Conflict de competenţă. Sentința nr. 1659/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1659/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-05-2014 în dosarul nr. 6579/236/2013
DOSAR nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A - C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1659
Ședința din camera de consiliu de la 26.05.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. M. P.
GREFIER – A. M. C.
Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria G. și Tribunalul G. în ceea ce privește acțiunea formulată de reclamanta S.C. M. C. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul I. T. de Muncă G..
Procedura este legal îndeplinită, cauza judecându-se fără citarea părților, conform art. 22 alin. 5 C.pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Analizând actele dosarului, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, reclamanta S.C. M. C. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul I. T. de Muncă G. anularea procesului verbal de contravenție . nr._/07.02.2012 și exonerarea sa de la plata amenzii în cuantum de 4000 lei, precum și anularea înștiințării de plată nr. 1457/07.02.2012 emisă în temeiul procesului verbal contestat.
Instanța, apreciind că înștiințarea de plată nr. 1457/07.02.2012 este un act administrativ, a procedat la disjungerea cauzei, formându-se în consecință dosarul nr._, iar prin Sentința civilă nr. 4845/23.05.2013 a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului G..
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului G. – Secția civilă sub nr._, instanță care de asemenea a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei G., cu motivarea în esență că înștiințarea de plată nu este un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, dar și în raport de procedura specială prev. de art. 26-27 din OG nr. 2/2001.
În consecință, Tribunalul G. a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Curții de Apel București pentru soluționarea conflictului, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 20.05.2014, sub nr._ .
Soluționând conflictul negativ de competență, Curtea constată că instanța competentă să soluționeze acțiunea este Judecătoria G..
Potrivit disp. art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.
Totodată, potrivit disp. art. 2 alin. 1 lit. c din același act normativ prin act administrativ se înțelege „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ”.
În raport de acestea, Curtea, ca și tribunalul de altfel, constată că înștiințarea de plată emisă odată cu procesul verbal de contravenție, în condițiile disp. art. 25 și urm. din OG nr. 2/2001, nu este un act administrativ, nefiind vorba de un act emis de o autoritate publică, în regim de putere publică și care să producă efecte prin el însuși, în sensul de a genera nașterea, modificarea ori stingerea unui raport juridic.
De asemenea, actul în sine cu constituie un titlu executoriu, susceptibil a executare prin forță coercitivă, în caz de neexecutare voluntară din partea celui căruia i se adresează.
În speță, titlul executoriu ar putea fi, în condițiile legii, procesul verbal de contravenție, acest act conținând clauze susceptibile de executare silită, iar nu înștiințarea de plată, emisă în temeiul respectivului proces verbal de contravenție și pentru a se aduce la cunoștință eventuale măsuri dispuse prin acesta.
În raport de dispozițiile legale în baza cărora a fost emisă, înștiințarea de plată, așa cum arată și denumirea de altfel, nu este decât o comunicare, o notificare, o aducere la cunoștință a faptului că s-au dispus o . măsuri printr-un alt act (în speță prin procesul verbal de contravenție), precum și o înștiințare asupra obligațiilor ce incumbă părții în consecință, respectiv necesitatea achitării amenzii într-un anumit termen prevăzut de lege.
Tocmai prin conținutul actului, dar și față de prev. art. 25-27 din OG nr. 2/2001, înștiințarea de plată nu constituie un act care să poate fi contestat distinct de procesul verbal de contravenție pe care se grefează.
Față de aceste considerente, în baza art. 22 alin. 5 din Codul de procedură civilă, Curtea stabilește că instanța competentă să soluționeze cauza, având ca obiect anulare înștiințare de plată nr. 1457/07.02.2012, doar acest capăt de cerere făcând obiectul conflictului negativ de competență, este Judecătoria G..
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta S.C. M. C. S.R.L. cu sediul în ., jud. Călărași în contradictoriu cu pârâtul I. T. DE MUNCĂ G. cu sediul în G., ., ., în favoarea Judecătoriei G..
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.05.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. M. P. A. M. C.
Red/thred. MMP
2 ex/03.06.2014
| ← Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 3833/2014.... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 1131/2014.... → |
|---|
