Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 5904/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5904/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-09-2014 în dosarul nr. 2203/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 5904
Ședința publică de la data de 02.09.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - G. A. F.
JUDECĂTOR – H. P.
JUDECĂTOR – C. P.
GREFIER - H. M.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant P. C.V. F. împotriva sentinței civile nr. 1973 din data de 18.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. S. HARET și intimatul - chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, conform ROIIJ, în eventualitatea prezentării părților.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că intimata-pârâtă U. S. Haret, a depus întâmpinare și înscrisuri, la data de 13.05.2014.
Curtea având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, în temeiul art. 411 alin. 2 Cod proc. civ., constată cauza în stare de judecată și o reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrata la data de 22.01.2013 pe rolul Tribunalului București Secția de contencios administrativ și fiscal reclamantul P. C.V.F. a chemat in judecata pe pârâta U. S. HARET BUCURESTI pentru a se dispune obligarea acesteia la eliberarea diplomei de licenta si suplimentului de diploma in 30 de zile de la pronuntarea sentintei și pe chematul in garantie M. EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI (MEN) pentru a fi obligat sa ii recunoasca diploma de licenta si sa aprobe tipizarea formularului de diploma de licenta in 30 de zile de la ramanerea irevocabila a hotararii sub sanctiunea platii de 1.000 lei penalitati pentru fiecare zi de intarziere, precum si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea acțiunii reclamantul a aratat ca, a urmat cursurile ID ale Facultatii de R. Internationale si Studii Europene, iar in sesiunea din iulie 2009 a sustinut si promovat examenul de licenta, fiindu-i eliberata in acest sens o adeverinta nr.24/05.10.2012 din care rezulta ca a absolvit examenul de licenta. Adeverinta are o valabilitate de doar 12 luni, iar parata refuza eliberarea diplomei de licenta, fapt ce-i incalca drepturile constitutionale intrucat nu poate beneficia de recunoasterea titlului de licentiat pentru a putea fi incadrat pe posturile cu cerinte de studii superioare. Intrucat termenul aprobat de Senatul Universitatii pentru eliberarea diplomelor de licenta a fost depasit, solicita admiterea actiunii.
In drept a invocat prev.Legii nr.84/1995, legii nr.1/2011, art.15 din Constitutia Romaniei.
A solicitat si obligarea Ministerului Educației Cercetării Tineretului si Sportului, pentru aprobarea tipizării formularului diplomei de licență.
Parata U. S. Haret a formulat întâmpinare la data de 13.03.2014, prin care a aratat ca, după finalizarea completă a studiilor si susținerea examenului de licența, a eliberat reclamantului Adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizarii si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor, emisa de către subscrisa sub nr. 1405/ 21.05.2009 si cu prevederile art 20 si art. 38 din Ordinul MECTS nr.2284 din 28 septembrie 2007.
Potrivit art.7 din “Regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de invatamant”, (Ordinul nr.2284/2007),” Formularele actelor de studii sunt tipărite si difuzate, in condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnata de MECT, unitate care poarta intreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la institutii si pentru asigurarea securitatii tipăririi si păstrării formularelor pana la ridicarea acestora de către institutiile beneficiare. ”
MECTS este cea care in calitatea sa de autoritate publica, gestioneaza materialele si tipizatele cu regim special necesare subscrisei pentru a elibera diploma si suplimentul la diploma solicitate de către reclamant.
Pentru a avea posibilitatea eliberării diplomelor de licența a făcut demersurile legale către M. Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului in sensul in care a comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților anului 2010, in vederea aprobarii acestora si spre a emite mai departe comanda de tipărire la ..
Tot in vederea depășirii acestei situatii a informat si Romdidac SA-Compania de material didactic desemnata de MECT, aducandu-le la cunostiinta că solicita tiparirea unor formulare tipizate, insa Romdidac SA prin mai multe adrese, le-a comunicat, ca nu poate sa tipareasca si sa livreze formularele cu regim special decât cu aprobarea scrisa a MECTS-Directia Generala Juridica si Control. S-a adresat Ministerului prin adreselenr.385/06.04.2009;nr:769/25.08.2009;nr.31/21.06.2010;nr.557/12.10.2010;nr.569/18.10.2010;nr.573/26.10.2010;nr.1054/03.02.2011;nr.960/08.10.2009, nr.278/05.08.2010, prin care a solicitat sa ii fie data aprobarea pentru a putea tipării formularele tipizate la . absolvenții anului 2009, dar nu a primit un răspuns oficial.
Reclamantul a urmat cursurile organizate de aceasta la formele de învățământ legal stabilite, iar in urma finalizarii cursurilor si a promovării examenului de licența, legal organizat a emis adeverința sub egida MECTS, din care rezulta calitatea de licențiat.In prezent este in imposibilitatea practica de a obține in totalitate tiparirea formularelor tipizate constând in actele de studii solicitate de reclamant, datorita refuzului MECTS.La data înscrierii reclamantei la cursurile Universității S. Haret, MECTS avea posibilitatea potrivit sarcinilor prevăzute de dispozițiile art.116 si art. 141 din Legea nr. 84/1995 in vigoare la acea data, sa invoce nelegalitati in organizarea studiilor, dar nu a sesizat nici o neregula in acest sens, nu se justifica refuzul acestuia de a aproba tipizarea formularelor destinate actelor de studii pentru absolvenții anului 2009.
Mai mult, MECTS sau Agenția R. de Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior(ARACIS), infiintata in baza O.U.G. nr.75/2005, nu au demarat si nu au finalizat vreo procedura administrativa care sa conducă la concluzia ca subscrisa a actionat in afara cadrului legal,in condițiile in care. In principiu, Ministerului Educației, i se recunoștea, prin art.6 din Legea nr.443/2002, dreptul de a “propune incetarea activitatii de invatamant si desființarea prin lege a universității”. Adresele nr.385/06.04.2009;nr:769/25.08.2009;nr.31/21.06.2010;nr.557/12.10.2010;nr.569/18.10.2010;nr.573/26.10.2010;nr.1054/03.02.2011,nr.960/08.10.2009;nr.278/05.08.2010, emise către MECTS vizeaza actele de studii pentru absolvenții din anul 2009. Acestea au fost solutionate in parte, fara a se aproba tot necesarul de formulare tipizate si pe cale de consecința se afla in imposibilitatea de a elibera tuturor absolvenților diplome, din vina MECTS. Cata vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul reclamantului la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept castigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de alta parte, nu se poate face discriminare intre reclamantul si alti absolvenți intrucat, in cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de invatamant urmate. Nu este posibila crearea unei situatii discriminatorii ,atata vreme cat si pentru alti absolvenți din anul 2009, MECTS a aprobat tipizarea formularelor cu regim special destinate diplomei de licența. Nu s-a opus niciodata soluționării cererii reclamantului, intrucat dreptul de a i se emite diploma de licența este un drept dobândit de acesta prin promovarea examenului de licența, legal organizat, ci a depus toate diligentele pentru realizarea cu celeritate a acestui deziderat, singurul impediment constând in opoziția sustinuta a MECTS la solicitarea de a aviza tiparirea formularelor cu regim special necesare.
In temeiul art.60-63 C.proc.civ.,art.18 coroborat cu art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004, a formulat cerere de chemare in garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului (MEN), pentru a fi obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând in Diploma de Licența si suplimentul la diploma pentru reclamant si la plata tuturor sumelor solicitate de la aceasta si a cheltuielilor de judecata.
Chematul in garantie M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului(MEN) nu a formulat întâmpinare, in termenul legal.
La termenul din data de 18.03.2014 instanta a incuviintat proba cu acte pentru toate partile si fata de imprejurarea ca parata si reclamantul au solicitat judecarea cauzei in lipsa, nemaifiind alte probe de administrat, a retinut cauza spre solutionare pe fond.
Prin sentința civilă nr.1973 din 18.03.2014 Tribunalul București a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului și cererea de chemare în garanție.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul reține că reclamantul a absolvit U. „S. Haret", Facultatea de R. Internationale si Studii Europene, specializarea R. Internationale si Studii Europene, forma de învățământ „la distanță", promoția 2009.
Dupa obtinerea adeverintei privind promovarea examenului de licenta in sesiunea din iulie 2009, acesta s-a adresat paratei cu o cerere pentru eliberarea diplomei de licenta, careia parata nu i-a dat curs intrucat chematul in garantie MECTS refuza recunoasterea diplomelor de licenta si aprobarea tipizatelor pentru diplomele de licenta.
Reclamantul apreciaza ca refuzul ambelor institutii este nejustificat, motiv pentru care a formulat prezenta actiune solicitand obligarea paratei la eliberarea diplomei de licenta si suplimentului de diploma si a chematului in garantie pentru recunoașterea diplomelor de licența și obligarea la aprobarea tipizării formularelor diplomei de licență.
Potrivit art. 1. din Legea nr.554/2004 - (1) Orice persoana care se considera vatamata . sau ori ., de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.
Art. 8. - (1) Persoana vatamata . de lege sau . printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat . interes legitim al sau prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
In cazul de fata pentru a se putea stabili daca refuzul institutiei parate de a elibera diploma de licenta este nejustificat, trebuie analizat, in ce masura activitatea desfasurata de catre aceasta s-a incadrat in prevederile legale in materie.
Astfel, potrivit art.103 al.2 din Legea nr.84/1995 „institutiile si unitatile de invatamant particular acreditate fac parte din sistemul national de invatamant si educatie si se supun dispozitiilor acestui act normativ”.
Potrivit Legii nr.288/2004 durata ciclurilor de studii pe domenii si specializari se stabileste de MEC la propunerea Consiliului N. al Rectorilor si se aproba prin hotarare de guvern, ministerul avand competenta de a controla si monitoriza aplicarea prevederilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor de invatamant.
Potrivit art.29 din OUG nr.75/2005 dreptul de a desfasura procesul de invatamant si de a organiza admiterea la studii il are numai o institutie care a parcurs pentru programul de studiu respectiv procedura de autorizare de functionare provizorie.
Art.60 din Legea nr.84/1995 prevede ca: formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta se pot organiza doar de catre acele facultati care au prevazuta si forma de invatamant „zi ”, rezultand deci ca pentru a putea organiza astfel de forme de invatamant exista obligatia parcurgerii procedurii de autorizare/acreditare pentru aceste programe.
Ca urmare, o institutie nu are dreptul sa inscrie studenti si sa elibereze diplome la formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta care nu au parcurs procedura obligatorie a acreditarii/autorizarii provizorii.
Chiar in art.3 din Legea nr.443/2002 privind infiintarea Universitatii S. Haret se mentioneaza ca, in structura Universitatii vor intra si alte specializari decat cele mentionate in art.2, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotarare de guvern.
Potrivit Cap.IV art.17 din HG nr.1011/2001 procedura de evaluare academica a programelor de invatamant la distanta sau invatamant cu frecventa reduse se realizeaza conform Legii nr.88/1993 rep., aceste acreditari sau autorizari provizorii fiind aprobate prin hotarari de guvern care se actualizeaza anual.
Specializarea urmata de catre reclamant R. Internationale si Studii Europene la forma de invatamant ID nu a fost niciodata autorizata provizoriu /acreditata, asa cum rezulta din prevederile HG nr.1609/2004 si HG nr.676/2007.
Acest aspect rezulta si din adresele Agenției Române de asigurare a Calității în învățământul Superior (ARACIS) astfel ca parata nu se poate disculpa pentru situatia creata, intrucat este direct raspunzatoare pentru organizarea unor forme de invatamant fata a avea autorizarea provizorie /acreditarea prevazute de lege.
Ca atare, este complet lipsita de importanta toata activitatea sa de diligenta pe care a depus-o in sensul obtinerii formularelor tipizate si aprobarilor pentru acestea, cata vreme, formele de invatamant organizate au fost in afara legii si din aceasta cauza nici diplomele care urmeaza a fi eliberate cursantilor nu sunt legale, intrucat atesta activitati de invatamant desfasurate in afara cadrului legal.
Este adevarat faptul ca MECTS a avizat achizitionarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolventilor din promotiile 2008, 2009 si 2010, insa acestea au vizat doar pe acei absolventi care au promovat examenele de licenta si au urmat o specializare la o forma de invatamant acreditata/autorizata sa functioneze provizoriu, astfel ca, in acest mod nu se realizeaza un tratament discriminatoriu fata de absolventii care au urmat forme de invatamant neautorizate, intrucat acestia nu au dreptul la eliberarea unor astfel de diplome.
La data inmatricularii in anul I de studiu parata nu era autorizata sa functioneze provizoriu cu specializarea R. Internationale si Studii Europene forma de invatamant ID, ci doar pentru forma de invatamant zi, astfel ca reclamantului nu ii sunt incalcate in nici un mod drepturile constitutionale.
La data inscrierii acesta era major, avea discernamant, capacitate de exercitiu si si-a ales singur specializarea pentru care a optat, avand posibilitatea sa verifice actele normative in vigoare pentru a vedea daca forma de invatamant pe care a urmat-o era acreditata/autorizata provizoriu si doar dupa ce facea aceste verificari, putea lua decizia inscrierii.
Faptul ca acesta nu a facut minime verificari in aceasta privinta si a urmat forma de invatamant mentionata si a promovat chiar sesiunea de licenta, nu ii da automat dreptul la obtinerea acestei diplome, intrucat activitatea de invatamant a fost organizata in afara legii.
Intrucat nimeni nu poate invoca necunoasterea legii si nimeni nu se poate prevala de propria culpa pentru a obtine protectia unui drept, reclamantul nu era scutit de obligatia de a face minime diligente pentru a se asigura ca serviciile petentei se desfasurau ..
In acest context si parata este raspunzatoare pentru oferirea unor servicii de interes public fara a respecta toate conditiile si rigorile prevazute de lege, in conditiile in care cunostea pe deplin faptul ca, nu are dreptul de a organiza asemenea forme de invatamant decat pentru specializarile pentru care avea organizate cursuri la zi, potrivit acreditarilor primite prin HG nr.1609/2004 si nr.676/2007.
In măsura în care USH nu era acreditată/autorizată provizoriu pentru specializarea urmată de reclamanl, la forma de învățământ ID, iar la momentul încheierii contractului cu reclamantul nu ii putea elibera în mod valabil o diplomă de licență producătoare de efecte juridice, recunoscută de MECTS, această posibilitate legală nu există nici în prezent, iar MECTS nu poate fi obligat să aprobe eliberarea unor tipizate de diplome de licență pentru absolvenții care nu au urmat cursurile în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
F. de aceste motive, in temeiul art.18 din Legea nr.55/2004, Tribunalul apreciaza ca actiunea reclamantului este neintemeiata, urmand a fi respinsa, iar cererea de chemare in garantie a MECTS formulata de catre parata urmeaza fi respinsa ca neintemeiata, fata de faptul ca, prin respingerea actiunii reclamantului nu mai exista posibilitatea ca parata sa cada in pretentii si in aceasta situatie nu mai subzista ipoteza legala care ar face admisibila o asemenea cerere.
Cererea de chemare in garantie a MECTS formulata de reclamant a fost respinsa ca inadmisibila, intrucat potrivit art.60 din C.p.civ. o atare cerere poate fi formulata doar de catre partea care ar putea cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau despagubire, ceea ce nu este cazul in situatia reclamantului din speta.
Împotriva sentinței civile anterior menționată a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea în tot a hotărârii și admiterea acțiunii sale, astfel cum a fost formulată, arătând în esență, că efectele adeverinței ce atestă promovarea examenului de licență au fost greșit ignorate. Tododată, reclamantul invocă teoria validității aparenței în drept și faptul că nu i se poate impune beneficiarului serviciului să verifice legalitatea acestuia, ci prestatorului și autorității de resort.
Prin întâmpinare, intimatul M. Educației Naționale a solicitat respingerea recursului iar U. S. Haret a solicitat ca, în cazul admiterii recursului, să îi fie admisă cererea de chemare în garanție.
Recursul este fondat.
Constată curtea că reclamantul a absolvit U. „S. Haret", Facultatea de R. Internationale si Studii Europene, specializarea R. Internationale si Studii Europene, forma de învățământ „la distanță", promoția 2009.
Dupa obtinerea adeverintei privind promovarea examenului de licenta in sesiunea din iulie 2009, acesta s-a adresat paratei cu o cerere pentru eliberarea diplomei de licenta, careia parata nu i-a dat curs intrucat chematul in garantie MECTS refuza recunoasterea diplomelor de licenta si aprobarea tipizatelor pentru diplomele de licenta.
Din corespondența purtată între Universitate și Minister rezultă că refuzul acestuia de a aproba eliberarea formularelor tipizate se bazează pe faptul că „pentru desfășurarea formelor de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță”, este necesară îndeplinirea condiției ca „specializarea să fie acreditată sau autorizată provizoriu și să aibă forma de învățământ la zi. Legiuitorul a avut în vedere faptul că evaluarea și acreditarea se fac doar la nivelul programelor de studii, care duc la o calificare universitară distinctă, și nu la nivelul formelor de învățământ, cum în mod eronat s-au interpretat actele normative incidente”..
Curtea constată că refuzul de eliberare a diplomei și suplimentului de diplomă nu este justificat, recurenții fiind îndreptățiți la obținerea acestor acte, în condițiile în care au promovat examenul de licență, și au obținut titlul de licențiat, conform adeverințelor eliberate de instituția de învățământ care atestă acest fapt.
Cu privire la îndeplinirea de către U. S. Haret a criteriilor și standardelor de autorizare provizorie sau acreditare pentru studiile urmate de reclamanți, Curtea constată că în perioada în care aceștia au urmat cursurile Facultății la forma FR, deși potrivit HG 366/2007 MECTS conducea sistemul național de educație, învățământ, tineret și cercetare, exercitând și atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative din sfera sa de activitate(…), constând, printre altele în evaluarea și controlarea realizării politicilor și programelor în domeniu, stabilirea sau propunerea, după caz, a măsurilor de corectare a lor, controlarea și monitorizarea, aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ particular”, nu au fost sesizate nereguli în privința activității de învățământ din cadrul Universității S. Haret, respectiv cu privire la valabilitatea formei de învățământ pentru specialitatea în discuție, nu a fost demarată și finalizată vreo procedură administrativă care să conducă la concluzia că U. a acționat în afara cadrului legal, nu s-a contestat dreptul Universității de a organiza examen de licență pentru formele de învățământ pe care ministerul le consideră neacreditate și nu s-a solicitat anularea examenelor în urma cărora li s-au eliberat absolvenților adeverințele care atestă faptul că au obținut titlul de licențiat la o anumită specializare.
Din acte rezultă că un număr de 1500 de persoane - absolvenți ai diferitelor facultăți din cadrul Universității S. Haret, promoția 2009 - forma de învățământ ID și FR - au obținut prin hotărâri judecătorești irevocabile recunoașterea dreptului la obținerea diplomelor de licență și a suplimentului de diplomă, iar M. Educației Naționale a aprobat în perioada mai 2013 note de nerecurare a sentințelor prin care a fost obligat la aprobarea tipizatelor formularelor.
Conform jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția C. Administrativ și Fiscal - decizia nr. 2874 /2010, finalizarea cursurilor universitare organizate de către U. S. Haret, în cadrul formei de învățământ la distanță, prin susținerea examenului de licență și obținerea, în urma acestuia, a unei diplome presupune în fapt recunoașterea formei de învățământ urmată, de către M. Educației, Cercetării și Inovării. Potrivit deciziilor nr. 5656 din 24.11.2011, nr. 2533 din 22.05.2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția C. Administrativ și Fiscal- în dosarele_, respectiv_, U. S. Haret are obligația ca ulterior eliberării adeverinței de studii ce atestă absolvirea Facultății, susținerea și promovarea examenului de licență precum și dobândirea titlului de licențiat în drept, să elibereze și diploma de licență. „Actul prin care s-a recunoscut calitatea de licențiați în drept este în ființă, nu a fost revocat, anulat, se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ”.
În cauza B. împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut următoarele:
„34. În cazul în speță, Curtea constată că, în temeiul Legii nr. 309/2002, nu puteau beneficia de măsurile reparatorii decât recruții care au prestat muncă forțată în unități aparținând D.G.M. Bazându-se pe principiul nediscriminării, pornind de la decizia pronunțată la 2 decembrie 2003, Înalta Curte de Casație, într-o . decizii, a extins însemnătatea acestei legi la toți recruții care au prestat o muncă forțată în timpul serviciului lor militar, fără a ține cont de subordonarea ierarhică a unităților militare din care au făcut parte.
35. Cu toate acestea, într-o altă . decizii pronunțate în cursul aceleași perioade, Înalta Curte de Casație a desfășurat o jurisprudență contrară, din moment ce a respins, ca în cazul reclamantului, acțiunile recruților care au prestat muncă forțată în afara D.G.M.
36. În lipsa unui mecanism capabil să asigure coerența practicii chiar în cadrul celei mai înalte instanțe interne, aceasta din urmă a ajuns să pronunțe, uneori în aceeași zi, decizii diametral opuse în privința domeniului de aplicare a Legii nr. 309/2002 (a se vedea, de exemplu, deciziile din 11 ianuarie, 1 și 28 martie 2005).
37. Desigur, divergențele de jurisprudență constituie, prin natură, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având autoritate asupra competenței lor teritoriale. Cu toate acestea, rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa aceste contradicții ale jurisprudenței (Zielinski și Pradal și Gonzales și alții împotriva Franței [GC], nr._/94 și_/96 la_/96, paragraful 59, CEDO 1999-VII).
38. În cazul în speță, trebuie constatat că Înalta Curte de Casație se afla la originea acestor divergențe profunde și persistente în timp.
39. Această practică, ce s-a dezvoltat în cadrul celei mai înalte autorități judiciare din țară, este în sine contrară principiului siguranței publice, care este implicită în ansamblul articolelor Convenției și care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept (a se vedea, mutatis mutandis, Baranowski împotriva Poloniei, nr._/95, paragraful 56, CEDO 2000-III). În loc să-și îndeplinească rolul său stabilind o interpretare de urmat, Înalta Curte de Casație a devenit ea însăși sursa nesiguranței juridice, micșorând astfel încrederea publicului în sistemul judiciar (a se vedea, mutatis munandis, Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, nr._/99, paragraful 97, CEDO 2002-VII și P. citat anterior, paragraful 98, și, a contrario, Pérez Arias împotriva Spaniei, nr._/03, paragraful 70, 28 iunie 2007).
40. Curtea concluzionează deci că această incertitudine jurisprudențială a avut drept efect privarea reclamantului de orice posibilitate de a obține beneficiul drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, în condițiile în care altor persoane care au prestat o muncă forțată în afara D.G.M. li s-a recunoscut dreptul de a beneficia de dispozițiile acestei legi.
În consecință, a fost încălcat încălcat art. 6 alin. 1 din Convenție”.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată incidente aceleași rațiuni pentru care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut încălcarea disp. art. 6 alin. 1 din CEDO în sensul obligației instanțelor de recurs de a adopta o jurisprudență unitară astfel încât să fie respectat principiul siguranței publice „care este implicită în ansamblul articolelor Convenției și care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept, în absența căreia instanțele interne de recurs ar deveni sursa nesiguranței juridice, micșorând astfel încrederea publicului în sistemul judiciar”.
În egală măsură este de observat că prin decizia nr. 7/2014 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Ploiești, în Dosarul nr. 3._, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept subliniază că Înalta Curte de Casație și Justiție Secția de contencios administrativ și fiscal, încă din luna octombrie 2013, și-a unificat jurisprudența în cauzele având ca obiect obligarea pârâtei U. "S. Haret" să elibereze diploma de licență și suplimentele la diplomă, în sensul admiterii acțiunii și a cererii de chemare în garanție (cu titlu de exemplu fiind menționate deciziile nr. 5.386/2011, nr. 5.656/2011, nr. 5.722/2011, nr. 628/2012, nr. 690/2012, nr. 708/2012, nr. 953/2012, nr. 1.007/2012, nr. 1.008/2012, nr. 1.638/2012, nr. 1.639/2012, nr. 2.514/2012, nr. 2.515/2012, nr. 2.533/2012, nr. 2.534/2012, nr. 3.302/2012, nr. 3.349/2012, nr. 4.258/2012, nr. 4.260/2012, nr. 4.261/2012, nr. 4.496/2012, nr. 929/2012, nr. 5.091/2012, nr. 3.427/2013, nr. 3.431/2013 și nr. 5.062/2013).
Având în vedere aceste considerente, curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată în sensul admiterii acțiunii și va obliga pârâta U. S. Haret la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă și pârâtul MEN (fost MECTS) să aprobe tipărirea formularelor tipizate de diplomă de licență.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant P. C.V. F. împotriva sentinței civile nr. 1973 din data de 18.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. S. HARET și intimatul - chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Admite acțiunea .
Obligă pârâta U. S. Haret să elibereze reclamantului diploma de licență și suplimentul de diplomă.
Obligă pârâtul M. Educației Naționale să avizeze favorabil eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă.
Menține celelalte dispoziții.
Obligă pârâții către reclamant la plata sumei de 26 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.09.2014.
Președinte Judecător Judecător
G. A. F. H. P. C. P.
Grefier
M. H.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 3044/2014. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 1732/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
