Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 2928/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2928/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-04-2014 în dosarul nr. 22754/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII –A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2928
Ședința publică din data de 10 aprilie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. N.
JUDECĂTOR: B. L. PATRAȘ
JUDECĂTOR: E. C. V.
GREFIER: F. E. B.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant Ș. M., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul reprezentantului Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (SPR Diamantul) din București, .. 17A, sector 4, împotriva sentinței civile nr. 4848/29.11.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX-a C. administrativ și fiscal, în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în București, .. 6, sector 5, prin reprezentant legal Oficiul Juridic, DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 19, sector 3, prin reprezentant legal Serviciul Juridic și D. I., cu domiciliul ales la locul de muncă, în București, . S. N. nr. 2-4, sector 3, având ca obiect „litigiu funcționari publici”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata-pârâtă Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, prin reprezentant convențional consilier juridic V. D. Ș., în baza delegației de reprezentare (depusă la fila 23 dosar), lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
-stadiul procesual: cauza se află la al șaselea termen de judecată, în recurs;
-procedura de citare este legal îndeplinită;
-prin încheierea de ședință de la termenul de judecată precedent, Curtea a dispus comunicarea către celelalte părți a excepției de nelegalitate depusă la dosarul cauzei de recurentul-reclamant și a pus în vedere acestora să depună la dosarul cauzei un punct de vedere sub aspectul admisibilității acesteia, obligație îndeplinită doar de intimata-pârâtă DGPMB, la data de 18.03.2014, prin C. Registratură (filele 71-72 dosar).
Curtea acordă cuvântul asupra admisibilității noii excepții de nelegalitate invocată de recurentul-reclamant în cadrul prezentului recurs și care privește Raportul nr._/22.12.2011 privind acordarea unei derogări de la prevederile OMAI nr. 69/2009.
Intimata-pârâtă prezentă, prin consilier juridic, având cuvântul, susține ceea ce a exprimat și în conținutul punctului de vedere depus la dosarul cauzei și pune concluzii de admitere a excepției de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate și, pe cale de consecință, respingerea excepției de nelegalitate ca inadmisibilă, conform prevederilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 554/2004. Conform acestui text legal, excepția de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual poate fi ridicată doar în fața instanței de fond, or recurentul-reclamant a înțeles să ridice această excepție în fața instanței de recurs. Mai mult, recurentul-reclamant ar fi putut solicita instanței de fond să pună în vedere Inspectoratului G. al Poliției Române să depună la dosarul cauzei raportul respectiv, ulterior având dreptul de a invoca excepția de nelegalitate a acestui raport dar nu a înțeles să se prevaleze de acest drept.
Curtea, după deliberare, respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată de recurentul-reclamant în cadrul prezentului recurs și care privește Raportul nr._/22.12.2011 privind acordarea unei derogări de la prevederile OMAI nr. 69/2009, având în vedere cadrul procesual prezent, Curtea fiind investită cu soluționarea recursului declarat într-o cauză având ea însăși ca obiect o excepție de nelegalitate. Or, invocarea excepției de nelegalitate este admisibilă, conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în cauzele de fond, legătura cu fondul cauzei a excepției de nelegalitate analizându-se de instanța învestită cu fondul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra recursului.
Intimata-pârâtă DGPMB, prin consilier juridic, având cuvântul pe fondul cauzei, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținere, ca legală și temeinică, a sentinței instanței de fond, urmând a se ține seama de dispozițiile art. 11 lit. p din Anexa la Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 600/15.04.2005 și adresa I.G.P.R. nr._/10.11.2010. Prin adresa nr._/S1/IP/23.12.2011 Direcția Management Resurse Umane din I.G.P.R. a comunicat Serviciului Resurse Umane faptul că în urma analizei efectuate, conducerea Poliției Române a aprobat derogarea solicitată în vederea participării agentului principal de poliție D. I. la concursul organizat pentru ocuparea funcției de șef schimb la Sectorul 3, Secția 12 Poliție, Biroul de ordine publică, C. siguranță publică și patrulare. Aspectul a fost comunicat comisiei de concurs prin adresa_/27.12.2011, agentul luând la cunoștință pe bază de semnătură la data de 28.12.2011. Astfel, la data de 28.12.2011, prin acordarea derogării de participare la concursul organizat, polițistul în cauză îndeplinea condițiile legale de participare la concurs. În concluzie, pentru toate aceste considerente, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 4848/29.11.2012, Tribunalul București- Secția a IX-a C. administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, excepția de nelegalitate a dispoziției nr. 21/06.01.2012 emisă de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, excepție invocată de reclamantul Ș. M. în dosarul nr._ al C.-SACF, în contradictoriu cu pârâții I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE, DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și D. I..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr. 21/06.01.2012 emisă de Direcția de Poliție a Municipiului București, prin reprezentant - șeful sectorului 3 poliție, agentul șef principal de poliție D. I. a fost numit, în urma promovării concursului susținut, în funcția de șef schimb la același sector, secție, birou și compartiment, respectiv Biroul de Ordine Publică, C. siguranță publică și patrulare.
În baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, conform căruia legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces pe cale de excepție, reclamantul M. Ș. a invocat excepția de nelegalitate a dispoziției mai sus menționate, motivat de faptul că agentul șef principal de poliție D. I. a participat în mod nelegal la concurs întrucât nu îndeplinea una din condițiile prevăzute de art. 23 din Ghidului Carierei Polițistului, respectiv cea privind obținerea în ultimii 2 ani a calificativului de cel puțin ,,foarte bun” la evaluarea individuală, persona care ar urma să ocupe această funcție în mod legal fiind persoana reclamantului.
Prin legalitatea actelor administrative se înțelege, într-o formulare generică, obligativitatea conformării acestora tuturor actelor normative având o forță juridică superioară.
Contrar susținerilor reclamantului, tribunalul a reținut că actul administrativ contestat în cauză, a fost emis cu respectarea prevederilor legale referitoare la emiterea sa.
În acest sens, instanța a reținut că dispoziția de numire a unui agent de poliție într-o funcție de conducere se emite urmare a promovării de către acesta a examenului organizat pentru ocuparea funcțiilor de conducere, examen organizat în baza prevederilor art. 18 Legea nr. 360/2002, prevederilor Ordinului MAI nr.69/2009 de aprobare a Ghidului Carierei Polițistului și prevederilor Ordinul MAI nr. 665/2008 prin care s-a stabilit Metodologia de desfășurare a concursului pentru ocuparea unor funcții vacante în MAI.
Totodată, tribunalul a reținut că dispoziția de numire se emite de către șefii sectoarelor și șeful brigăzii de poliție rutieră din Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, conform art. 53 alin. 3 din anexa nr. 1 Ordinul MAI nr. 600/2005.
În cauză, conform procesului-verbal nr._/28.12.2011, agentul principal de poliție D. I. a fost declarat admis la concursul organizat pentru ocuparea funcției de șef de schimb la Sectorul 3, Secția 12 Poliție, Biroul de Ordine Publică, C. siguranță publică și patrulare, ceilalți doi concurenți fiind declarați respinși.
În consecință, tribunalul a reținut că in mod legal a fost emisă dispoziția nr. 21/06.01.2012 emisă de Direcția de Poliție a Municipiului București, prin reprezentant - șeful sectorului 3 poliție, aceasta fiind emisă ca urmare a promovării examenului mai sus menționat de către numitul D. I. și de către persoana abilitată în acest sens.
Aspectele de nelegalitate invocate de reclamant, respectiv participarea nelegală a domnului D. I. la concurs, cu nerespectarea prevederilor art. 23 din Ghidului Carierei Polițistului, vizează aspecte ce țin de legala organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de șef de schimb, și nu aspecte ce țin de dispoziția contestată. Dispoziția de numire în funcția de conducere reprezintă o consecința firească a finalizării examenului, constatând practic rezultatul acestuia, astfel încât nu se poate constata nelegalitatea dispoziției de numire pentru aspecte ce țin de organizarea și desfășurarea concursului, cât timp acesta nu a fost anulat, rezultatele sale rămânând valabile.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4 din legea nr. 554 /2004, Tribunalul a respins excepția de nelegalitate a dispoziției nr.21/06.01.2012 emisă de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Ș. M., solicitând, în principal, casarea și rejudecarea excepției de nelegalitate, iar în subsidiar, casarea și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecarea excepției de nelegalitate.
În motivare arată că prima instanță a încălcat dreptul său la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția EDO și art. 10 din Legea nr. 304/2004, precum și dreptul constituțional de acces la justiție, prin refuzul de a examina efectiv argumentul reclamantului privind nelegalitatea participării lui D. I. la concursul profesional, care a reprezentat cauza pentru care s-a întocmit dispoziția administrativă atacată pe calea excepției de nelegalitate.
D. I. a participat fără drept la concursul profesional organizat pentru ocuparea funcției de șef de schimb la Secția 12 Poliție, neîndeplinind condiția de a fi obținut în ultimii doi ani calificativul „foarte bun” la evaluarea profesională individuală, una dintre condițiile minime obligatorii cumulative stabilite prin OMAI nr. 69/2009, art. 23 alin. 1 lit. f).
Părțile adverse au pretins că D. I. ar fi participat la concurs ca urmare a exceptării sale de la îndeplinirea condițiilor legale, însă nu s-a dovedit existența pretinsului act derogator al IGPR. Astfel, instanța de fond și-a încălcat îndatorirea prevăzută de art. 129 alin. 4 C.pr.civ. de a stărui prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală în aflarea adevărului în cauză.
Pe lângă aspectul stabilirii eronate a stării de fapt, judecătorul cauzei a reținut fără temei legal și că nu se poate constata nelegalitatea dispoziției de numire pentru aspecte care țin de organizarea și desfășurarea concursului, cât timp acesta nu a fost anulat. Această concluzie este fals logică, întrucât operațiunile tehnico-materiale presupuse de desfășurarea unui concurs profesional nu pot fi anulate și nici nu se confundă cu actele juridice. Un concurs, nefiind act juridic, nu poate determina direct ocuparea unui post sau a unei funcții publice. Concursul este urmat de emiterea actului administrativ de numire în funcție, potrivit art. 62 din Legea nr. 188/1999 și Legii nr. 360/2002. În concluzie, participarea lui D. I. la operațiunile materiale ale concursului a fost ilicită, așa încât nu se putea reține legalitatea dispoziției administrative nr. 21/2012.
Mai arată recurentul că prima instanță a introdus în mod nelegal în cauză pe pârâtul D. I., cu încălcarea principiului disponibilității, și, pe cale de consecință, și a dreptului la un proces echitabil.
În drept, sunt invocate dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 și art. 3041 C.pr.civ., Legii nr. 360/2002, art. 19 alin. 1 și art. 23 lit. f) din OMAI nr. 69/2009, art. 10 din Legea nr. 304/2004 și art. 6 CEDO.
Prin întâmpinare la cererea de recurs, intimata-pârâtă DGPMB solicită respingerea recursului ca nefondat.
În motivare arată că cele reținute de prima instanță sunt legale și temeinice și, în plus, se referă la adresa nr._/S1/IP/23.12.2011 prin care IGPR a comunicat aprobarea derogării solicitate în vederea participării agentului șef principal de poliție D. I. la concursul organizat pentru ocuparea funcției de șef schimb la Sectorul 3 Secția 12 Poliție, Biroul de ordine publică, C. siguranță publică și patrulare, derogare dată conform art. 11 lit. p) din anexa la OMAI nr. 600/2005. Prin urmare, polițistul în cauză îndeplinea condițiile legale de participare la concurs.
Printr-un punct de vedere formulat prin raportare la întâmpinarea DGPMB (fila 39), recurentul-reclamant a arătat că adresa de informare nr._/S1/IP/23.12.2011 este un act cu conținut fals, neexistând actul administrativ la care adresa face trimitere, adică actul de derogare și că OMAI nr. 600/2005 trebuie considerat inexistent/inopozabil recurentului în cauză întrucât nu a fost publicat în Monitorul Oficial.
Ceilalți intimați pârâți nu au formulat întâmpinare la cererea de recurs.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri noi, fiind depuse de către IGPR adresa nr._/S1/IP/23.12.2011 (fila 42) și Raportul privind acordarea derogării de la prevederile OMAI nr. 69/2009 nr._/22.12.2011 (filele 50-51).
Recurentul-reclamant a invocat excepția de nelegalitate a Raportului privind acordarea derogării de la prevederile OMAI nr. 69/2009 nr._/22.12.2011 (filele 63,64).
Prin punctul de vedere (fila 71) formulat cu privire la admisibilitatea noii excepții de nelegalitate, intimata-pârâtă DGPMB a invocat inadmisibilitatea excepției, pe motiv că nu a ost ridicată în fața instanței de fond, ci direct în calea de atac.
Excepția de nelegalitate a Raportului privind acordarea derogării de la prevederile OMAI nr. 69/2009 nr._/22.12.2011, nou invocată de recurent a fost declarată de Curte drept inadmisibilă, pentru considerentele arătate în cuprinsul părții introductive a prezentei decizii.
Analizând cererea de recurs, Curtea o constată nefondată pentru următoarele argumente:
Excepția de nelegalitate a dispoziției DGPMB nr. 21/06.01.2012 de numire în funcția de șef de schimb la Sectorul 3 Secția 12 Poliție, Biroul de ordine publică, C. siguranță publică și patrulare, a agentului de poliție D. I. a fost invocată de recurentul reclamant în dosarul nr._ al C.-SCAF, dosar în care obiectul cererii principale formulate de recurentul reclamant îl constituie: anularea actului administrativ individual (nenumit), prin care s-a aprobat participarea lui D. I. la concursul pentru ocuparea funcției anterior menționate, organizat în luna decembrie 2012 la nivelul DGPMB; obligarea pârâților să emită act administrativ prin care să-l numească pe reclamant în funcția menționată; obligarea pârâților la plata unor despăgubiri în favoarea reclamantului (lipsit în mod invocat injust de veniturile salariale pe care le-ar fi realizat dacă ar fi ocupat funcția menționată).
Instanța de trimitere a excepției de nelegalitate a socotit că sunt îndeplinite condițiile de sesizare a instanței competente cu soluționarea excepției de nelegalitate, potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Curtea apreciază că în prezenta cale de atac, în considerarea împrejurării că nu este supusă cenzurii și aprecierea asupra îndeplinirii condițiilor de sesizare a instanței competente cu soluționarea excepției de nelegalitate, care este atributul exclusiv al instanței de trimitere și care, pe cale de consecință, poate face obiectului controlului judiciar numai în pricina de fond, nu poate fi reanalizată îndeplinirea condițiilor de trimitere a excepției de nelegalitate, analizată căreia i s-ar opune, în speță, și principiul de drept procesual civil non reformatio in pejus. Prin urmare, Curtea va analiza motivele de recurs invocate de către recurentul reclamant și care privesc fondul excepției de nelegalitate.
Astfel, recurentul invocă nerespectarea dreptului său de acces la justiție, respectiv a dreptului la un proces echitabil prin invocatul refuz al primei instanțe de a analiza motivul de nelegalitate a dispoziției susținut, constând în nelegalitatea participării lui D. I. la concursul profesional prin prisma neîndeplinirii condițiilor minime obligatorii prevăzute de OMAI nr. 69/2009 de aprobare a Ghidului carierei polițistului, și anume a condiției prevăzute de art. 23 alin. 1 lit. f) – să fi obținut în ultimii doi ani calificativul de cel puțin „foarte bun” la evaluarea/ aprecierea profesională individuală. De asemenea, invocă nelegala introducere în cauză a pârâtului D. I., cu încălcarea principiului disponibilității care guvernează procesul civil.
Motivele invocate se subscriu exclusiv cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., nu și celui prevăzut de art. 304 pct. 7, cum invocă, formal, recurentul.
Curtea constată că prima instanță nu a refuzat să analizeze primul motiv de nelegalitate, ci l-a înlăturat, apreciind că el nu privește dispoziția de numire în funcție atacată pe calea excepției de nelegalitate, câtă vreme condiția invocat nerespectată a fost apreciată ca îndeplinită în cadrul concursului desfășurat la nivelul DGPMB, iar aspectele care țin de organizarea și desfășurarea concursului sunt distincte de actul de numire în funcție (care este consecința firească a finalizării examenului) și, drept urmare, nu fac obiectul excepției de nelegalitate invocate.
Raționamentul primei instanțe este corect, întrucât chiar dacă, așa cum susține recurentul reclamant, desfășurarea unui concurs profesional presupune un lanț de operațiuni administrative, atât decizia de acceptare în calitate de candidat la concurs a lui D. I., cât și rezultatele finale ale concursului sunt consemnate în acte administrative, în sensul definit de art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, susceptibile de atacare separată și nicidecum odată cu atacarea deciziei de numire în funcția publică, în urma concursului.
De altfel, susținerile din prezenta cerere de recurs sunt contrazise chiar de cadrul procesual obiectiv dedus judecății de către recurentul-reclamant prin cererea principală, în care a solicitat, ca prim capăt de cerere, tocmai anularea actului administrativ individual prin care s-a aprobat participarea la concurs a agentului de poliție D. I..
Prin prisma acestor considerente, care confirmă legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate în fond asupra excepției de nelegalitate, rezultă că nu se impune a fi analizat în substanță argumentul de nelegalitate referitor la încălcarea prevederilor art. 23 lit. f) din OMAI nr. 69/2009, argument de care se leagă și cel referitor la inexistența/inopozabilitatea OMAI nr. 600/2005, precum și cel referitor la stabilirea adevărului/împrejurărilor faptice ale cauzei, în raport de care s-au invocat prevederile art. 3041 C.pr.civ..
Cât privește măsura primei instanțe de introducere în cauză, în calitate de pârât, a lui D. I., măsură dispusă prin încheierea premergătoare din 26.10.2012, Curtea constată că aceasta a fost legală și temeinică, fiind dispusă în concordanță cu prevederile art.161 teza finală din Legea nr. 554/2004, derogatorii de la normele procesuale care guvernează conturarea cadrului procesual subiectiv în litigiile civile și în considerarea calității pârâtului nou introdus în cauză de beneficiar al actului dedus judecății pe calea excepției de nelegalitate.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant Ș. M., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” (SPR Diamantul) din București, .. 17A, sector 4, împotriva sentinței civile nr. 4848/29.11.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX-a C. administrativ și fiscal, în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în București, .. 6, sector 5, DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 19, sector 3 și D. I. cu domiciliul ales la locul de muncă, în București, . S. N. nr. 2-4, sector 3.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 aprilie 2014.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR |
M. N. | B. L. PATRAȘ | E. C. V. |
GREFIER |
F. E. B. |
Red. C.E.V./ Tehnored. A.I.B./2ex./2014
Jud. fond P. O. D.
| ← Pretentii. Decizia nr. 5455/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1777/2014. Curtea de... → |
|---|
