul pentru luna octombrie 2010, majorat cu 15%.

De asemenea, art. 1 alin. 2 al art. II din O.U.G. nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din O.U.G. nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări de Legea nr. 283/2011, stipulează că în anul 2012, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se mențin Ia același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în același condiții.

În condițiile în care legislația în domeniul salarizării face trimitere la „funcții similare existente la 31.12.2009", în prezent o astfel de asimilare nu poate fi realizată deoarece Ia data de 31.12.2009, în statele de organizare ale unităților M.A.I. nu erau prevăzute funcții de agenți de poliție cu studii superioare.

Pe de altă parte, Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prevede la pct. 8 din Nota la Capitolul I din anexa nr. VII, faptul că numirea agenților de poliție/penitenciare în funcții prevăzute în statele de organizare cu studii superioare se face conform metodologiei aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.

Cu privire la acest aspect, pe de o parte, până în prezent, nu a fost elaborat un act normativ în acest sens, iar pe de altă parte, numirea în astfel de funcții se face în măsura în care acestea sunt prevăzute în statele de organizare ale unităților, or, atâta timp cât nu sunt astfel de funcții, nu se poate da curs solicitării organizației sindicale.

Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 304 indice 1 Cod pr. civ., Curtea a reținut următoarele:

Potrivit art. 7 alin. 3 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea M.A.I., „ministrul afacerilor interne are calitatea de ordonator principal de credite".

Art. 12 alin. 5 din același act normativ prevede că m.a.i. stabilește prin ordin, conducătorii unităților și subunităților care au calitatea de ordonator de credite.

Pe fondul cauzei, acțiunea recurentului-reclamant a fost respinsă în mod corect ca fiind neîntemeiată din următoarele considerente:

La art. 5 alin. 2 din același act normativ se menționează faptul că în anul 2011 se utilizează nivelul bazei de calcul pentru luna octombrie 2010, majorat cu 15%.

Cu privire la acest aspect, numirea în astfel de funcții se face în măsura în care acestea sunt prevăzute în statele de organizare ale unităților, or, atâta timp cât nu sunt astfel de funcții, nu se poate da curs solicitării organizației sindicale.

Față de considerentele de fapt și de drept învederate mai sus, instanța reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art. 312 Cod pr. civ. îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul recurentul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR „PRO LEX”, REPREZENTANT AL RECLAMANTULUI N. R., împotriva sentinței civile nr.476/24.01.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte M. A. INTERNE și DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi,05.09.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

B. V. V. D. U. D.

GREFIER

C. D.

Red.jud.V.D./2 ex./10.10.2014

Tehn. C.B.

Tribunalul București - Secția a II-a

C. Administrativ și Fiscal

Jud.fond.A. C.

← Pretentii. Decizia nr. 4056/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Anulare act administrativ. Hotărâre din 24-09-2014, Curtea de... →

Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 6031/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 6031/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI