Pretentii. Decizia nr. 6432/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 6432/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-09-2014 în dosarul nr. 1789/93/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 6432

Ședința publică de Ia 16.09.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - P. H.

JUDECĂTOR - F. G. A.

JUDECĂTOR - F. C. M.

GREFIER - S. I.

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât SERVICIUL FISCAL ORĂȘENESC VOLUNTARI prin DGRFPB împotriva sentinței civile nr. 2715/7.10.2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. K. și cu intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită; părțile solicitând judecarea cauzei în lipsă, după care,

Curtea constată că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art.411 alineat 2 C.pr.civ.; nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 394 alineat 1 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului.

CURTEA,

Asupra recursului civil de față constată că:

Prin sentința civilă nr. 2715/07.10.2013 pronunțată în dosarul nr._ ,Tribunalul Ilfov - Secția civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. K. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE VOLUNTARI și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU; a obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice a Orașului Voluntari la restituirea sumei de 6.448 lei, reprezentând taxa de poluare; a respins cererea de acordare a dobânzii legale prevăzuta de OG nr. 9/2000; a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu Statul roman prin D.G.F.P Ilfov -M.F.P., A.N.A.F. ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesual pasiva; a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecata; a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu; a obligat chemata în garanție AFM la plata către AFP Voluntari a sumei care face obiectul cererii principale.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Finanțelor Publice Voluntari întrucât, astfel cum rezultă din înscrisurile de la dosar, această instituție este cea care a emis Decizia de calcul a taxei de poluare precum și cea care a încasat contravaloarea acestei taxe fiind parte a raportului juridic de drept material dedus judecății. Din oficiu, a fost invocată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Statul Român prin DGFP Ilfov - M.F.P., A.N.A.F., excepție care a fost admisă întrucât nu acest pârât a emis decizia de calcul și nu a încasat contravaloarea taxei de poluare.

Cu privire la fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat un autovehicul marca MERCEDES BENZ Tip 168/M209F2/_, categorie auto Ml, norme de poluare E3, având număr de identificare . WDB1680091J624491, înmatriculat anterior în Republica Federala Germania la data de 31.10.2001, stat membru al Uniunii Europene (filele 6-7).

Pentru înmatricularea în România a acestui autoturism, reclamantul a plătit taxa pentru emisiile de poluante prevăzute de Legea nr. 9/2012, în suma de 6448 lei, astfel cum rezulta din decizia de stabilire a taxei pentru emisiile poluante nr._ emisa de Administrația Finanțelor Publice a Orașului Voluntari (fila 10) și a chitanței . nr._/02.02.2012 (fila 8)."

Tribunalul a constatat că, potrivit art. 8 alin. 1 teza a Il-a din Legea nr. 554/2004, se poate adresa instanței de contencios administrativ cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri. într-o asemenea situație, procedura prealabilă nu este obligatorie, conform art. 7 alin. 5 din raportat la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

Prin Decizia de recurs în interesul legii nr. 24/14.11.2011 pronunțată în dosarul nr. 9/2011 de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a statuat în același sens, reținându-se că procedura de contestare prevăzută de art. 7 din O.U.G. nr. 50/2008 raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. 1 lit. d din același cod.

Taxa de poluare a fost introdusa prin OUG nr. 50/2008, care a suferit modificări prin OUG nr. 108/2008, OUG nr. 208/2008, OUG nr. 117/2009 și OUG nr. 118/2010.

OUG nr. 150/2008 a fost abrogata în mod expres prin Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, act normativ în vigoare, la data la care reclamantul s-a adresat paratei cu cererea de restituire a taxei.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 9/2012," Obligația de plată a taxei intervine:

a)cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;

b)la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;

c)la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.

(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.".

Aliniatul 2 a fost suspendat prin OUG nr. 1/2012, începând cu data de 31.01.2012 pana la 01.01.2013.

Rezulta așadar că, la data calculării și plații taxei, ca urmare a suspendării dispozițiilor aliniatului 2 al articolului 4 din Legea nr. 9/2012, taxa era datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele care au fost deja înmatriculate și care sunt deja în circulație. Cu alte cuvinte, pentru un autoturism produs în România sau în alt stat membru al UE nu se percep taxe pentru emisiile poluante la o noua înmatriculare, daca anterior autoturismul a fost înmatriculat în România, dar aceeași taxa se percepe daca autoturismul produs în tara sau în alt stat membru este înmatriculat prima data în România.

În consecință, tribunalul a constatat ca dispozițiile Legii nr. 9/2012-forma în vigoare în anul 2012- era contrară art. 110 din TFUE, fiind destinata să diminueze introducerea în țara a unor autoturisme deja înmatriculate într-un alt stat membru, cum este cazul de față.

Ori, după aderarea României la UE, aceasta soluție nu este admisibila, întrucât norma fiscala naționala diminuează sau este susceptibila sa diminueze consumul produselor importate, influențând astfel decizia consumatorilor.

Pentru realizarea obiectivelor Comunității, care constituie o singura zona economica, o piața . comerțul se poate dezvolta liber, Tratatul CE a consacrat principiul liberei circulații a mărfurilor, ceea ce presupune ca mărfurile pot fi transportate fără impedimente în interiorul comunității și toate obstacolele care stau în calea acestui demers trebuie eliminate. în acest sens, art. 110 din TFUE interzice impunerea, asupra produselor din alte state membre, a unor taxe superioare celor care se aplica produselor naționale similare precum și taxele interne de natura sa protejeze indirect alte produse. Articolul vizează să asigure libera circulație a mărfurilor între statele membre, în condiții concurențiale normale, prin eliminarea tuturor formelor de protecție.

Chiar daca taxa instituita prin Legea nr. 9/2012 nu reprezintă o taxa vamala directa, față de caracterul său special și aplicabilitatea discriminatorie între autoturismele second-hand deja înmatriculate în România și cele cu proveniența din alte state, este evident caracterul sau echivalent al unei taxe vamale.

În consecință, Tribunalul a apreciat că taxa pentru emisiile poluante reprezenta un obstacol în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul Comunității, iar reglementarea acesteia nu poate fi justificata prin satisfacerea unor cerințe obligatorii ale interesului public.

în acest sens s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârile T. (C -402/09) și N. (C-263/2010) stabilind ca art. 110 se opune ca un stat membru sa instituie o taxa de poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări într-un stat membru, daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează importul de vehicule de ocazie, fără însă a descuraja cumpărarea de vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzura pe piața naționala.

Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, revizuită, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Aliniatul 4 din același articol prevede că autoritatea judecătorească, între alte instituții, garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2, astfel că, din chiar cuprinsul reglementării interne fundamentale, rezultă nu numai competența, dar și obligația instanțelor judecătorești de a asigura prioritatea dreptului comunitar în cazul incompatibilității normei interne cu reglementarea comunitara.

În consecința, pentru considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice a orașului Voluntari la restituirea sumei de 6448 lei, reprezentând taxa de poluare.

În ceea ce privește cererea accesorie privind acordarea dobânzii legale, prevăzute de OG nr. 9/2000, tribunalul a respins-o ca neîntemeiata, având în vedere pe de o parte că actul normativ invocat este abrogat în prezent, iar pe de alta parte raportat la obiectul cererii de chemare în judecata dispozițiile acestuia nu sunt aplicabile prezentei cauze.

în ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, Tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 și H.G. nr. 686/2008, taxa de poluare încasată se constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, iar potrivit art. 60 alin. 1 C.pr.civ., partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni, cu o cerere în garanție sau în despăgubire.

H.G. nr. 686/2008 privind normele de aplicare a O.U.G nr. 50/2008 reglementează, în cadrul art. 3 alin. 5-8, modalitatea în care se transferă suma încasată cu titlu de taxa de poluare de către Trezoreria Statului către destinatarul acestei taxe de poluare - Administrația F. Pentru Mediu, respectiv: Taxa se achită în lei de contribuabili, prin virament sau în numerar, la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal la care aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe sau își au domiciliul fiscal, în contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule",codificat cu codul de identificare fiscală a contribuabililor persoane fizice sau juridice. în ultima zi lucrătoare a lunii, unitățile Trezoreriei Statului transferă în contul 50.17 "Disponibil al fondului pentru mediu", deschis pe numele Administrației F. pentru Mediu la Trezoreria Sectorului 6 sumele colectate în contul prevăzut la alin. 4. Transferul sumelor se efectuează din contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule", codificat cu codul de identificare fiscală atribuit Trezoreriei Statului (_), la nivelul soldului creditor al contului. Concomitent cu efectuarea operațiunilor de transfer prevăzute la alin. 6, unitățile Trezoreriei Statului transmit în sistem electronic Administrației F. pentru Mediu un fișier conținând toate operațiunile efectuate prin contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule.

Prin urmare, în condițiile în care textele de lege prevăd că taxa de poluare se achită de contribuabili, prin virament sau în numerar, la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal la care aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe sau își au domiciliul fiscal, organ fiscal care și stabilește taxa prin act administrativ fiscal, iar ulterior sumele sunt transferate în contul Administrației F. pentru Mediu, rezultă, fără echivoc, atât raporturile fiscale dintre contribuabili și administrațiile finanțelor publice, cât și raporturile juridice dintre acestea din urmă și Administrația F. pentru Mediu. Pârâta Administrația Finanțelor Publice a orașului Voluntari este îndreptățită a se regresa împotriva Administrației F. pentru Mediu în situația în care este obligată la restituirea taxei de poluare încasate, întrucât potrivit dispozițiilor legale amintite a virat suma respectivă la bugetul F. pentru mediu, gestionat de Administrația F. pentru Mediu. Bugetele administrațiilor finanțelor publice fiind distincte, din punct de vedere legal de bugetul F. pentru mediu, este evident că administrațiilor finanțelor publice, în situația în care sunt obligate la restituirea taxei de poluare încasate, se pot îndrepta împotriva Administrației F. pentru Mediu cel puțin pe temeiul îmbogățirii rară justă cauză.

Pentru aceste considerente, tribunalul a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu și a dispus obligarea acesteia la plata către Administrația Finanțelor Publice a Orașului Voluntari a sumei ce fac obiectul cererii principale.

Împotriva acestei sentințe, pârâta Serviciul Fiscal Orășenesc Voluntari prin Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București a formulat recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel București, Secția a VUI-a C. Administrativ și fiscal la data de 13.01.2014, sub nr._ solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate și în consecință, respingerea cererii de chemare în judecată, ca netemeinică și nelegală.

In susținerea cererii de recurs recurenta-pârâtă a invocat dispozițiile art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă.

A arătat recurenta-pârâtă că invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Județene a Finanțelor Publice Ilfov și a Serviciului Fiscal Orășenesc Voluntari învederând faptul ca în conformitate cu dispozițiile art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008, privind taxa de poluare și H.G. nr. 686/2008, privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 50/2008, se stabilește temeiul legal al încasării acestei taxe de poluare achitată de către contribuabil cu ocazia înmatriculării autoturismului, arătându-se faptul că aceasta taxă de poluare a fost instituită de organul legislativ respectând normele de drept comunitar și în scopul asigurării protecției mediului și finanțării unor programe și proiecte pentru protecția mediului. De asemenea, prin actul normativ menționat mai sus, în cadrul articolul 1, se arată cărui buget se face venit taxa de poluare încasata, astfel că instituția căreia ii revine obligația administrării și gestionarii acestui buget, în calitate de titular este, Administrația F. pentru Mediu: "(I) Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului", organului fiscal revenindu-i obligația calculării taxei de poluare (art. 3 alin. 1, lit. a și b. din H.G. 686/2008) și încasării acestei taxe prin Trezoreria Statului în cuprinsul dispozițiilor art. 5 alin. 4 din O.U.G. nr. 50/2008 arătându-se încă odată destinatarul acestor sume de bani provenite din încasarea taxei de poluare: "Taxa se plătește de către contribuabil . deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru Mediu".

Recurenta-pârâtă mai învederează faptul ca actul normativ în baza căruia a fost achitata taxa de poluare de către petenta (respectiv O.U.G nr.50/2008, prin normele sale de aplicare H.G. nr. 686/2008) arată și expune pe larg în cadrul art.3 alin. 5-8 modalitatea în care se transfera suma încasata cu titlu de taxa de poluare de la Trezoreria Statului către destinatarul taxei - Administrația F. Pentru Mediu - respectiv";

"(5) Taxa se achită în lei de contribuabili, prin virament sau în numerar, la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal la care aceștia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe sau își au domiciliul fiscal, în contul 51,16.10.09 "Disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule", codificat cu codul de identificare fiscală a contribuabililor persoane fizice sau juridice.

(6)în ultima zi lucrătoare a lunii, unitățile Trezoreriei Statului transferă în contul 50.17 "Disponibil al fondului pentru mediu", deschis pe numele Administrației F. pentru Mediu la Trezoreria Sectorului 6, sumele colectate în contul prevăzut la alin. (4).

(7)Transferul sumelor se efectuează din contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule", codificat cu codul de identificare fiscală atribuit Trezoreriei Statului (_), la nivelul soldului creditor al contului,

(8)Concomitent cu efectuarea operațiunilor de transfer prevăzute la alin. (6), unitățile Trezoreriei Statului transmit în sistem electronic Administrației F. pentru Mediu un fișier conținând toate operațiunile efectuate prin contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule".

Având în vedere faptul ca taxa de poluare achitata de către petent, nu se face venit la bugetul de stat aflat în administrarea organului fiscal conform dispozițiilor art.16 din 0,G. nr. 92/2003, prin achitarea taxei de poluare de către petent, intre instituția noastră și acesta nu exista nici un raport juridic fiscal, privind încasarea acestei taxe de poluare, motiv pentru care înțeleg să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a organelor fiscale, solicitând admiterea acestei excepții și respingerea prezentei acțiuni ca fiind formulata împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A arătat recurenta-pârâtă că, în ceea ce privește fondul cauzei, această taxă de poluare se calculează atât pentru autovehiculele noi, cât și pentru cele second hand, în funcție de mai mulți parametri, în această categorie intrând și autovehiculul pentru care a fost promovată această acțiune. Rațiunea introducerii unei astfel de taxe de poluare este în primul rând reducerea gradului de poluare a mediului, fapt pentru care taxa de poluare este mai mare în condițiile în care norma de poluare Euro este mai scăzută, în aceste condiții, nu putem vorbi de o discriminare sau de o încălcare a principiului egalității în drepturi, taxa fiind introdusă doar pentru a limita gradul de poluare a mediului și a fost stabilită prin O.U.G. nr. 50/2008, act normativ ce nu a fost declarat neconstituțional și care nu încalcă prevederile din Tratatul Comunității Europene. Emiterea acestor acte administrative fiscale s-a făcut în condiții de legalitate ținându-se cont de normele comunitare care au caracter prioritar în raport cu cele naționale, ce rezulta din Constituția României art. 11 alin. 1 și 2 precum și de art. 148 alin. 2 și 4, din Legea nr. 157/2005, de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeana. Susținerile reclamantei că taxa de poluare, așa cum este reglementata în legislația interna a României ar contraveni Tratatului de instituire a Comunităților Europene, sunt neîntemeiate, întrucât valorile sociale a căror ocrotire a fost avuta în vedere de legiuitorul național, atunci când a adoptat norma juridica în temeiul căreia a fost încasata taxa respectiva, sunt diferite față de cele avute în vedere de legiuitorul comunitar când a edicat textul art. 90 paragraful 1 din T.C.E. Consideră că instanța trebuie să circumstanțiere corect, din punct de vedere juridic, cadrul legislativ, atunci când analizează dispozițiile OUG 50/2008 și ale HG 686/2008, care, susține reclamantul, că ar încălca art. 110 paragraful 1 din Tratatul Institutiv al Comunitarii Europene, adoptând o abordare cu particularizare strictă la speță, prin administrarea probatoriului propus de către părți.

Solicită ca instanța de judecata să observe faptul ca instituția comunitara Comisia Europeana a recomandat instituirea acestei taxe de poluare având la baza principiul ca nivelul taxei de poluare să se reducă pe măsură ce se diminuează valoarea autovehiculul, respectându-se totuși principiul poluatorul plătește". în momentul de fața se are în vedere armonizarea la nivel comunitar a regimului de taxare a autovehiculelor, iar după adoptarea unei directive în aceste sens, aceasta va deveni obligatorie la nivelul întregii Uniuni. în prezent exista în vigoare un sistem de taxare a autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări în alte 16 state membre din cele 27 sub o forma sau alta, adică sub forma unei taxe de poluare sau sub forma unui impozit anual.

De asemenea, arată că reclamantul nu face dovada că această taxă de poluare instituita ar fi nelegala, obligația plății acestei taxe de poluare fiind prevăzuta atât pentru autoturismele autohtone noi și second-hand cât și pentru cele achiziționate din spațiul comunitar (noi și second-hand), astfel ca prin achitarea acestei taxe de poluare de către petent, nu i s-a încălcat acestuia niciun drept sau interes legitim și nu i s-a cauzat nici un prejudiciu.

De altfel, arată că prin Legea nr. 9/2012, în România a fost înlăturată discriminarea cu privire la plata acestei taxe, în sensul că în acest moment toate autovehiculele ce se înmatriculează în țara noastră plătesc taxa de poluare indiferent ca sunt autohtone sau din import.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 483 și următoarele din Codul de procedură civilă.

Intimatul A. K. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea în parte a sentinței recurate considerând că prin achitarea acestei taxe se realizează în mod evident discriminarea autovehiculelor importate din Comunitatea Europeana în cazul reînmatriculării, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniența și astfel se încalcă dispozițiile art. 110 din Tratatul UE.

Intimata-chemată în garanție AFM nu au depus întâmpinare în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, prin raportare la motivele de recurs invocate, Curtea apreciază, recursul ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

în mod corect prima instanță a reținut legitimarea procesual pasiva a paratei, având în vedere calitatea de parte în raportul de drept fiscal născut prin plata taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

Într-adevăr, raportul juridic de drept administrativ s-a născut între reclamant și Administrația Finanțelor Publice, aceasta autoritate publică fiind emitenta actului administrativ, decizia de calcul, respectiv care a încasat taxa, emițând chitanța, fiind fără relevanță că sumele sunt virate în contul Administrației F. de Mediu.

Pe fondul cauzei, Curtea reține că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale, reținând că taxa pe poluare a fost introdusă prin OUG nr. 50/2008, care a suferit modificări prin OUG nr. 108/2008, OUG nr. 208/2008, OUG nr. 117/2009, OUG nr. 118/2010.

OUG 50/2008 a fost abrogată prin Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, act normativ în vigoare la data la care reclamantul s-a adresat pârâtei cu cererea de restituire a taxei.

Potrivit art. 4 din acest act normativ: " (1) Obligația de plata a taxei intervine:

a)cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România;

b)la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 8;

c)la reintroducerea în parcul național a unui autoturism, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul național, i s-a restituit ultimului proprietar valoarea reziduala a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7;

(2) Obligația de plata a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitata taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementarilor legale în vigoare la momentul înmatriculării."

Alineatul (2) a fost suspendat prin alineatul din Ordonanța de urgenta nr. 1/2012, începând cu 31.01.2012 pana la 01.01.2013.

Reclamantul a achitat taxa pentru emisii poluante la data de 02.02.2012, când erau suspendate dispozițiile art.4 alin.2, prin OUG nr. 1/2012, astfel încât, ca urmare a suspendării dispozițiilor alin.2 a art. 4 din lege, se păstrează regimul stabilit prin OUG nr. 50/2008 și implicit caracterul discriminatoriu al acestei reglementări, constatat prin jurisprudența CJUE, taxa fiind datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele care au fost deja înmatriculate în România și care sunt deja în circulație.

Prin urmare, în mod corect a reținut prima instanță că, la acest moment, considerentele Curții de Justiție a Uniunii Europene din Cauza C-263/10, cauza N. rămân actuale, fiind menținută discriminarea intre vehiculele de ocazie cumpărate din alte state membre și vehiculele de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzura de pe piața naționala.

Față de aceste considerente, Curtea urmează să respingă recursul ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât SERVICIUL FISCAL ORĂȘENESC VOLUNTARI, prin DGRFPB cu sediul în București, . Gerota, nr. 13, sector 2 împotriva sentinței civile nr. 2715/7.10.2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. K., cu domiciliul în P., ., jud. Ilfov și cu intimata-chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, Corp A, sector 6, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 16.09.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

P. H. F. G. A. F. C. M.

GREFIER

S. I.

Red. HP/ 5 ex.

Jud. fond A. L.G. - Tribunalul Ilfov

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Decizia nr. 6432/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI