Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 3833/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3833/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-05-2014 în dosarul nr. 46278/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.3833
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE_ 2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – R. I.
JUDECĂTOR – V. D. C.
JUDECĂTOR – S. D. G.
GREFIER - G. P.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de recurenta-reclamantă P. (S.) I. A.-M., împotriva sentinței civile nr.354 din 21.01.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a - IX-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă U. „S. HARET” și intimatul-pârât chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE (fost MECTS), având ca obiect „obligare emitere act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-reclamant personal și asistat de avocat B. M. D., în baza împuternicirii avocațiale ._/2014 pe care o depune la dosar, lipsind intimații-pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții, faptul că, la data de 17.03.2014, prin serviciul registratură, intimata-pârâtă U. S. Haret a depus întâmpinare 3 exemplare, faptul că la data de 08.05.2014, intimatul-pârât chemat în garanție a depus întâmpinare 2 exemplare, precum și faptul recurenta-reclamantă nu a îndeplinit obligația de timbrare a cererii de recurs.
Recurenta-reclamantă, prin avocat depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recursul formulat.
Recurentul-reclamant, prin avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat. Critica sa vizează art.304 pct.9 c.pr.civ. hotărârea atacată este nelegală pentru motivele arătate în extenso în scris, apreciază că prima instanță nu a făcut altceva decât să inducă aparenta idee că practic recurenta a fost înșelată, nu a făcut decât o anume referire în sensul că aceasta nu a făcut verificările necesare și că U. S. Haret nu respecta la vremea la care recurenta s-a înscris prevederile Legii 84/1995 să se aibă în vedere situația absolvenților de dinainte de_ comparativ cu situația absolvenților de după 2009 de asemenea să se aibă în vedere că în întâmpinarea formulată de S. Haret în recurs aceasta nu susține că ar trebui respins recursul. Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate iar pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Curtea, în conformitate cu prevederile art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrata la data de 13.09.2012 pe rolul Curtii de Apel București-Secția C. Administrativ si Fiscal, reclamanta P.(S.) I. A.-M. a chemat in judecata pe pârâtul M. Educatiei Tineretului si Sportului pentru a-si da avizul si a desemna unitatea de specialitate pentru tiparirea diplomei de licenta si suplimentului de diploma punand la dispozitia USH aceste tipizate si pentru a-i recunoaste diploma de licenta, sub sanctiunea unor penalitati de 300 lei pe zi de intarziere, incepand cu a 10 a zi de la ramanarea irevocabila a hotararii si pana la indeplinirea efectiva a acestor obligatii si pe parata U. S. HARET sa-i elibereze diploma de licenta, suplimentul de diploma, foaia matricola, certificatul de competente lingvistice si sa-i inapoieze originalul diplomei de bacalaureat, sub sanctiunea unor penalitati de 300 lei pe zi de intarziere, incepand cu a 10-a zi de la ramanerea irevocabila a hotararii si pana la indeplinirea efectiva a acestor obligatii.
In motivarea acțiunii reclamanta a aratat ca, a promovat examenul de licenta din iulie 2009 si i-a fost eliberata adeverinta din care rezulta ca a absolvit cursurile Facultatii de Finante B. din Bucuresti, promotia 2009, obtinand titlul de licentiata. Adeverinta are o valabilitate de doar 12 luni, iar parata refuza eliberarea diplomei de licenta, fapt ce ii incalca drepturile constitutionale intrucat nu poate beneficia de recunoasterea titlului de licentiata pentru a putea fi incadrata pe posturile cu cerinte de studii superioare.
In drept a invocat prev.Legii nr.84/1995, Legii nr.1/2011, art.15 din Constitutia Romaniei.
Parata U. S. Haret a formulat întâmpinare la data de 19.10.2012, prin care a aratat ca, după finalizarea completă a studiilor si susținerea examenului de licența, a eliberat reclamantei Adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizarii si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor, emisa de către subscrisa sub nr.1405/ 21.05.2009 si cu prevederile art 20 si art. 38 din Ordinul MECTS nr.2284 din 28 septembrie 2007.
MECTS este cea care in calitatea sa de autoritate publica, gestioneaza materialele si tipizatele cu regim special necesare subscrisei pentru a elibera diploma si suplimentul la diploma solicitate de către reclamant.
Pentru a avea posibilitatea eliberării diplomelor de licența a făcut demersurile legale către M. Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului in sensul in care a comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților anului 2009, in vederea aprobarii acestora si spre a emite mai departe comanda de tipărire la ..
Tot in vederea depășirii acestei situatii a informat si Romdidac SA-Compania de material didactic desemnata de MECT, aducandu-le la cunostiinta că solicita tiparirea unor formulare tipizate, insa Romdidac SA prin mai multe adrese, le-a comunicat, ca nu poate sa tipareasca si sa livreze formularele cu regim special decât cu aprobarea scrisa a MECTS-Directia Generala Juridica si Control.S-a adresat Ministerului prin adresele nr.385/06.04.2009; nr:769/25.08.2009; nr.31/21.06.2010;nr.557/12.10.2010;nr.569/18.10.2010;nr.573/26.10.2010;nr.1054/03.02.2011;nr.960/08.10.2009, nr.278/05.08.2010, prin care a solicitat sa ii fie data aprobarea pentru a putea tipării formularele tipizate la . absolvenții anului 2009, dar nu a primit un răspuns oficial.
Reclamanta a urmat cursurile organizate de aceasta la formele de învățământ legal stabilite, iar in urma finalizarii cursurilor si a promovării examenului de licența, legal organizat i-a emis adeverința sub egida MECTS, din care rezulta calitatea de licențiata.In prezent este in imposibilitatea practica de a obține in totalitate tiparirea formularelor tipizate constând in actele de studii solicitate, datorita refuzului MECTS. La data înscrierii reclamantei la cursurile Universității S. Haret, MECTS avea posibilitatea potrivit sarcinilor prevăzute de dispozițiile art.116 si art. 141 din Legea nr.84/1995 in vigoare la acea data, sa invoce nelegalitati in organizarea studiilor, dar nu a sesizat nici o neregula in acest sens, nu se justifica refuzul acestuia de a aproba tipizarea formularelor destinate actelor de studii pentru absolvenții anului 2009.
Mai mult, MECTS sau Agenția R. de Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior(ARACIS), infiintata in baza O.U.G. nr.75/2005, nu au demarat si nu au finalizat vreo procedura administrativa care sa conducă la concluzia ca subscrisa a actionat in afara cadrului legal, in condițiile in care in principiu, Ministerului Educației, i se recunoștea, prin art.6 din Legea nr.443/2002, dreptul de a “propune incetarea activitatii de invatamant si desființarea prin lege a universității”. Adresele nr.385/06.04.2009;nr:769/25.08.2009;nr.31/21.06.2010;nr.557/12.10.2010;nr.569/18.10.2010;nr.573/26.10.2010;nr.1054/03.02.2011,nr.960/08.10.2009;nr.278/05.08 2010, emise către MECTS vizeaza actele de studii pentru absolvenții din anul 2009. Acestea au fost solutionate in parte, fara a se aproba tot necesarul de formulare tipizate si pe cale de consecința se afla in imposibilitatea de a elibera tuturor absolvenților diplome, din vina MECTS. Cata vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul reclamantei la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept castigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de alta parte, nu se poate face discriminare intre reclamanta si alti absolvenți intrucat, in cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de invatamant urmate. Nu este posibila crearea unei situatii discriminatorii, atata vreme cat si pentru alti absolvenți din anul 2009, MECTS a aprobat tipizarea formularelor cu regim special destinate diplomei de licența. Nu s-a opus niciodata soluționării cererii reclamantei, intrucat dreptul de a i se emite diploma de licența este un drept dobândit de aceasta prin promovarea examenului de licența, legal organizat, ci a depus toate diligentele pentru realizarea cu celeritate a acestui deziderat, singurul impediment constând in opoziția sustinuta a MECTS la solicitarea de a aviza tiparirea formularelor cu regim special necesare.
In temeiul art.60-63 C.proc.civ.,art.18 coroborat cu art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004, a formulat cerere de chemare in garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului, pentru a fi obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând in Diploma de Licența si suplimentul la diploma pentru reclamanta sub sanctiunea prev. de art.24 al.2 din Legea nr.554/2004 in cuantum de 300 lei/zi intarziere incepand cu a 30 a zi de la ramanerea irevocabila a hotararii.
Legal citat, Pârâtul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a formulat întâmpinare la data de 08.11.2012 prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei referitor la cererea de obligare a MECTS să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licența și la recunoașterea diplomei de licență, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin Sentinta Civila nr.6353/07.11.2012 a fost declinata competenta solutionarii cauzei in favoarea TB-Sectia a IX a C..
Prin sentința civilă nr. 354/21.01.2014, Tribunalul București secția a IX-a C. a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei invocata de MEN ca neintemeiata, a respins acțiunea, precum și cererea de chemare în garanție, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei este neintemeiata fata de imprejurarea ca, desi reclamanta nu este implicata in procedura de eliberare a avizelor necesare pentru eliberarea formularelor tipizate intrucat aceasta implica participarea doar a institutiilor de invatamant superior particulare acreditate si nu a absolventilor, reclamanta a formulat aceasta actiune in calitate de persoana vatamata de conduita paratei care nu ii elibereaza diploma de licenta solicitata si ca atare, in calitate de absolvent a unei forme de invatamant organizate de catre parata, motiv pentru care instanta apreciaza ca poate formula o asemenea actiune.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că potrivit documentelor existente la dosar rezulta ca, reclamanta a absolvit U. „S. Haret ", Facultatea de Finante B. din Bucuresti, specializarea Finante B., forma de învățământ „frecventa redusa", promoția 2009.
Dupa obtinerea adeverintei privind promovarea examenului de licenta in sesiunea din iulie 2009, aceasta s-a adresat pârâtei USH cu cereri pentru eliberarea diplomei de licenta, suplimentului de diploma si certificatului de competente lingvistice carora parata nu le-a dat curs, intrucat chematul in garantie MECTS refuza recunoasterea diplomelor de licenta si aprobarea tipizatelor pentru diplomele de licenta.
Reclamanta apreciaza ca refuzul ambelor institutii este nejustificat, motiv pentru care a formulat prezenta actiune solicitand obligarea paratei USH la eliberarea diplomei de licenta si suplimentului de diploma si a MECTS pentru obligarea la aprobarea tipizării formularelor diplomei de licență.
In cazul de fata pentru a se putea stabili daca refuzul institutiei parate de a elibera diploma de licenta este nejustificat, trebuie analizat, in ce masura activitatea desfasurata de catre aceasta s-a incadrat in prevederile legale in materie.
Astfel, potrivit art.103 al.2 din Legea nr.84/1995 „institutiile si unitatile de invatamant particular acreditate fac parte din sistemul national de invatamant si educatie si se supun dispozitiilor acestui act normativ”.
Potrivit Legii nr.288/2004 durata ciclurilor de studii pe domenii si specializari se stabileste de MEC la propunerea Consiliului N. al Rectorilor si se aproba prin hotarare de guvern, ministerul avand competenta de a controla si monitoriza aplicarea prevederilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor de invatamant.
Potrivit art.29 din OUG nr.75/2005 dreptul de a desfasura procesul de invatamant si de a organiza admiterea la studii il are numai o institutie care a parcurs pentru programul de studiu respectiv procedura de autorizare de functionare provizorie.
Art.60 din Legea nr.84/1995 prevede ca: formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta se pot organiza doar de catre acele facultati care au prevazuta si forma de invatamant „zi ”, rezultand deci ca pentru a putea organiza astfel de forme de invatamant exista obligatia parcurgerii procedurii de autorizare/acreditare pentru aceste programe.
Ca urmare, o institutie nu are dreptul sa inscrie studenti si sa elibereze diplome la formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta care nu au parcurs procedura obligatorie a acreditarii/autorizarii provizorii.
Chiar in art.3 din Legea nr.443/2002 privind infiintarea Universitatii S. Haret se mentioneaza ca, in structura Universitatii vor intra si alte specializari decat cele mentionate in art.2, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotarare de guvern.
Potrivit Cap.IV art.17 din HG nr.1011/2001 procedura de evaluare academica a programelor de invatamant la distanta sau invatamant cu frecventa reduse se realizeaza conform Legii nr.88/1993 rep., aceste acreditari sau autorizari provizorii fiind aprobate prin hotarari de guvern care se actualizeaza anual.
Specializarea urmata de catre reclamanta Finante B. la forma de invatamant FR nu a fost niciodata autorizata provizoriu /acreditata, asa cum rezulta din prevederile HG nr.1609/2004 si HG nr.676/2007.
Acest aspect rezulta si din adresele Agenției Române de asigurare a Calității în învățământul Superior (ARACIS) astfel ca parata nu se poate disculpa pentru situatia creata, intrucat este direct raspunzatoare pentru organizarea unor forme de invatamant fara a avea autorizarea provizorie /acreditarea prevazute de lege.
Ca atare, este complet lipsita de importanta toata activitatea sa de diligenta pe care a depus-o in sensul obtinerii formularelor tipizate si aprobarilor pentru acestea, cata vreme, formele de invatamant organizate au fost in afara legii si din aceasta cauza nici diplomele care urmeaza a fi eliberate cursantilor nu sunt legale, intrucat atesta activitati de invatamant desfasurate in afara cadrului legal.
La data inmatricularii in anul I de studiu parata nu era autorizata sa functioneze provizoriu cu specializarea Finante B. forma de invatamant FR, ci doar pentru forma de invatamant zi, astfel ca reclamantei nu ii sunt incalcate in nici un mod drepturile constitutionale.
In măsura în care USH nu era acreditată/autorizată provizoriu pentru specializarea urmată de reclamanta, la forma de învățământ FR, iar la momentul încheierii contractului cu reclamanta nu ii putea elibera în mod valabil o diplomă de licență producătoare de efecte juridice, recunoscută de MECTS, această posibilitate legală nu există nici în prezent, iar MECTS nu poate fi obligat să aprobe eliberarea unor tipizate de diplome de licență pentru absolvenții care nu au urmat cursurile în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Cererea de chemare in garantie a MECTS formulata de catre parata a fost respinsa ca neintemeiata fata de faptul ca, prin respingerea actiunii reclamantei nu mai exista posibilitatea ca parata sa cada in pretentii si in aceasta situatie nu mai subzista ipoteza legala care ar face admisibila o asemenea cerere.
Pentru argumentele expuse instanta a apreciat ca si toate celelelte petite formulate sunt neintemeiate, intrucat acestea au caracter accesoriu solicitarii principale de recunoastere si de emitere a diplomei solicitate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată.
În motivarea căii de atac s-au arătat următoarele:
„In mod nelegal, prima instanță a respins acțiunea, motivând hotărârea luată in sensul ca "specializarea urmată de mine, la forma de învățământ FR, nu a fost niciodată autorizată provizoriu/acreditata potrivit HG 1609/2004, respectiv HG nr.676/2007."
Or, este de observat faptul ca potrivit disp.art.60, alin.l din Legea nr.84/1995 rep., "activitatea didactica se poate organiza in următoarele forme: zi, cu frecventa redusa si la distanta. Formele de învățământ seral, cu frecventă redusă si la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi".
Așadar, intimata-pârâta USH avea, atât la data înscrierii mele la cursurile sale, cât si la data absolvirii si a promovării examenului de licență, cursuri de învățământ la zi, FR si ID acreditate/autorizate prin HG 940/2004 (la specializarea pe care am urmat-o).
Aceste aspecte reies atât din contractele de studii încheiate intre mine si intimata-parata USH in toți anii de studii, cat si din Adeverința de promovare a licenței, aceasta instituție reiterând faptul ca forma de învățământ pe care am parcurs-o este acreditată/autorizată.
Mai mult, după cum se cunoaște, anterior anului 2009, studenții care au absolvit si au promovat examenul de licența la aceeași specializare si formă de învățământ ca mine, au primit diplomele de studii si își desfășoară activitatea in diferite domenii, fiind asimilate altor persoane cu studii superioare. Așadar, făcând o analogie intre situația promoțiilor anterioare anului 2009 si a promoției acestui an, reiese - cu certitudine - că atât eu, cât si colegii mei care au absolvit in anul 2009, suntem discriminați, pentru motive ce nu ne pot fi imputate.
Având certitudinea ca formă de învățământ pe care am parcurs-o a fost legală, am notificat-o pe intimata-parata U. S. Haret București, prin adresa înregistrată sub nr.7764, in sensul eliberării Diplomei de licența si am primit răspunsul la data de 13.06.2012, intimata-parata arătând ca "a întreprins demersurile necesare pentru obținerea de la MECTS a aprobărilor legale pentru tipărirea formularelor de diploma de licența pentru absolvenții promoției 2009", dar ca acea comanda "nu a fost onorata decât parțial". In acest context, al demersurilor făcute de către intimata USH către intimata MECTS, coroborate cu susținerile intimatei USH din întâmpinarea formulată de aceasta, concluzionez, o dată in plus, că forma de învățământ aleasa si absolvita de mine este legala, conform normelor in vigoare.
Cu toate acestea, consider ca ambele intimate-parate sunt in culpa, nefăcând suficiente diligente pentru a lamuri situația absolvenților paratei U. S. Haret București, printre care mă aflu si eu.
In plus, hotărârea atacată este nelegală si netemeinică, prima instanță neaducând nicio altă motivare decât aceea a inducerii aparentei nelegalități a organizării formei de învățământ, acreditând ideea ca am fost înșelată de intimata-parata USH, care mi-ar fi prezentat situația contrar celor legale.
In drept: art.299 si urm., art.304 pct.9 C..”
Prin întâmpinarea depusă, intimata USH a solicitat ca, în cazul admiterii recursului, să fie admisă și cererea sa de chemare în garanție.
La data de 08.05.2014 a formulat întâmpinare și intimatul MEN (succesor în drepturi al MECTS), solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
În motivarea întâmpinării s-au arătat următoarele:
„Instanța de fond în mod temeinic și legal a respins cererea de chemare în garanție întrucât între M. Educației Naționale și U. S. Haret nu există un raport juridic obligațional.
Organizarea și coordonarea sistemului național de învățământ superior, precum și organizarea mecanismelor de asigurare a calității în învățământ sunt atribuții EXCLUSIVE ale Ministerului Educației Naționale.
Prin O.U.G. nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, studenților ciclului universitar de licență înmatriculați în anul I în perioada 2005 - 2008 la specializări/programe de studii organizate la forma de învățământ la distanță li s-a recunoscut dreptul de a-și continua studiile la specializări/programe de studii autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate.
Astfel, actul normativ mai sus invocat a oferit posibilitatea tuturor studenților -indiferent de forma de învățământ frecventata - de a-și finaliza studiile într-un cadru legal și de a se bucura de toate drepturile ce decurg din deținerea unui act de studiu legal.
Pentru studenții care erau la forme neacreditate sau neautorizate de învățământ, in respectiva norma s-a reglementat posibilitatea ca aceștia sa treacă la formele autorizate sau acreditate, in urma susținerii unor examene diferențiale care sa le asigure echivalarea studiilor.
Deși a fost creata aceasta oportunitate legislativa, nici U. „S. Haret" si nici părțile reclamante în atare spețe deduse judecății, în niciun moment nu au făcut dovada ca ar fi susținut si promovat asemenea examene pentru a beneficia de asimilarea cu studenții care au absolvit cursuri acreditate/autorizate. Așadar, nu există niciun temei legal pentru demersul părții reclamante de a solicita eliberarea diplomei de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu.
ÎN ACEST SENS SE PRONUNȚĂ ȘI CURTEA DE APEL BUCUREȘTI CARE ÎN DOSARUL NR._/2012 RESPINGE CA NETEMEINICĂ ȘI NELEGALĂ CEREREA RECLAMANTULUI DE ELIBERARE A DIPLOMEI DE LICENȚĂ PRIN DECIZIA NR. 2395/2013, IREVOCABILĂ.
Conform hotărârii mai sus menționate, făcând referire la contractul de studii încheiat între reclamant și universitatea pârâtă, instanța reține că "un act juridic încheiat cu nerespectarea prevederilor imperative ale legii, în cazul de față cu depășirea drepturilor conferite de lege universității organizatoare, nu poate beneficia de protecția jurisdicțională numai pentru motivul că niciuna din părțile actului nu a solicitat anularea acestuia. Cu alte cuvinte, un act juridic ce încalcă ordinea publică, fiind deci susceptibil de a fi lovit de nulitate absolută, nu poate genera drepturi și obligații legitime și, deci, nici de protecția jurisdicțională în cazul nerespectării lor. "
În ceea ce privește eliberarea adeverințelor, aceeași instanță menționează faptul că "acestea sunt emise de universitate care atestă absolvirea cursurilor și susținerea examenelor de licență, însă nu conferă prin ele însele dreptul la emiterea diplomei de licență, consfințind astfel o situație de fapt, fiind emise în vederea unei obligații contractuale a universității. Eventuala obligație a universității de a emite diplome de studii și-ar avea izvorul direct în lege, însă numai în condițiile în care contractul de studii ar fi fost încheiat cu respectarea Iegii, ceea ce nu este cazul în speță."
În ceea ce privește eroarea comună, aceeași instanță reține " pentru a putea constitui temei al dobândiri unui drept de la o persoană care nu are calitate de a-l transmite, eroarea cu privire la calitatea persoanei trebuia să fie comună și invincibilă. Or, dacă în speța, s-ar putea accepta ca eroarea ar fi fost comună (deși se cunoaște numai poziția persoanelor care s-au înscris la studii, nu și a celor care, la vremea respectivă, s-au interesat despre oferta educaționala a Universității S. Haret și au renunțat sa se înscrie) nu s-ar putea accepta ca eroarea a fost invincibilă.
Astfel, convingerea reclamanților, în sensul că U. S. Haret era autorizată să organizeze forma de învățământ pe care el a urmat-o, s-a bazat exclusiv pe afirmațiile universității, fără a se verifica autenticitatea informațiilor.
Ori, verificarea informațiilor presupune consultarea hotărârilor de Guvern emise anual, în care erau menționate toate universitățile din țară, cu toate specializările și formele de învățământ acreditate sau autorizate. O astfel de verificare se impunea în acest caz, întrucât U. "S. Haret" este o instituție particulară ce nu beneficiază de încrederea așteptată în mod rezonabil de cetățeni de la instituțiile sau autoritățile publice."
Având în vedere cele de mai sus instanța în mod temeinic și legal reține că nu sunt îndeplinite condițiile erorii comune și invincibile care să justifice emiterea diplomelor de studii.
Eliberarea actelor de studii implică o responsabilitate majoră față de întreaga societate: învederăm că activitatea de învățământ superior este reglementată pentru ocrotirea unui interes general major.
Este vorba de interesul major al asigurării unui învățământ de calitate, astfel încât diplomele de studii emise în România să fie recunoscute automat în Uniunea Europeană, iară a mai exista suspiciuni asupra corectitudinii studiilor desfășurate. M. Educației Naționale nu poate elibera către U. S. Haret formulare de diploma care sa exceadă cifrei de școlarizare raportata de aceasta si nu poate elibera asemenea documente fară să respecte normele legale cu aplicare in domeniu.
In drept: art. 205 din Codul de Procedură Civilă, Legea Educației nr. 1/2011, Legea învățământului nr. 84/1995, H.G. 676/2007, H.G. 635/2008, O.G. 10/2009, Legea nr. 288/2004, O.U.G. nr.75/2005, H.G. 1011/2001, L. 554/2004,H.G. 536/2011 privind organizarea și funcționarea M.E.C.T.S., Ordinul ministrului educației nr. 2284/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, L 88/1993 republicată, H.G. nr. 693/2003, H.G. 1082/2003, H.G. nr. 940/2004, H.G. nr.l 175/2006, H.G. 410/2002, O.G. 137/2000.”
Recursul este fondat, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Astfel, Curtea apreciază că refuzul pârâtului MECTS de a aproba eliberarea formularului tipizat al diplomei de licență pentru reclamantă nu poate fi justificat pe împrejurarea absolvirii de către aceasta a unei forme de învățământ neautorizate. Aceasta, în condițiile în care actul prin care i s-a recunoscut reclamantei calitatea de licențiat (respectiv adeverința nr. 184/16.07.2009) este în ființă, nu a fost revocat, iar MECTS nu a solicitat în instanță anularea sa. Ca urmare, adeverința de licență a reclamantei se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ.
Pe de altă parte, Curtea constată că MECTS nu a solicitat în instanță analizarea criteriilor de obținere a formularelor tipizate de către U. S. Haret (USH) ori constatarea nelegalității funcționării formelor de învățământ la distanță ale acestei instituții de învățământ. Ca urmare, nu sunt întemeiate susținerile acestuia referitoare la incidența în cauză a hotărârilor de guvern prin care USH a fost autorizată să funcționeze provizoriu și la lipsa dreptului acestei universități de a elibera acte de studii pentru absolvenții unor anumite programe de studii și forme de învățământ.
Totodată, Curtea apreciază că, față de dispozițiile art. 5 din Ordinul nr. 2284/2007 emis de MECTS, pârâta USH are obligația de a elibera reclamantei diploma de licență și suplimentul de diplomă.
Față de considerentele mai sus expuse și văzând dispozițiile art. 312 alin. 2,3 c.p.c. precum și ale art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul că va admite în parte acțiunea, va obliga pârâta USH să elibereze reclamantei diploma de licență și suplimentul de diplomă și va obliga pârâtul MECTS să aprobe tipărirea formularelor tipizate de diplomă de licență și supliment de diplomă necesare, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art. 274 alin. 1 c.p.c. Curtea va obliga intimatele pârâte la 704 lei cheltuieli de judecată în recurs către recurentă, sumă reprezentând contravaloarea onorariului de avocat și a taxei de timbru achitate de aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă P. (S.) I. A.-M., împotriva sentinței civile nr.354 din 21.01.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a - IX-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă U. „S. HARET” și intimatul-pârât chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE (fost MECTS).
Modifică în parte sentința în sensul că:
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta USH să elibereze diploma de licență și suplimentul la diplomă solicitate.
Obligă pârâtul MECTS să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licență și suplimentul de diplomă solicitate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 704 lei în favoarea recurentei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
R. I. V. D. C. S. D. G.
GREFIER
G. P.
| ← Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 950/2014.... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 1659/2014. Curtea de... → |
|---|
