Obligaţia de a face. Decizia nr. 9071/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9071/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-12-2014 în dosarul nr. 3995/116/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 9071
Ședința publică de la 04 Decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. R.
Judecător D. C. V.
Judecător D. G. S.
Grefier M. D.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant P. D. M., împotriva sentinței civile nr. 651/18.04.2012, pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât I. P. SITUAȚII DE URGENȚĂ "B. Ș." AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI.
Dezbaterile asupra cererii de recurs au avut loc în ședința publică din data de 20 noiembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 27 noiembrie 2014 și la data de 04 decembrie 2014, când, în aceeași compunere, a decis următoarele:
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 651/18.04.2012 Tribunalul Călărași – Secția Civilă a respins excepția nelegalității Ordinului S/_/I emis la 24 iunie 2011 de ISU Călărași și excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a respins acțiunea prin care reclamantul P. D. M. a solicitat anularea Ordinului pentru trecerea sa în rezervă emis de I.S.U Călărași sub nr._ la 13 septembrie 2011, ca o consecință dispunându-se reintegrarea în funcția deținută anterior, pârâtul urmând totodată să fie obligat la plata drepturilor salariale pe perioada de la încetarea raporturilor de muncă și până la angajare, cum și la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale.
P. a se pronunța astfel instanța a reținut că instituția din care a făcut parte contestatorul, ca și celelalte similare, a fost supusă unui amplu proces de restructurare, reorganizare, ca urmare a obligației de a se încadra în cheltuielile bugetare stabilite prin Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pentru 2011 și a dispozițiilor Ordinului M.A.I. I/658/2011.
Astfel, s-a constatat că este vorba despre o reducere generală, reală și efectivă, iar departajarea a fost făcută în baza Ordinului Inspectorului General al I.G.S.U. nr. 7104 din 21 iunie 2011 care dă competență fiecărei unități locale să stabilească pe ce criterii se face această departajare, art. 5 din acest act enunțând numai cu titlu de exemplu aspecte ce pot fi avute în vedere. C. legal este deci acesta și nu era nevoie de hotărâre de guvern pentru reorganizare; art.3 din H.G. 416/2007 precizând că „Ministrul internelor și reformei administrative stabilește structura organizatorică a unităților proprii ministerului și poate înființa, disloca și desființa alte unități…”
Ordinul I/658/2011 privind noua structură este deci legal, la fel și ordinul I.G.S.U. prin care se fixează competențele pentru departajare, Ordinul M.A.I. nr. 129/2011 fiind aplicabil numai categoriilor de personal precizate în art. 100 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 – funcționari publici și polițiști, fiind dat în aplicarea acestei legi și neputând, deci, fi valabil pentru instituțiile M.A.I. înființate ulterior.
Referitor la criteriile de departajare, neexistând un cadru limitativ ci numai unul de recomandare, nu pot fi cenzurate de instanță ca structură și grad de importanță, iar în privința aplicării lor se constată că nu există critici concrete care să poată analiza prin comparație îndeplinirea acestora de către subiecții procesului ce a avut loc, analiza procesului-verbal de evaluare neindicând ilegalitate în procesul de selectare.
Referitor la actele de punere la dispoziție și de trecere în rezervă a angajatului s-a rețlinut că acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 80/1995 și cum contestatorul era subofițer operativ cu gradul de plutonier, competența punerii la dispoziție și a trecerii în rezervă aparținea comandantului unității, măsura trecerii în rezervă indicând și temeiurile în baza cărora a fost luată, astfel că nu se poate reține neîndeplinirea condițiilor de formă.
În ceea ce privește punerea la dispoziție, acesta este un act pregătitor, care nu produce efecte juridice de sine stătător, astfel că potrivit art. 18 din Legea 554/2004, poate fi supus analizei de legalitate numai dacă actul administrativ care a avut consecințe a fost atacat pe fond.
Cum actul de trecere în rezervă nu a fost atacat pe fond, ci numai pe cale incidentală, în concluziile la această cauză, nu poate fi primită nici această cauză de nelegalitate, în concluzie, instanța constatând atât în ceea ce privește excepțiile ridicate, cât și fondul că acțiunea reclamantului este nefondată.
Reclamantul a declarat recurs împotriva sentinței, arătând textual următoarele:
1. În mod nelegal și ne fondat instanța de fond a reținut că reducerea efectivelor Ministerului Administrației și Internelor se poate face prin ordin al Ministrului Administrației și Internelor și nu prin hotărâre a Guvernului României, astfel cum am susțin subsemnatul în fața instanței de fond.
Instanța de fond interpretează greșit și neîntemeiat prevederile OUG 30/2007 și HG 416/ 2007. Reducerea (desființarea) prin Ordin al Ministrului Administrației și Internelor, a posturilor de natura celui ocupat de subsemnatul și în continuare aprobarea noilor state de organizare și organigrame ale IGSU și a unitățile subordonate IGSU, punerea la dispoziție și trecerea în rezervă a subsemnatului sunt nelegale întrucât au fost efectuate cu încălcarea prevederilor art. 12 alin. 2 și 4 din OUG nr. 30/2007 privind organizarea si funcționarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative aprobată cu modificări și completări prin Legea 15/2008.
Art. 12 alin. 2 din OUG 30/ aprilie 2007 prevede că "Structura organizatorica si efectivele Ministerului Internelor si Reformei Administrative se aprobă prin hotărâre a Guvernului" iar alin. 4 al aceluiași act normativ dispune că "Ministrul internelor si reformei administrative, pe baza consultării Colegiului ministerului, poate înființa, desființa, disloca si redisloca unități, pana la esalonul brigada, exclusiv, servicii, secții, birouri, compartimente si subunități, în limita posturilor aprobate si a fondurilor bănești alocate.
Interpretarea corectă și logică a acestor prevederi legale este în sensul că efectivele MAI (adică numărul de persoane care ocupă posturi în MAI si în unitățile subordonate) sunt aprobate prin hotărâre de Guvern (art. 12 alin. 2) iar Ministrul poate reglementa situația unităților și subunităților (înființare, desființare, dislocare) în limita posturilor aprobate și a fondurilor bănești alocate, limita posturilor fiind stabilită și aprobată prin hotărâre a Guvernului.
Hotărârea de Guvern care a aprobat efectivele și structura organizatorică a Ministerului Administrației și Internelor este Hotărârea nr. 416/09.05.2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 311 din 10.05.2007, art. 4 al acestui act administrativ stabilind că numărul posturilor, pe timp de pace și mobilizare, este cel prevăzut în anexele nr. 2 și 3 (anexele 2 și 3 nu s-au publicat, fiind clasificate și s-au comunicat instituțiilor interesate).
Dovadă că aceste anexe 2 și 3 prevăd totalitatea posturilor MAI și a structurilor și unităților subordonate acestuia, îl reprezintă faptul că anexa 1 stabilește la pct. I structura organizatorică a aparatului central al MAI și la pct. II stabilește instituțiile și structurile aflate în subordinea sau coordonarea MAI, printre care regăsim și IGSU, astfel încât anexele 2 și 3 (clasificate) prevăd efectivele unităților, instituțiilor și structurilor subordonate, inclusiv ale IGSU și ale structurilor subordonate.
Încă o dovadă în plus că toate efectivele MAI și a structurilor și instituțiilor subordonate MAI sunt și trebuie aprobate numai prin hotărâre a Guvernului României, sunt prevederilor art. 3 din HG 416/2007 care dispun că Ministrul Administrației și Internelor stabilește structura organizatorică a unităților și poate înființa, disloca și desființa și alte unități, numai în limita posturilor și a fondurilor de salarii aprobate.
Punerea la dispoziție a subsemnatului s-a produs ca urmare a unei reduceri masive a efectivelor Ministerului Administrației și Internelor, recunoscută și de instanța de fond, reducere care ar fi fost legală dacă ar fi fost dispusă și aprobată printr-o hotărâre a Guvernului României. Reducerea efectivelor MAI nu s-a făcut printr-o hotărâre a Guvernului României așa cum obligă OUG 30/ 2007 astfel încât orice alte măsuri ulterioare constând în aprobarea noilor state de organizare și a organigramelor IGSU și a unităților subordonate, punerea la dispoziție și trecerea în rezervă a subsemnatului sunt făcute cu încălcarea legii.
OMAI nr. I/658/10.06.2011 a aprobat noile state de organizare și organigramele Inspectoratului pentru Situații de Urgență și a unităților subordonate, precum și lista cu posturile, pe tipuri și categorii de funcții, repartizate Inspectoratului pentru Situații de Urgență, astfel încât acesta este actul administrativ care a hotărât, cu încălcarea legii, efectivele IGSU și a unităților subordonate, prin reducerea masivă a funcțiilor de subofițer operativ principal din unitățile subordonate IGSU.
HG nr. 656/2011 pe care o invocă instanța de fond nu stabilește efectivele MAI și a unităților subordonate și nu modifică HG 416/2007 sub aspectul stabilirii efectivelor MAI și a unităților subordonate ci doar a înființat în cadrul MAI Departamentul Schengen, afaceri europene si relații internaționale.
De asemenea, anexa nr. 3/19/06 din legea 286/2010 a bugetului de stat, invocată tot de instanța de fond este lipsită de relevanță întrucât anexa nu cuprinde decât bugetul alocat MAI și nu dispune nimic în legătură cu modificarea efectivelor MAI și a unităților subordonate.
2. În mod nefondat, instanța de fond a constatat că Inspectorul sef al ISU CăIărasi, conform art. 49 din OMAI 600/2005, are atribuția de dispune punerea mea la dispoziție și trecerea mea în rezervă.
Punerea la dispoziție și trecerea subsemnatului în rezervă s-a făcut printr-un act administrativ cu caracter individual emis de Inspectorul șef al ISU CăIărași, persoană care nu avea atribuția și competența legală de a emite aceste acte administrative și de a lua aceste măsuri întrucât nici un act administrativ cu caracter normativ nu îi permite luarea acestor măsuri.
În Ordinul de trecere în rezervă și în Ordinul nr. S/_/1 din 24.06.2011 ambele emise de pârâtul I. pentru Situații de Urgențe "B. Ș." V. al județului Călărași este menționată ca pretinsă bază legală art. 50 alin. 1 lit. g teza II din Ordinul MAI nr. 600/2005 însă acest înscris nu reprezintă decât o simplă hârtie și nu produce nici o consecință juridică întrucât este inexistent din punct de vedere juridic nefiind publicat în Monitorul Oficial al României. Acest așa zis act administrativ are caracter normativ (este evident caracterul de act administrativ cu caracter normativ întrucât reglementează și se referă la un număr nedeterminat de situații juridice) iar pentru . obligatorie publicarea în Monitorul Oficial. La această critică instanța de fond nu a făcut absolut nici o referire, neavând nici un argument împotriva susținerii mele.
Având în vedere această situație rezultă că angajatorul legal al subsemnatului este Ministerul Administrației și Internelor și tot această autoritate publică poate interveni în raportul meu de serviciu și de funcție, în baza prevederilor OUG 30/2007, bineînțeles cu îndeplinirea și a celorlalte condiții legale.
Art. 11 alin. 1 și 2 din Legea 24/2000 dispune că în vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al Monitorul Oficial al României Partea I și că nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României:
b)deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;
c)actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate.
Astfel, Legea 24/2000 prevede ca excepții de la regula publicării, în vederea intrării în vigoare a actelor normative, numai actele normative clasificate potrivit legii, situație în care prevederile art. 35 alin. 3 din anexa 1 la HG nr. 50/2005 contravin prevederilor art. 11 din legea 24/2000 și nu pot argumenta opinia pârâtului conform căreia Ordinul MAI 600/ 2005 nu trebuia publicat pentru a intra în vigoare întrucât era un act normativ care ar fi avut ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
P. a fi putut fi exceptat de la regula publicării în M.Of. al României în vederea intrării în vigoare, Ordinul MAI nr. 600/2005 trebuia să fie clasificat conform legii, condiție care nu este îndeplinită întrucât acest așa zis act normativ nu este clasificat, situație în care, pentru ., era obligatorie publicarea în M.Of. al României, Partea 1.
Conform art. 35 alin. 3 din HG 50/ 2005, nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea 1, dacă legea nu dispune altfel, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ care au ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Observăm că însuși regulamentul aprobat prin HG 50/2005 prevede în art. 2 alin. 1 din anexa 1 că actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 precum și cu principiile ordinii de drept.
Deci, chiar HG 50/2005 a prevăzut că actele normative se adoptă și se aplică cu respectarea Legii 24/2000.
Având în vedere prevederile Legii 24/2000, interpretarea corectă a dispozițiilor art. 35 alin. 3 din anexa 1 la HG 50/2005 este aceea conform căreia nu sunt supuse cerinței publicării în Monitorul Oficial al României ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ care au ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională și care au caracter clasificat.
3. Nu există nici un act administrativ cu caracter normativ care ar fi trebuit să fie emis de Ministerul Administrației și Internelor, care să prevadă punerea la dispoziție a cadrelor militare ale căror posturi se desființează și care să fi fost publicat în Monitorul Oficial al României pentru a produce consecințe juridice.
Deși Ordinul nr. S/_/I din 24.06.2011 menționează în preambulul său Ordinul nr._ emis de Ministrul Administrației și Internelor, acest din urmă act administrativ normativ nu prevede niciunde în cuprinsul său dispoziția către instituțiile vizate, de a pune la dispoziție personalul care a ocupat posturi ce au fost desființate, situație în care nici IGSU și nici ISU CăIărași nu putea dispune, în mod legal, punerea mea la dispoziție.
Ordinul nr. S/_/I din 24.06.2011 mai menționează în preambulul său și Ordinul IGSU nr. 7093/16.06.2011 și art. 3 alin. 1 din anexa la adresa IGSU nr. 7104/21.06.2011, ca fiind așa zisă bază legală a emiterii Ordinului S/_/1/ 24.06.2011.
Cu privire la așa zisul Ordin nr._ 16.06.2011 și adresa nr. 7104/ 21.06.2011, ambele emise de IGSU, susțin că aceste acte nu sunt acte administrative neputând fi catalogate ca "ordine" emise conform competențelor legale de Inspectorul Șef al IGSU. Conform dispozițiilor legale, art. 14 alin. 3 din H.G. nr._.09.2004,în vederea executării în concret a legii sau actelor administrative normative emis de autoritățile publice ierarhic superioare, Inspectorul șef al IGSU emite acte administrative cu caracter normativ sau individual numite "ordine". Numai aceste acte administrative care îndeplinesc condițiile de formă, de denumire și de fond stabilite de lege, au puterea unui act administrativ și își produc efectele juridice.
Simplele adrese, informări, comunicări emise de IGSU nu reprezintă acte administrative care să dea naștere, să stingă sau să modifice raporturi juridice în regim de putere publică.
Chiar în preambulul Ordinului S/_/I din 24.06.2011, Inspectorul șef al ISU Călărași folosește termenul de "adresă" și nu de "ordin" atunci când se referă la adresa IGSU nr. 7104/ 21.06.2011, aspect care conduce la concluzia că adresele nr. 7093 și 7104 ale IGSU nu reprezintă acte administrative.
3. Soluția de respingere a excepției de nelegalitate a Ordinul nr. S/_/I din 24.06.2011 emis de I. pentru Situații de Urgențe "B. Ș." al județului Călărași este nefondată și nelegală pentru următoarele argumente.
Neîntemeiat a reținut prima instanță că necomunicarea către subsemnatul a Ordinului nr. S/_/I din 24.06.2011 nu are importanță în cauză și nu are relevanță cu privire la legalitatea acestuia.
Observăm că instanța de fond face și o nepermisă eroare în sensul că reține că acest act administrativ individual s-ar fi aplicat în toate unitățile subordonate IGSU ceea ce este total nereal întrucât acest Ordin este emis de ISU Călărași și nu de IGSU.
Ordinul nr. S/_/I din 24.06.2011 emis de I. pentru Situatii de U. "B. Stirbei" al județului CăIărași, este nelegal, nu îmi este opozabil, nu produce nici un efect fată de subsemnatul și nici nu putea să stea la baza emiterii ordinului de trecere în rezervă, întrucât nu a fost comunicat subsemnatului (prin înmânare directă sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire poștală).
P. a stabili data începerii producerii efectelor juridice ale Ordinului S/_/1, trebuie stabilită categoria acestui act administrativ în funcție de întinderea efectelor juridice.
Indubitabil că Ordinul S/_/1/24.06.2011 emis de ISU CăIărași este un act administrativ cu caracter individual întrucât conține dispoziții și reguli de conduită pentru un număr determinat de persoane, anume persoanele menționate în anexa la acest ordin.
Doctrina în dreptul administrativ este constantă în stabilirea momentului de la care actele administrative încep să își producă efectele și anume:
- pentru organul emitent: chiar de la data emiterii actului apare obligația de a-l face cunoscut, de a nu-l modifica, completa sau abroga decât după procedura legală;
- pentru ceilalți subiecți de drept: de la data publicării pentru actele administrative normative și de la data comunicării, pentru actele administrative individuale.
Astfel, în ceea ce privește Ordinul S/_/I/24.06.2011, pentru a produce efecte juridice față de subsemnatul, acesta trebuia comunicat subsemnatului, lucru care nu s-a întâmplat.
Sancțiunea pentru necomunicarea Ordinului nr. S/_/I/24.06.2011 constă în lipsirea acestui act administrativ de efectele juridice (lipsa producerii de efecte juridice) față de persoana subsemnatului.
Astfel, subsemnatul sunt în drept să ignor existența Ordinului nr. S/_/I/24.06.2011 să susțin că, în privința subsemnatului, acest act administrativ individual nu produce nici un efect juridic, că la momentul emiterii ordinului de trecere în rezervă, în privința subsemnatului, nu exista măsura punerii la dispoziție pentru că, față de subsemnatul, acest ordin de punere la dispoziție era inexistent.
În mod nelegal, ISU Călărași s-a sustras de la comunicarea acestui act administrativ individual cu scopul vădit de a ascunde existența și conținutul acestui act administrativ, de a-l sustrage de la o eventuală contestare în contencios administrativ, de a ascunde și existența actului administrativ emis de MAI (ordinul nr. I/658/2011) și adreselor IGSU menționate în preambulul lui, de a îmi îngrădi dreptul la informație, cu violarea art. 53 din Constituția României și de a da eficiență juridică unui act inexistent, din perspectiva subsemnatului.
În apărare, deși ISU Călărași nu a invocat expres ca pretinsă justificare a necomunicării, clasificarea Ordinului nr. S/_/I/24.06.2011, susțin că această clasificare este nelegală.
Clasificarea ca secret de serviciu a Ordinului nr. S/_/I/24.06.2011 este contrară prevederilor art. 33 și 15 lit. e din Legea 1821 2002 privind protecția informațiilor clasificate conform cărora este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției.
Clasificarea ca secret de serviciu a Ordinului nr. S/_/I/ 24.06.2011 nu este legală întrucât informațiile din acest Ordin privesc situația personală a subsemnatului cu referire la situația raportului meu de funcție militară, fără să conțină informații de natură să afecteze siguranța națională sau activitatea militară a unității sau să producă prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.
Informațiile cuprinse în Ordinul contestat sunt, atât prin natura cât și prin conținutul lor. de interes personal întrucât se referă la punerea mea la dispoziție, cu referire expresă la persoana subsemnatului, fiind de natură să modifice raportul de funcție militară pe care o dețin.
Art. 15 lit. e) din Legea 1821 2002 definește informațiile secrete de serviciu ca fiind acele informații a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.
Ordinul nr. S/_/I/ 24.06.2011 nu conține nici o informație de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.
În cuprinsul Ordinului nr. S/_/I/24.06.2011 nu regăsim prevederea legală care a stat la baza clasificării ca secret de serviciu.
ISU Călărași nu a justificat măsura clasificării ca secret de serviciu a acestui act individual, neprecizând care sunt acele informații prevăzute în Ordinul contestat care ar aduce atingere interesul pentru securitatea națională, activității militare a unității sau a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.
Mai mult, întrucât informațiile erau destinate strict unor persoane anume determinate, Ordinul trebuia să poarte, pe fiecare pagină, mențiunea "personal" astfel cum prevede art. 31 alin. 2 din Legea 182/ 2002, condiție neîndeplinită în cazul acestui Ordin.
ISU Călărași era obligat să emită acte administrative individuale de punere la dispoziție pentru fiecare dintre subofițerii vizați și să comunice, pentru producerea de efecte juridice, aceste act administrativ individuale.
Chiar adresele IGSU nr. 7093 și 7104 folosesc sintagmele "ordine de personal pentru punerea la dispoziție ... " (pct. 4 din adresa nr. 7093) și "acte administrative de punere la dispoziția unității .. "", sugerând că vor fi emise de fiecare inspectorat județean, acte administrative de punere la dispoziție pentru fiecare cadru militar și nu un singur act administrativ colectiv.
Mai multe inspectorate județene pentru situații de urgență nu au clasificat drept secret de serviciu ordinele de punere la dispoziție și au procedat la afișarea acestor acte individuale împreună cu tabelele conținând cadrele militare care erau puse la dispoziție precum și comunicarea către fiecare militar a unei adrese prin care era înștiințat că fusese pus la dispoziție.
Așa cum au fost emise ordine de trecere în rezervă individuale pentru fiecare subofițer, tot astfel trebuiau să fie emise ordine individuale pentru fiecare din subofițerii din anexă care ocupau posturi de natura celor desființate și de comunicare legală a acestor acte administrative.
Maniera în care a procedat pârâtul atunci când a emis acest Ordin colectiv este una incorectă și nelegală iar singura rațiune a fost aceea de a crea o aparentă justificare a clasificării ca secret de serviciu și a se sustrage de la comunicarea către fiecare cadru militar vizat a măsurii punerii la dispoziție pentru ca această măsură să își producă efectele juridice.
Toate aceste susțineri și argumente juridice nu au fost analizate de instanța de fond care și sub acest aspect, a pronunțat o soluție nelegală.
4. Ordinul nr. S/_/I emis de Inspectorul șef al ISU CăIărași la 24.06.2011 dispune că începând cu data de 15.06.2011 se pune la dispoziție personalul menționat în anexă în vederea încadrării sau trecerii în rezervă.
Prin menționarea unei date anterioare (15.06.2011) de la care s-ar produce punerea la dispoziție, față de cea a emiterii (24.06.2011), Ordinul S/_/I este nelegal deoarece retroactivează întrucât și-ar produce efectele de la o dată anterioară emiterii lui, lucru nepermis chiar de art. 15 alin. 2 din Constituția României care dispune că legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, prevederi care se aplică nu numai legilor dar și celorlalte acte juridice emise în regim de putere publică.
Astfel, data de la care urma să se producă punerea la dispoziție este stabilită nelegal.
În consecință, dacă data este stabilită nelegal, întregul act care dispune punerea la dispoziție este contrar legii.
5. Nefondat a reținut instanța de fond că Ordinul MAI nr. 129/23.06.2011 nu s-ar aplica personalului IGSU și a unităților subordonate.
Punerea la dispoziție și trecerea în rezervă a subsemnatului s-a realizat cu încălcarea evidentă a Ordinului M.A.I. nr. 129/23.06.2011 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 448 din 27 iunie 2011, pentru aprobarea Procedurii cadru privind organizarea si desfășurarea examenului pentru departajare în vederea numirii în funcție a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul Ministerului Administrației si Internelor.
Conform acestei Proceduri - cadru, departajarea personalului MAI ce urma să fie numit în funcție ca urmare a reorganizării trebuia să se facă prin examen, adică prin administrarea uneia sau ambelor probe stabilite de acest act administrativ normativ, anume probă scrisă sau interviu structurat pe subiecte profesionale care să fi constat în verificarea din punct de vedere teoretic și practic a cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor postului.
La nivelul ISU Călărași s-a încălcat acest act administrativ iar departajarea personalului ce urma să fie numit în funcție ca urmare a reorganizării, nu s-a produs ca urmare a unui examen, prin administrarea uneia sau ambelor probe stabilite de acest act normativ, anume probă scrisă sau interviu structurat pe subiecte profesionale ci pe baza unor criterii pur subiective, a căror analiză nu putea fi decât subiectivă, arbitrară și abuzivă (aplicarea acestor criterii fiecărui cadru militar a reprezentat doar aprecierea subiectivă a membrilor comisiei constituită la nivelul ISU CăIărași) pentru a putea permite păstrarea anumitor persoane (unii supraponderali, inapți medical, incapabili de efort, scutiți mel1al la probele fizice periodice iar alții analizați pe criterii de interes, amiciție, prietenie, sau altor criterii numai de cei din conducere și din comisie știute) și implicit eliminarea din sistem a altor persoane (cei fără "pile", cunoștințe, relații, cei care și-au văzut de treabă și s-au suspus mereu ordinelor și sarcinilor).
Prin nerespectarea OMAI nr. 129/2011, cu ocazia departajării, conducerea ISU Călărași a dat naștere la abuz, subiectivism, discuții, contestări, etc. care sub nici un caz nu ar mai putea să apară atunci când s-ar respecta prevederile legale.
Criteriile stabilite de ISU Călărași în vederea departajării nu sunt prevăzute în nici un act normativ care să fi fost emis în limitele competențelor stabilite de lege privitoare la structura organizatorică și la efectivele Ministerului Administrației și Internelor.
Chiar putem afirma că aceste criterii stabilite de ISU Călărași au fost prevăzute special pentru a putea fi apreciate numai subiectiv și nu în mod obiectiv, pentru a avantaja unele persoane și dezavantaja pe altele, în funcție de interese și de arbitrariul membrilor comisiei.
Susținerea conducerii ISU Călărași conform căreia Ordinul MAI nr. 129/ 2011 nu s-ar aplica cadrelor militare din cadrul unităților subordonate IGSU, este nefondată întrucât chiar din denumirea actului normativ și din pct. 1 al Procedurii cadru, rezultă categoria de subiecți cărora li se aplică („Prezenta procedură reglementează modul de organizare si desfășurare a examenului pentru departajarea, în vederea numirii în funcție, a personalului care a ocupat posturi de natura celor desființate în cadrul aceleiași/aceluiași structurii compartiment anterior reorganizării/reducerii de posturi”).
Interpretarea OMAI 129/2001 de către un director de resurse umane și management din cadrul MAI este neavenită și nu prezintă nici o relevanță întrucât, în cadrul unui litigiu, interpretarea unui act normativ este făcută de instanța de judecată.
De asemenea, lecturând toate prevederile acestui act normativ, nu regăsim excepții de la aplicarea acestuia, niciunde în cuprinsul actului neregăsind vreo dispoziție conform căreia prevederile acestuia nu s-ar aplica IGSU și unităților subordonate sau cadrelor militare din structurile militare din subordinea Ministerului Administrației și Internelor.
Așa fiind, fără nici o excepție, OMAI nr. 129/2011 trebuia să se aplice tuturor persoanelor din structurile MAI suspuse măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, în scopul departajării și al numirii în funcție.
Menționarea în preambulul Ordinului MAI 129/ 2011 a art. 100 alin. 3 din Legea 188/ 1999 nu are relevanță sub aspectul întinderii efectelor sale juridice, acest text de lege fiind singurul care reprezintă baza legală a emiterii Ordinului 129/ 2011, neexistând nici o altă prevedere legală care ar fi putut fi menționată în preambulul acestui act normativ.
6. Departajarea cadrelor militare din cadrul ISU Călărași, în vederea numirii în noile funcții înființate în cadrul așa zisului proces de reorganizare instituțională la nivelul MAI și structurilor subordonate, s-a făcut si cu încălcarea Ordinului MAI nr. 665/ 28.11.2008 publicat în Monitorul Oficial al României partea 1 nr. 833 / 11.12.2008 privind unele activități de management resurse umane in unitățile Ministerului Internelor si Reformei Administrative, act normativ care se aplică tuturor activităților de management al resurselor umane din unitățile MAI și care prevede, printre altele, modalitățile de ocupare a posturilor vacante.
Citez mai multe prevederi din acest Ordin, care ar fi trebuit să fie cunoscute conducerii IGSU și ISU Călărași, cu relevanță în cauză și despre care instanța de fond, din nou, nu amintește nimic:
" CAPITOLUL 1 - Dispoziții generale - Art. 1
(I) Prezentul ordin contine prevederi referitoare la: analiza postului, întocmirea si gestionarea fisei postului, recrutarea si selecționarea personalului, exercitarea tutelei profesionale, definitivarea in profesie, acordarea gradelor profesionale/militare si înaintarea in gradul următor.
(2) Dispozițiile prezentului ordin se aplica in mod corespunzător următoarelor categorii de persoane:
a)polițiștilor si cadrelor militare in activitate din Ministerul Internelor si Reformei Administrative;
b)cadrelor militare in rezerva si in retragere si veteranilor de război;
c)funcționarilor publici din structurile de ordine si siguranța publica ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, numai in părțile referitoare la analiza postului;
d) personalului contractual din structurile de ordine si siguranța publica ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, numai in părțile referitoare la analiza postului.
Art. 2. - In sensul prezentului ordin, termenii de mai jos se utilizează cu intelesul următor:
a) post - componenta de baza a unei structuri organizatorice, căreia ii este asociat un set de sarcini, îndatoriri si responsabilități ce revin unei anumite persoane fizice si pentru care Ministerul Internelor și Reformei Administrative stabilește, potrivit legii, raporturi de serviciu/raporturi de munca;
b) functie - expresia sintetica si generalizata a ansamblului de sarcini, îndatoriri si responsabilități de serviciu, desfășurate permanent, corespunzătoare unei anumite categorii de activități din Ministerul Internelor si Reformei Administrative, respectiv rolul - de conducere sau de execuție - ce revine unei sau unor persoane in structura instituției;
............................................................................................................................
g) selecționarea resurselor umane - alegerea, in baza prevederilor actelor normative in vigoare si potrivit procedurilor stabilite de Ministerul Internelor si Reformei Administrative, a candidatului care corespunde cel mai bine cerințelor unui anumit post ori unei categorii de posturi si activități sau, in cazul selecției pentru admiterea in instituțiile de invatamant, a persoanelor care poseda aptitudinile intelectuale, cunoștințele, motivația, potențialul psiho-fizic si starea de sănătate necesare dezvoltării unei cariere profesionale in structurile instituției;
..........................................................................................................................
j) numire in funcție - reprezintă manifestarea de voința cu caracter unilateral exprimata printr-un act administrativ emis de persoanele cu competente in domeniu din Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin care sunt stabilite funcția si drepturile corespunzătoare exercitării acesteia;
........................................................................................................................
m) competențe de gestiune a resurselor umane - drepturi conferite de actele normative in vigoare prin care șefii/comandanții unităților Ministerului Internelor si Reformei Administrative realizează managementul resurselor umane; "
"CAPITOLUL III - Dispoziții comune cu privire la ocuparea posturilor vacante,
Art. 5.- (1) Ocuparea posturilor vacante se realizează prin repartiția absolvenților instituțiilor de invatamant ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, ai altor instituții de invatamant care au pregătit personal pentru nevoile Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si, in ordine, prin:
a)promovare;
b)mutare, in interesul serviciului;
c)transfer;
d)concurs sau examen, după caz. "
Art. 6. - (1) Modalitățile de ocupare a posturilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)-d) se realizează pe baza următoarei proceduri:
a) se realizează recrutarea si selecția din rândul personalului unității care poate fi promovat pe postul vacant;
(3) P. situațiile in care au fost identificați mai multi polițiști/cadre militare cu potențial de dezvoltare profesionala, in condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), departajarea acestora in vederea promovării/mutării se face prin interviu pe subiecte profesionale. "
"CAPITOLUL V - Selecționarea polițiștilor si cadrelor militare - SECTIUNEA a 2-a - Selecționarea prin concurs in vederea ocuparii posturilor de execuție vacante.
Art. 31. - Concursurile se organizează numai pentru ocuparea posturilor vacante finanțate.
Art. 32. - (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor vacante se organizează de unitățile Ministerului Internelor si Reformei Administrative in ale căror state de organizare sunt prevăzute acestea.
(3) In scopul organizării si desfasurarii concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, se constituie comisii de concurs si comisii de solutionare a contestațiilor, ale caror componenta numerica, atributii si competente sunt stabilite in anexa nr. 2.
Art. 34. -( 1) Concursurile pentru ocuparea posturilor vacante constau in desfășurarea, in ordine, a următoarelor probe:
a)test scris, pentru verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor postului;
b)interviu pe subiecte profesionale.
(2) In funcție de specificul atribuțiilor postului vacant, concursul poate consta, in afara probelor prevăzute la alin. (1), si in susținerea a cel puțin uneia dintre următoarele probe:
a)proba practica de evaluare a aptitudinilor, cu relevanta directa pentru performanta pe post;
b)evaluarea performantei fizice. "
Posturile prevăzute în așa zisul nou stat de organizare a ISU Călărași trebuie să fie interpretate ca fiind posturi vacante finanțate din moment ce se susține de ISU CăIărași și de autoritățile superioare acestuia că întreg personalul. ISU CăIărași care ocupa posturi de natura celor desființate, era pus la dispoziția unității și că aceste posturi ar fi fost stabilite în limita fondurilor bănești aprobate.
Conform dispozițiilor legale mai sus citate, toate aceste posturi vacante din cadrul ISU CăIărași, întrucât au fost identificate mai multe cadre militare cu potențial de dezvoltare profesională, trebuia să fie ocupate printr-un concurs. Departajarea cadrelor militare în vederea promovării (numirii în funcțiile respective vacante) urma să se producă prin interviu pe subiecte profesionale, lucru care nu s-a întâmplat la nivelul pârâtului ISU Călărași, selecția cadrelor militare în vederea numirii în noile posturi vacante efectuându-se abuziv, arbitrar și subiectiv.
Conducerea ISU CăIărași susține în mod nefondat că departajarea personalului militar din unitățile subordonate IGSU supus măsurilor de reorganizare instituțională, s-ar efectua conform așa zisului "ordin" nr. 7104 din 21.06.2011 emis de Inspectorul șef al IGSU care în realitate este o adresă și nu un ordin, astfel încât nu este un act legal, emis conform competențelor.
În primul rând actul emis de IGSU sub nr. 7104/21.06.2011 este o adresă și nu un ordin care ar fi trebuit să fie emis în conformitate cu competențele stabilite prin lege sau alt act normativ superior care să fi dat acest drept Inspectorul ui șef al IGSU.
În al doilea rând, adresa IGSU nr. 7104/21.06.2011 este contrară Ordinului MAI nr. 129/2011 și Ordinului MAI nr. 665/ 28.11.2008 (mai precis a fost emisă fără să se aștepte Ordinul MAI 129/ 23.06.2011), acte normative emise de M.A.I. care este o autoritate a administrației publice centrală, în subordinea căreia se află IGSU iar actele juridice care emană de la structurile inferioare și subordonate nu pot contraveni actelor normative emise de autoritățile superioare întrucât se încalcă principiul ierarhiei actelor juridice consacrat de art. 4 din Legea 24/ 2000 rep. Întrucât adresa nr. 7104/21.06.2011 a IGSU este anterioară și contravine Ordinului MAI nr. 129/ 23.06.2011 - act normativ publicat în Monitorul oficial al României - susținem și putem afirma că dispozițiile adresei IGSU nr. 7104/2011 au devenit caduce și inaplicabile, ulterior emiterii acesteia intrând în vigoare un act normativ (Ordinul MAI 129/ 2011) cu forță juridică superioară și aplicabil acelorași persoane și situații juridice, act normativ care a determinat inaplicabilitatea și caducitatea adresei IGSU nr. 7104/2011.
Chiar și metodologia transmisă prin această adresă nr. 7104/ 2011 de către IGSU cuprinde 2 etape în departajarea personalului: prima etapă - selecția, pe baza unor criterii prevăzute de metodologie, criterii conform cărora erau selectate pentru trecerea în rezervă cadre militare cu situații improprii ocupării unei funcții militare (probleme de sănătate grave, îndeplinirea condițiilor de pensionare, capacitate de efort scăzută, etc.) și a doua etapă -- examenul constând în interviu structurat pe subiecte profesionale.
Conducerea ISU CăIărași a procedat nelegal, eliminând și stabilind abuziv, din prima etapă, un număr de cadre militare pentru a se încadra exact în numărul de posturi presupus aprobate astfel încât să nu mai desfășoare cea de-a doua etapă, cea a examenului constând în interviu structurat pe subiecte profesionale.
Conducerea ISU CăIărași a adăugat la criteriile stabilite prin Metodologie, niște criterii absolut subiective cu scopul de a efectua o selecție abuzivă, arbitrară, subiectivă și după bunul ei plac.
Cum pot fi catalogate altfel decât subiective și arbitrare criterii ca: "interes în pregătirea personală" - la care punctajul a fost stabilit printr-o notă votată de comisie, cursuri de specializare organizate de MAI absolvite și participarea la competiții sportive organizate de MAI - când niciodată nu mi s-a propus sau ordonat să particip la astfel de cursuri sau competiții sportive (să nu mai spun că au fost acordate la acest criteriu puncte pentru participarea la competiții de șah sau alte sporturi care nu au nici o legătură cu activitatea de pompier), alegerea militarilor care participau la astfel de activități fiind la liberul arbitru al conducerii ISU Călărași,
Pe de altă parte, pârâtul nu a probat corectitudinea și temeinicia punctajelor acordate persoanele care au obținut în cadrul acestei selecții nelegale punctaje mai mari decât subsemnatul și au fost numite în funcțiile vacante.
Legal citat, intimatul I. pentru Situații de Urgență "B. Ș." al Județului CăIărași a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Recurentul a invocat excepția de nelegalitate a Ordinului nr. I/658/10.06.2011 emis de Ministerul Administrației și Internelor și a Ordinului nr._/11.06.2011 emis de I. General pentru Situații de Urgență, excepție respinsă irevocabil prin sentința civilă nr. 1759/30.05.2013, pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Analizând actele dosarului în raport cu susținerile părților Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele de mai jos.
Recurentul susține în esență că efectivele și structura MAI au fost nelegal stabilite prin ordin de ministru, fiind necesară o hotărâre de guvern. Altfel spus, recurentul susține că OMAI nr. I/658/2011, prin care s-au aprobat noile state de organizare și organigramele ISU și a unităților subordonate este emis cu încălcarea legii. Curtea reține însă că problema legalității OMAI nr. I/658/2011a fost soluționată pe cale de excepție, stabilindu-se irevocabil că ordinul este legal, ca de altfel și ordinul IGSU emis în temeiul acestuia.
Recurentul mai arată că anexa la Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat nu are legătură cu cauza, însă Curtea constată că instanța de fond nu a avut în vedere această lege la soluționarea cauzei.
Mai susține recurentul că ordinul nr._/I/24.06.2011, prin care s-a dispus punerea la dispoziție a cadrelor militare, nu îi este opozabil și a fost greșit calificat ca fiind secret. Curtea observă însă că recurentul nu a cerut declasificarea, deși avea această posibilitate, situație în care respectivul ordin își păstrează caracterul secret și în consecință nu este supus publicității.
În ce privește celelalte susțineri ale recurentului, Curtea observă că acestea nu au fost invocate în cererea de chemare în judecată. Prin urmare, nu pot fi invocate pentru prima dată în calea de atac, întrucât nu au făcut obiectul analizei instanței de fond.
Având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge ca nefondat recursul, în temeiul art. 312 C. proc. civ.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant P. D. M., împotriva sentinței civile nr. 651/18.04.2012, pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât I. P. SITUAȚII DE URGENȚĂ "B. Ș." AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 04 Decembrie 2014.
Președinte, I. R. | Judecător, D. C. V. | Judecător, D. G. S. |
Grefier, M. D. |
Red. / Tehnored. R.I.
2 ex.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 5957/2014. Curtea de Apel... | Litigiu privind regimul străinilor. Sentința nr. 1059/2014.... → |
|---|
