Pretentii. Decizia nr. 3151/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 3151/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 5448/236/2011

DOSAR NR._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR.3151

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 14.04.2014

CURTEA COMPUSĂ DIN:

PREȘEDINTE: M.-C. I.

JUDECĂTOR: O. S.

JUDECĂTOR: V. N.

GREFIER: D. Ș.

Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurenta reclamantă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ (A.P.I.A)-CENTRUL JUDEȚEAN G. împotriva sentinței civile nr.47/06.02.2013 pronunțată de Tribunalul G. în contradictoriu cu intimatul pârât T. F. având ca obiect „pretenții”.

Dezbaterile orale ale părților au avut loc în ședința publică de la 07.04.2014 când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 14.04.2014 când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA,

Asupra recursului din prezenta cauză:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._ la data de 21.04.2011, reclamanta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean G. a chemat în judecată pe pârâtul T. F. solicitând instanței ca, prin hotărâre judecătorească, să se dispună obligarea acestuia la restituirea sumei de 2.000 lei, cu titlu de plată nedatorată, obligarea pârâtului la plata dobânzilor și a penalităților de întârziere aplicabile, de la data confirmării de primire a notificării de plată și punere în întârziere aplicabile de la data confirmării de primire a notificării de plată și punere în întârziere, respectiv 29.03.2011 până la data plății efective a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanta arată că prin cererea nr.1.953/15.10.2007, pârâtul a solicitat sprijin financiar prin bonuri valorice pentru înființarea de culturi de toamnă (grâu) în anul 2007, de la instituția lor, în baza Ordinului M.A.D.R nr.687/2007 pentru modificarea Anexei F la Ordinul M.A.P.D.R. nr.850/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitățile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului, precum și condițiile de eligibilitate.

Pârâtul a solicitat sprijin agricol de la bugetul de stat pentru o suprafață totală de 4,00 ha cultura de grâu și a primit bonuri valorice în sumă de 2.000 Iei, obligându-se prin cererea de sprijin ca în cazul în care nu realizează suprafețele pe culturile specificate, să restituie sumele reprezentând sprijin financiar nejustificat.

De asemenea, solicitantul sprijinului financiar se obliga prin semnarea cererii de solicitare a sprijinului, să facă dovada utilizării de semințe certificate și de calitate a asigurării culturilor înființate în toamna anului 2007, în caz contrar fiind obligat să restituie în totalitate sumele reprezentând sprijin financiar acordat sub formă de bonuri valorice.

În aceste condiții, la data verificării culturii pentru care s-a formulat cererea de sprijin, conform art.15 din Ordinul nr.687/2007, s-a încheiat și Procesul verbal de recepție și restituire nr.1953/10.06.2008, prin care s-a constatat că pârâtul nu a făcut dovada folosirii de sămânță certificată pentru cultura grâu, si,de asemenea nu a făcut dovada asigurării culturii de 4,00 cultură de grâu, având de restituit ca și sumă necuvenită, suma de 2.000 lei, conform Procesului verbal de recepție și restituire și. în conformitate cu prevederile art.5 alin.4 din Normele Metodologice privind subvenționarea motorinei și/sau biodiselului pentru lucrările din agricultură, precum și a altor resurse materiale necesare culturilor agricole din Ordinul 687/2007 privind modificarea anexei F la Ordinul M.A.P.D.R nr.850/2006 .

Deși instituția lor a depus nenumărate diligențe pentru recuperarea creanței sale(înștiințare de restituire a debitului, notificare de punere în întârziere), în valoare de 2.000 lei, pârâtul nu a înțeles să restituie de bunăvoie această sumă stabilită prin Procesul verbal de recepție și restituire, pârâtul a fost pus în întârziere, potrivit art.1079 și art.1081 din Codul Civil, prin Notificarea transmisă de A.P.I.A. Centrul Județean G. de care aceasta a luat la cunoștință la data de 29.03.2011, conform confirmării de primire.

În drept, reclamanta își întemeiază cererea pe dispozițiile art.1092, art.1105 C.civ., Ordinul MADR nr.687/2007, OUG nr.123/2006, C.proc.fisc.

Prin întâmpinarea-cerere reconvențională formulată de pârât acesta a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune și în consecință să se respingă acțiunea reclamantei, având în vedere că de la data la care a fost înregistrată cererea de chemare în judecată (21.04.2011) au trecut mai mult de 3 ani de la momentul la care a primit sprijinul financiar, să se dispună anularea actului administrativ proces verbal de recepție și restituire nr.1953/10.06.2008 întrucât nu a fost întocmit în conformitate cu dispozițiile art.15 din Ordinul nr. 687/2007, respectiv nu a fost încheiat în prezența beneficiarului.

În drept, invocă prevederile art.115-118 C.proc.civ., art.119 C.proc.civ., art.15 Ordinul nr. 687/2007.

Prin sentința civilă nr.6650/19.09.2012 Judecătoria G. a admis excepția lipsei competenței materiale a Judecătoriei G. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului G., cauza fiind înregistrată pe rolul aceste instanțe la data de 31.10.2011 sub nr._ .

Procedând la judecarea cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisurile existente la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a apreciat ca fiind neîntemeiată acțiunea reclamantei, motiv pentru care a respins-o, urmând a admite cererea reconvențională, apreciind temeinicia acesteia, pentru motivele expuse mai jos.

A reținut tribunalul că pârâtul T. F. a beneficiat, în baza Ordinului M.A.D.R. NR.687/2007, de sprijin financiar prin bonuri valorice în cuantum de 2.000 lei din partea reclamantei Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) Centru Județean G., pentru înființarea unei culturi de grâu – 4,00 ha în anul 2007, în baza cererii depuse de acesta și înregistrată sub nr.1953/15.10.2007 (fila 11 din dosarul inițial).

Prin cererea depusă, pârâtul s-a obligat ca în cazul în care nu realizează suprafața de cultură specificată să restituie suma primită și să facă dovada utilizării de semințe certificate și de calitate a asigurării culturilor înființate în toamna anului 2007, în caz contrar fiind obligat să restituie sumele primite.

La data de 10.06.2008 s-a încheiat procesul verbal de recepție și restituire (fila 8 din dosar inițial), potrivit art.15 din Ordinul nr.687/2007, cu ocazia verificării culturii pentru care s-a formulat cererea de sprijin financiar, constatându-se, așa cum susține reclamanta, că pârâtul nu a prezentat dovada folosirii de sămânță certificată și nici asigurarea suprafeței de 4,00 ha cultură grâu.

Ca urmare, potrivit art.5 alin.4 din Normele metodologice privind subvenționarea motorinei și/sau biodiselului pentru lucrările din agricultură, precum și a altor resurse materiale necesare culturilor agricole din Ordinul nr.687/2007, s-a constatat că suma necuvenită pârâtului este de 2.000 lei dată fiind neaducerea la îndeplinire a obligațiilor asumate.

Având în vedere situația de fapt expusă precum și împrejurarea că temeiul în baza căruia reclamanta invocă obligarea pârâtului la plata sumei de 2.000 lei îl constituie procesul verbal de recepție și restituire încheiat la data de 10.06.2008, se impune cu prioritate, ulterior analizei excepției prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei, analizarea procesului verbal invocat.

Astfel, în ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei, invocată de pârât, tribunalul urmează să o respingă, având în vedere faptul că procesul verbal de recepție și restituire care reprezintă începutul curgerii termenului de prescripție extinctivă de 3 ani, astfel cum acesta este reglementat de art.3 din Decretul nr.167/1958 (aplicabil raportului juridic dintre părți), datează din 10.06.2008, iar acțiunea a fost introdusă la data de 21.04.2011, ceea e înseamnă că termenul a fost pe deplin respectat.

În privința cererii reconvenționale, s-a constatat că susținerile pârâtei privind nelegalitatea procesului verbal din 10.06.2011 sunt justificate, în sensul că acesta nu poate produce efecte juridice de genul celor invocate de reclamantă, aspectele legate de forma acestuia impunând incidența sancțiunii nulității.

Astfel, s-a constatat că procesul verbal din 10.06.2008 a fost încheiat în lipsa pârâtului, fără a se menționa motivul obiectiv ce a determinat această situație, nefiind făcut nici măcar un minim de dovadă că pârâtul a fost încunoștințată despre controlul ce urma a fi făcut, fiind încălcate dispozițiile art.15 din Norma metodologică a OUG nr.123/2006.

De asemenea procesul verbal este inform, nefiind completate toate rubricile obligatorii, din cuprinsul acestuia nerezultând cu certitudine care anume obligații nu ar fi fost respectate de către beneficiarul de sprijin financiar.

Față de modul de soluționare a cererii reconvenționale, respectiv admiterea acesteia și anularea procesului verbal de recepție și restituire din 10.06.2008, pentru motivele anterior expuse, tribunalul a respins acțiunea principală, având în vedere faptul că pretențiile reclamantei erau grefate pe acest proces verbal, or, anularea acestuia lipsește de orice temei acțiunea în pretenții.

Pentru toate considerentele expuse, tribunalul a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtul-reclamant T. F..

A respins acțiunea formulată de reclamanta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean G. (A.P.I.A.), a admis cererea reconvențională formulată de pârâtul SToma F. și pe cale de consecință, a anulat procesul verbal de recepție și restituire încheiat la data de 10.06.2008 de APIA - Sucursala G..

A luat act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta reclamantă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ (A.P.I.A)-CENTRUL JUDEȚEAN G. prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat și pe fond admiterea acțiunii ca fiind întemeiată.

În motivarea recursului a arătat că instanța de fond în mod greșit a apreciat că procesul verbal a fost în lipsa pârâtului, fără a se menționa motivul obiectiv ce a determinat această situație, nefiind făcut nici măcar un minim de dovadă că pârâtul a fost încunoștințat despre controlul ce urma a fi făcut, fiind încălcate dispozițiile art. 15 din Norma metodologică a OUG nr.123/2006.

Apreciază că si pârâtului îi revenea obligația să depună un minim de diligentă pentru a afla data la care se efectua recepția culturilor agricole declarate a se înființa în toamna anului 2007, pentru care a si încasat sprijin financiar constând în acordarea de bonuri valorice, anunțarea producătorilor agricoli prin intermediul poștei implicând costuri enorme, deoarece au fost zeci de mii de beneficiari, cunoscut fiind faptul că, cheltuielile de la bugetul de stat trebuiau limitate pe fondul condițiilor socio-economice existente la nivelul tării noastre, instituția noastră fiind instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat care funcționează si este organizată în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2004, cu modificările si completările ulterioare.

A învederăm instanței faptul că prin semnarea cererii de plată nr. 1953/15.10.2007, pârâtul se obliga, printre altele, să participe la recepționarea lucrărilor..., deci implicit si acesta avea obligația de a depune un minim de diligentă pentru a afla data efectuării recepției a culturii de grâu pentru care a solicitat si a primit sprijin financiar constând în acordarea de bonuri valorice pentru achiziționarea de inputuri: sămânță certificată calitativ, pesticide, îngrășăminte,carburant-motorină, etc.

Opinăm că pârâtului îi revenea obligația (asumată prin semnarea cererii de acordare a sprijinului financiar de la Statul Român nr.1953/15.10.2007) să prezinte cumulativ dovada asigurării culturilor înființate în toamna anului 2007 precum si dovada utilizării de sămânță certificată si de calitate pentru aceste suprafețe, dar acesta nu s-a prezentat niciodată la sediul centrului local Frățești în vederea depunerii acestor documente nici până la data încheierii procesului verbal de recepție si restituire, nici la data încheierii procesului verbal de recepție si restituire, asa cum expres a prevăzut legiuitorul la art.5 alin. (3) coroborat cu art.15 alin.(2) din OMADR nr.687/2007. cu modificările si completările ulterioare .

Potrivit art.17 alin.2 din OUG nr.123/2006 (în prezent abrogată) sumele necuvenite acordate sub formă de sprijin se recuperează, cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația în vigoare.

Legislația în vigoare la momentul constatării caracterului necuvenit al sprijinului financiar nu prevedea care este modalitatea de recuperare, astfel încât este admisibilă acțiunea în instanță.

Ulterior, prin art.14 din OG nr.14/2010 s-a prevăzut că procesul verbal întocmit de reclamantă este titlu executoriu și se pune direct în executare silită.

Având în vedere principiul neretroactivității legii dar și principiul tempus regit actum, apreciem că dispoziția nu se aplică si pentru procesele verbale încheiate anterior adoptării OG nr.14/2010.

Procesul verbal de recepție si restituire nu a fost contestat de pârât iar modelul acestuia este prevăzut în anexa nr.10 la OMADR nr.687/2007 și nu constituie titlu de creanță:

Solicită instanței să observe că procesul verbal de recepție si restituire nu îmbracă forma unui titlu de creanță prevăzut de art. 43 din Cod de proc. Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, și anume:

Art.43 - Conținutul și motivarea actului administrativ fiscal

(1) Actul administrativ fiscal se emite numai în formă scrisă.

(2) Actul administrativ fiscal cuprinde următoarele elemente:

a) denumirea organului fiscal emitent;

b) data la care a fost emis și data de la care își produce efectele;

c)datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de contribuabil, după caz;

d) obiectul actului administrativ fiscal;

e) motivele de fapt;

f) temeiul de drept;

g) numele și semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii;

h)ștampila organului fiscal emitent;

i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și organul fiscal la care se depune contestația; j) mențiuni privind audierea contribuabilului.

Art.110

(3) Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi:

a) decizia de impunere;

b) declarația fiscală;

c) decizia referitoare la obligații de plată accesorii;

d) declarația vamală;

e) decizia prin care se stabilesc și se individualizează datoria vamală, impozitele, taxele și alte sume care se datorează în vamă, potrivit legii, inclusiv accesoriile;

f) procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor contravenționale;

g)decizia de atragere a răspunderii solidare emisă potrivit art. 28;

h)ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanțelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească.

Cu atat mai mult procesul verbal de recepție restituire nu poate imbraca forma unui titlu executoriu.

In acest sens pentru a respecta art.372 din C. și anume: - executarea silita se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori a unui alt înscris care potrivit legii constituie titlu executoriu, Centrul Județean G. a trebuit să introducă acțiune la instanța de fond pentru a obține un titlu executoriu.

In cazul de fată, sprijinul financiar acordat vârâtului sub forma bonurilor valorice pentru achiziționarea de inputuri (motorină, îngrășăminte chimice, pesticide, etc.) în vederea înființării culturilor agricole în toamna anului 2007 este o creanță bugetară, asimilată creanțelor fiscale si reprezintă venit la bugetul de stat.

In acest context, cu privire la obligarea pârâtului la plata dobânzilor si penalităților de întârziere, accesorii, în cazul în speță apreciem că se impune aplicarea art.120 si 1201 din Codul de procedură fiscală, cu modificările si completările ulterioare care stabilesc cuantumul dobânzilor si al penalităților de întârziere.

Astfel, conform art.1201 alin.3 Cod procedură fiscală, cu modificările si completările ulterioare, penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor.

Având în vedere împrejurările de fapt prezentate mai sus precum si prevederile art. 5 alin.(4) din OMADR nr.687/2007, cu modificările și completările ulterioare, prin procesul verbal de recepție și restituire nr.1953, s-a stabilit că pârâtul are de restituit suma de 2000 lei, ca urmare a faptului că nu a prezentat la data încheierii acestui proces verbal dovada asigurării pentru cultura de grâu, și. de asemenea, nu a prezentat dovada folosirii de sămânță certificată calitativ pentru această cultură.

În acest proces verbal s-a stabilit și modalitatea de plată a sumei de restitui de către pârât,, instituția noastră depunând diligente pentru recuperarea creanței sale ( notificare de plată și punere în întârziere) dar pârâtul nu a înțeles să restituie de bunăvoie această sumă stabilită prin procesul verbal de recepție și restituire.

Față de argumentele de fapt si drept mai sus invocate, a solicitat instanței să admită acțiunea, în sensul de a dispune următoarele:

- obligarea pârâtului la plata sumei de 2000 de lei, cu titlu de plată nedatorată; obligarea pârâtului la plata dobânzilor si penalităților de întârziere accesorii, aplicabile debitului principal, calculate conform Codului de procedură fiscală, respectiv de la data luării la cunoștință a notificării de plată și punere în întârziere nr. 3262/16.03.2011, respectiv 29.03.2011 și până la achitarea integrală a acestuia.

Analizând recursul prin prisma criticilor invocate, Curtea a respins recursul formulat de recurenta reclamantă pentru următoarele considerente:

Motivele de recurs formulate către recurenta-reclamantă vor fi analizate de către curte în lumina prevederilor art 15 din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Nr. 687 din 9 august 2007.

Astfel,potrivit art 15 din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Nr. 687 din 9 august 2007 privind modificarea anexei F la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitățile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului, precum și condițiile de eligibilitate:

(1) Reprezentanți teritoriali ai sucursalelor județene ale Agenției, numiți de către directorii sucursalelor, verifică, în prezența beneficiarilor de sprijin financiar prin bonuri valorice, suprafețele înființate de către aceștia în toamna anului 2007 și întocmesc până la data de 1 martie 2008, inclusiv, procesul-verbal de recepție și restituire, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10.

(2) La încheierea procesului-verbal de recepție și restituire, beneficiarii de sprijin financiar prin bonuri valorice au obligația de a face dovada utilizării de sămânță certificată și de calitate, respectiv dovada asigurării culturilor înființate în toamna anului 2007, sens în care prezintă documentele prevăzute la art. 5 alin. (3), iar o copie a acestora se anexează la procesul-verbal.

(3) În cazul în care se constată că nu au fost realizate suprafețele pe culturi, menționate în cererea de acordare a sprijinului financiar, beneficiarii vor restitui sumele aferente reprezentând sprijin financiar nejustificat.

(4) Procesele-verbale de recepție și restituire se înregistrează în Registrul special de evidență a beneficiarilor de sprijin financiar pentru înființarea culturilor din toamna anului 2007 și se transmit la sucursalele județene APIA, respectiv a municipiului București.

(5) În baza proceselor-verbale de recepție și restituire, sucursalele județene APIA, respectiv a municipiului București, întocmesc Centralizatorul justificativ al sumelor acordate ca sprijin financiar sub formă de bonuri valorice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.

În mod legal și temeinic instanța de fond a dispus anularea procesului- verbal din 10.06.2008 întrucât acesta a fost încheiat în lipsa pârâtului, fără a se menționa motivul obiectiv ce a determinat această situație.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei curtea reține că recurenta-reclamantă nu a produs nicio dovadă în sensul că intimatul –pârât a fost încunoștințată despre controlul ce urma a fi făcut, fiind încălcate dispozițiile art 15 din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Nr. 687 din 9 august 2007.

În mod legal și temeinic instanța de fond a reținut că procesul- verbal din 10.06.2008 încheiat de către pârâtă este lovit de nulitate întrucât lipsește cerința motivării acestuia.

Puterea discretionara conferita autoritatii nu poate fi privita, . drept, ca o putere absoluta, caci exercitarea dreptului de apreciere prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor prevazute de Constitutie sau de lege constituie exces de putere (art. 2 alin. 1 lit. m) din Legea nr. 554/2004).

Orice decizie de natura a produce efecte privind drepturile si libertatile fundamentale trebuie motivata nu doar din perspectiva competentei autoritatii de a o emite, ci si din perspectiva posibilitatii persoanei vizate si a organului de control judiciar de a aprecia asupra legalitatii si temeiniciei masurii astfel adoptate, respectiv asupra respectarii granitei dintre puterea discretionara si arbitrariu.

Unul dintre principiile bunei administratii, asa cum sunt enumerate in Codul bunei administratii, adoptat prin Recomandarea C.M./R. din 20 iunie 2007 a Comitetului Ministrilor din statele membre ale Consiliului Europei, il reprezinta principiul prevazut la art. 17, potrivit caruia actele administrative individuale trebuie sa fie motivate ., cu indicarea motivelor de drept si de fapt pentru care a fost adoptat actul respectiv.

De altfel, si in jurisprudenta comunitara se retine ca motivarea trebuie sa fie adecvata actului emis si trebuie sa prezinte de o maniera clara si univoca algoritmul urmat de institutia care a adoptat masura atacata, astfel incat sa li se permita persoanelor vizate sa stabileasca motivarea masurilor si, de asemenea, sa permita curtilor comunitare competente sa efectueze revizuirea actului (Cauza C-367/1995).

Conform deciziei Curtii Europene de Justitie in cauza C-41/1969, amploarea si detalierea motivarii depind de natura actului adoptat, iar cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca motivarea depind de circumstantele fiecarui caz, o motivare insuficienta sau gresita fiind considerata ca echivalenta cu o lipsa a motivarii actelor. Mai mult, insuficienta motivarii sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare.

O detaliere a motivelor este necesara si atunci cand institutia emitenta dispune de o larga putere de apreciere, caci motivarea confera actului transparenta, particularii putand verifica daca actul este corect fundamentat si, in acelasi timp, permite exercitarea de catre curte a controlului jurisdictional (Cauza C-509/1993).

Si Constitutia Romaniei prevede, in art. 31 alin. 2, obligatia autoritatilor publice de a asigura informarea corecta a cetateanului asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

In concluzie, motivarea reprezinta o obligatie generala a autoritatilor publice, aplicabila oricarui act administrativ, indeplinind un dublu rol: acela de transparenta, in profitul beneficiarului actului care va putea sa verifice daca actul este sau nu intemeiat, precum si acela de a conferi instantei un instrument eficient in vederea realizarii controlului judiciar, avand astfel posibilitatea de a verifica elementele de fapt si de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ.

Pentru a se putea considera indeplinita cerinta motivarii, este necesar ca motivarea sa fie completa (suficienta) si reala.

În mod legal și temeinic instanța de fond a reținut că procesul- verbal din 10.06.2008 încheiat de către pârâtă este lovit de nulitate întrucât lipsește cerința motivării acestuia, din analiza actului administrativ menționat anterior nu rezultă care sunt obligațiile care nu au fost respectate de către pârâtul-reclamant și care atrag în sarcina acestuia obligația de plată a sumei de bani primită cu titlu de ajutor financiar.

Potrivit art 5 alin 3 și 4 din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Nr. 687 din 9 august 2007:

(3) Dovada utilizării de semințe certificate și de calitate și a asigurării culturilor înființate în toamna anului 2007 se face la recepția suprafețelor cultivate și întocmirea proceselor-verbale de recepție și restituire, prin:

a) factura de cumpărare a seminței certificate, însoțită de documentul de calitate și conformitate emis de furnizorii autorizați sau, în cazul producătorilor agricoli care folosesc sămânța din producție proprie pentru semănat, copie de pe buletinul de analiză informativ, cu indicii de calitate pentru sămânță (germinație, puritate, masa 1.000 de boabe, umiditate), eliberat de inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și materialului săditor sau Laboratorul central pentru calitatea semințelor și materialului săditor București;

b) polița de asigurare încheiată cu societățile de asigurare-reasigurare.

(4) Nerespectarea prevederilor alin. (3) atrage restituirea de către beneficiari a sumelor primite ca sprijin financiar sub formă de bonuri valorice.

Din analiza procesului –verbal din data de 10.06.2008 încheiat de către pârâtă nu rezultă care sunt obligațiile care nu au fost respectate de către intimatul-reclamant.

În concluzie pârâta nu a arătat în concret dacă reclamantul nu a făcut dovada utilizării de semințe certificate și de calitate sau nu a făcut dovada asigurării culturilor înființate în toamna anului 2007, împrejurare în care curtea se află în imposibilitatea de a analiza motivele avute în vedere de către autoritatea publică la încheierea procesului –verbal .

De altfel, rubricile corespunzătoare îndeplinirii de către intimatul-reclamant a obligațiilor prevăzute de art 5 alin 3 din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Nr. 687 din 9 august 2007 sunt necompletate de către autoritatea publică pârâtă.

Anularea de către instanța de fond a procesului –verbal de recepție și restituire din data de 10.06.2008 încheiat de către pârâtă atrage pe cale de consecință respingerea ca neîntemeiată a acțiunii principale, având în vedere faptul că pretențiile reclamantei erau grefate pe acest proces verbal, or, anularea acestuia lipsește de orice temei acțiunea în pretenții.

Pentru aceste motive curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenta reclamantă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ (A.P.I.A)-CENTRUL JUDEȚEAN G. împotriva sentinței civile nr.47/06.02.2013 pronunțată de Tribunalul G. în contradictoriu cu intimatul pârât T. F., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată azi, 14.04.2014, în ședința publică.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

M.-C. I. O. S. V. N.

GREFIER

D. Ș.

Jud.fond Tribunalul G.

M. Z. U.

Red.O.S/2 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Decizia nr. 3151/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI