Obligaţia de a face. Decizia nr. 8239/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8239/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 48288/3/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 8239
Ședința publică din data de 06.11.2014
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE Z. G. L.
JUDECĂTOR D. G.
JUDECĂTOR Ș. A.
GREFIER M. LUCREȚIA
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta – reclamantă DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 2 BUCUREȘTI împotriva Sentinței civile nr.236 / 15.01.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ /CA/2012, în contradictoriu cu intimații – pârâți DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTPR 6 BUCUREȘTI și C. L. SECTOR 6 BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Curtea nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.
CURTEA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin sent.civ. nr. 236/15.02.2014, Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului L. Sector 6 si a respins actiunea in contradictoriu cu acesta ca fiind formulata impotriva unei autoritati fara calitate procesuala pasiva.
A respins actiunea formulată de reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 2 BUCUREȘTI, având ca obiect obligarea pârâților la plata sumei de 839.094 81 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere pentru un număr de 9 beneficiari cu domiciliul în sectorul 6, aflați în centre de îngrijire din sectorul 2, aflate în subordinea reclamantei, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 6 BUCUREȘTI, ca neintemeiata.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârîtului CLS2, că aceasta este fondată, întrucât DGASPCS6 are personalitate juridică si prin urmare, aceasta autoritate poate dispune cu privire la pretentiile reclamantei, putand formula in acest sens cerere catre ordonatorul de credite CLS6 in situatia in care prezenta actiunea va fi admisa pe fond, in acest sens avandu-se in vedere si disp. art.33 alin.2 din HG nr.268/2007, conform cărora obligația de decontare a cheltuielilor aferente întreținerii persoanelor cu handicap revine consiliului județean sau consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București în a cărui/căror rază teritorială își are domiciliul persoana cu handicap, prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.
Pe fondul cauzei, tribunalul a considerat că pretențiile emise de reclamantă împotriva pîrîtei DGASPC S6, sunt neîntemeiate.
Astfel, potrivit art.54 alin.1 din Legea nr.448/2006, persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită și protejată într-un centru din localitatea/județul în a cărei/cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința. Finanțarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea. În cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate în condițiile prevăzute la alin.1, persoana cu handicap poate fi îngrijită și protejată într-un centru aflat în altă unitate administrativ-teritorială. Decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată.
Reclamanta a pretins pîrîtei să deconteze suma de 839.094,81 lei reprezentînd cheltuieli de intretinere pentru un numar de 9 beneficiari, D. I., M. F., MITRANCA E., C. D. N., CREOSTEANU E., L. I., N. I. R., OLAERU M. A., STESENCO USAS C. care sunt persoane cu handicap, instituționalizate, suma fiind aferenta perioadei 01.04._11. Însă aceste persoane cu handicap aveau reședința în anul 2008 pe raza Sectorului 2, după cum se poate observa din copia actelor acestora de identitate aflate la filele 62 -93.
Dispozițiile legale menționate prevăd obligația de a îngriji și proteja persoana cu handicap într-un centru din localitatea/județul în a cărei/cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința. Cele nouă persoane cu nevoi speciale au toate reședința stabilită în sectorul 2, astfel că revine reclamantei obligația de a suporta cheltuielile aferente întreținerii acestora.
Faptul că cele nouă persoane au domiciliat cu mulți ani în urmă pe raza mun. București, sect.6, nu justifică pretențiile emise împotriva pîrîtei, în condițiile în care beneficiarii serviciilor sociale s-au stabilit pe teritoriul administrativ al sectorului 2 dinainte de apariția Legii nr.448/2006, respectiv a HG nr.268/2007. De altfel, pe adeverința de identitate emisă pe numele acestora se menționează lipsă dovadă domiciliu, fiind preluată o adresă de domiciliu pentru care nu există vreo probă cu privire la actualitatea acestui domiciliu.
Prin urmare, tribunalul a apreciat că nu există temei legal pentru ca pîrîta DGASPC S 6 să fie obligata să suporte cheltuielile de întreținere pentru cele nouă persoane cu handicap instituționalizate pe raza Sectorului 2.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 2 BUCUREȘTI, înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal la data de 3.04.2014, prin care a invocat, în esență, nelegalitatea hotărârii recurate (art. 304 pct. 9 C.pr.civ.), având în vedere că relevant este domiciliul persoanelor îngrijite, domiciliu aflat în sectorul 6, fiind aplicabile dispozițiile art. 33 din HG nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Intimata a depus întâmpinare (f. 14 și urm.), prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
După cum rezultă din situația de fapt temeinic reținută de prima instanță pe baza probelor administrate, situație de altfel necontestată în recurs, cheltuielile de întreținere efectuate de recurenta-reclamantă și care fac obiectul cererii deduse judecății privesc beneficiari care au reședința în sectorul 2 București, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la f. 62 – 93 dosar judecătorie.
Recurenta-reclamantă susține că relevant este doar domiciliul înscris în actele de identitate, iar nu reședința, însă această critică nu poate fi primită, întrucât ea nu corespunde unei corecte interpretări a dispozițiilor legale.
Astfel, potrivit art. 54 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, (1) Persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită și protejată într-un centru din localitatea/județul în a cărei/cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința.
(2) Finanțarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea.
(3) În cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate în condițiile prevăzute la alin. (1), persoana cu handicap poate fi îngrijită și protejată într-un centru aflat în altă unitate administrativ-teritorială.
(4) Decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată.
(5) Modalitatea de decontare va fi stabilită prin normele metodologice*) de aplicare a prevederilor prezentei legi.
Cu toate că doar modalitate de decontare trebuia reglementată prin normele metodologice, care nu au voie să se suprapună peste reglementarea legală și cu atât mai puțin să o contrazică, prin art. 33 alin.2 din HG nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 s-a prevăzut că obligația de decontare a cheltuielilor prevăzute la alin. (1) revine consiliului județean sau consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București în a cărui/căror rază teritorială își are domiciliul persoana cu handicap, prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.
Se constată însă că potrivit art. 54 alin.1 din lege, obligația de suportare a costurilor de întreținere revine recurentei-reclamante, în prezenta cauză, în considerarea reședinței celor 9 persoane ocrotite în sectorul 2, întrucât legea folosește disjuncția ,,sauˮ, referindu-se alternativ la domiciliu sau reședință. Este așadar suficient ca reședința să se afle în sectorul 2, caz în care unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se află domiciliul declarat nu are obligația suportării costurilor prevăzute de normele menționate.
Contrarietatea dintre lege și hotărârea de guvern trebuie rezolvată în favoarea legii, în virtutea principiilor generale referitoare la forța juridică a actelor normative, hotărârile de guvern fiind emise pentru organizarea executării legii (art. 108 alin.2 din Constituție), așadar în baza și nu împotriva legii.
Față de cele ce preced, recursul va fi respins ca nefondat, potrivit art. 312 alin.1 C.pr.civ. 1865, aplicabil față de data introducerii cererii (art. 3 din L. nr. 76/2012).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 2 BUCUREȘTI împotriva sentinței civile nr.236 / 15.01.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ /CA/2012, în contradictoriu cu intimații – pârâți DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTPR 6 BUCUREȘTI și C. L. SECTOR 6 BUCUREȘTI, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, Z. G. L. D. G. Ș. A.
GREFIER
M. LUCREȚIA
Redactat/tehnoredactat – jud.Z. L.
JUD. FOND S. G. - Tribunalul București – Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 4125/2014. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 4056/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
