Refuz acordare drepturi. Decizia nr. 6985/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6985/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 1362/98/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 6985 R
Ședința publică din data de 02.10. 2014
Completul constituit din:
Președinte - O. D. P.
Judecător - C.-M. C.
Judecător - G. G.
Grefier - C. I. Ș.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenții- reclamanți C. D. M., P. M., D. G., F. S. C., F. C., I. M., M. O., P. G., T. D. împotriva sentinței civile nr.128/22.01.2014 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. C. G. D. – PRIN PRIMAR.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin Serviciul Registratură, la data de 11.04.2014 intimatul-pârât a depus întâmpinare, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, reține dosarul în pronunțare.
CU R T E A,
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 128/22.01.2014 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr._ a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs recurenții - reclamanți C. D. M., P. M., D. G., F. S. C., F. C., I. M., M. O., P. G., T. D. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței pronunțate de instanța de fon și, pe cale de consecință, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Criticând sentința recurată ca fiind netemeinică și nelegală, recurenții arată că potrivit Dispoziției nr. 1959/31.10.2007 emisa de P. Corn G. D., incepand cu luna octombrie 2007, s-a aprobat plata sporului lunar pentru condiții vătămătoare, in cuantum de 10% din salariul de baza, funcționarilor publici si personalului contractual care desfășoară activitate in cadrul Primăriei comunei G. D..
Începând cu 01.12.2009, acest spor nu a mai fost acordat, aspect ce reiese din statele de plata a salariilor, sens in care am depus la dosarul cauzei statele de plata aferente lunilor octombrie 2009-ianuarie 2010 intocmite de P. corn.G. D..
Sistarea acestui spor s-a făcut fără a se emite un act administrativ prin care să 4) justifice neacordarea sporului și mai ales în contextul în care condițiile care au generat acordarea lui nu au dispărut, subsemnații desfașurându-ne în continuare activitatea în condiții vătămătoare și fără ca pârâtul să fi făcut demersuri în vederea ameliorării condițiilor la locul de muncă.
Solicită să se aibă în vedere că la dosarul cauzei a fost depus, inclusiv, Raportul de evaluare înregistrat sub nr.622/16.01.2014 emis de către . SRL prin care se constata, la data de 16.01.2014, ca personalul care lucrează la calculator si xerox este supus radiațiilor electromagnetice neionizate, care, datorita duratei de expunere, poate conduce la imbolnaviri prin acțiunea asupra analizatorului vizual, asupra sistemului nervos, asupra aparatului cardiovascular si asupra sistemului endocrin.
Recurenții consideră că instanța de fond a procedat la o eronata aplicare a disp.art.5 alin.1 lit.b OUG nr. 1/2010 raportat la situația de fapt si de drept existenta la data de 31 decembrie 2009.
Arată că plata sporului lunar pentru condiții vătămătoare, in cuantum de 10% din salariul de baza a fost aprobata prin Dispoziția nr. 1959/31.10.2007 emisa de P. Corn G. D., incepand cu luna octombrie 2007.
Din data de 01 decembrie 2009, acest spor nu a mai fost acordat in fapt, insa, sistarea acestui spor s-a făcut fără a se emite un act administrativ prin care să se justifice neacordarea sporului. In plus, condițiile care au generat acordarea lui nu au dispărut, subsemnații desfașurându-ne în continuare activitatea în condiții vătămătoare și fară ca intimatul să fi făcut demersuri în vederea ameliorării condițiilor la locul de muncă. In consecința, neacordarea sporului pentru condiții vătămătoare incepand cu data de 01 decembrie 2009 nu a fost dispusa printr-un act administrativ, drept pentru care Dispoziția nr. 1959/31.10.2007 emisa de P. Corn G. D. produce in continuare efecte juridice. Este adevărat ca, la data de 31 decembrie 2009, nu am beneficiat, in fapt, de sporul acordat pentru condiții vătămătoare de munca, insa acesta este si motivul pentru care am promovat acțiunea prin care instanța de judecata sa dispună obligarea paratei la plata drepturilor bănești, reprezentând sporul pentru condiții vătămătoare de munca aferent perioadei 20.05._13, actualizat cu indicele de inflație. Apreciem ca neacordarea in fapt a sporului pentru condiții vătămătoare la data de 31 decembrie 2009 nu poate constitui un motiv pentru neacordarea acestui spor ulterior acestei date.
Se arată că la data de 31 decembrie 2009, beneficiau în drept de acordarea sporului pentru condiții vătămătoare, conform dispozițiilor legale in vigoare, acest drept fiind acordat prin act administrativ (Dispoziția nr. 1959/31.10.2007), insa, in mod nelegal, in fapt aceste drepturi salariale nu ne-au fost acordate de către intimata.
Motivul pentru care au solicitat acordarea sporului aferent perioadei 20.05._13, si nu incepand cu data de 01.12.2009, data de la care in fapt nu ne-a mai fost acordat sporul, este acela al intervenirii prescripției dreptului de a solicita acordarea drepturilor salariale. Astfel, fata de data introducerii acțiunii la instanța de judecata, respectiv 21.05.2013 si prevederile Legii nr.53/2003-Codul muncii (art.268 alin.l lit.c), potrivit cărora cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate, au solicitat obligarea intimatei la plata drepturilor bănești aferente perioadei 20.05._13, desi acestea nu le fuseseră acordate inca din 01.12.2009.
In plus, prevederile OUG nr. 1/2010 trebuie interpretate in sensul ca incepand cu 01 ianuarie 2010, drepturile salariale avute la data de 31 decembrie 2009 se acorda fara a fi afectate de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, iar in ceea ce privește sporurile, indemnizațiile si alte drepturi salariale prevăzute in anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc in salariul de baza, acestea se acorda numai personalului care a beneficiat de acestea, in măsura in care isi desfășoară activitatea in aceleași condiții. Prin urmare, interpretarea corecta este aceea ca ulterior datei de 01 ianuarie 2010, nu se pot crea, respectiv acorda drepturi salariale noi, insa celor care beneficiau de aceste drepturi li acordau in continuare in măsura desfășurării activității in aceleași condiții.
Apreciază recurenții ca sporul pentru condiții vătămătoare le-a fost acordat in mod legal, conform Dispoziției nr. 1959/31.10.2007 emisa de P. Corn G. D., ale cărei efecte juridice continua sa se producă inclusiv la data prezentei. Sistarea acestui spor s-a făcut fară a se emite un act administrativ prin care să se justifice neacordarea sporului și mai ales în contextul în care condițiile care au generat acordarea lui nu au dispărut, subsemnații desfășurându-ne în continuare activitatea în condiții vătămătoare, conform Raportului de evaluare inregistrat sub nr.622/16.01.2014 emis de către . SRL. Faptul ca sporul pentru condiții vătămătoare nu le-a fost acordat la data de 31 decembrie 2009 nu poate constitui un motiv pentru neacordarea acestui spor ulterior acestei date.
In drept, recurenții au invocat dispozițiile art. 483 si urmatoarele din NCPC, art. 488 alir.1 pct. 8 NCPC, Legea nr. 188/1999, OG nr. 119/1999, Legea nr. 672/2002, OG 6/2007, Legea nr.330/2009, Legea nr. 284/2010.
Intimata P. C. G. D. a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu casarea Sentinței civile nr. 128F/22.01.2014 pronunțată de către Tribunalul Ialomița în dosarul nr._ și cu soluționarea cauzei de contencios administrativ în favoarea reclamanților P. M.,D. G., F.-S. C., F. C., I. M.,M. O., P. G., T. D.,C. D.-M.. Vă transmitem raportul privind starea sănătății funcționarilor publici din cadrul Primăriei G. D., întocmit de medicul de medicina muncii.
A arătat intimata că prin acordarea sporului condiții vătămătoare în perioada decembrie 2009 și până în prezent suma sporurilor, compensațiilor,primelor și indemnizațiilor individuale pentru fiecare din cei 9 reclamanți nu ar fi depășit 30% din salariul de bază al acestora și prin acordarea sporului pentru condiții vătămătoare, suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor acordate cumulat pe total buget pe ordonator principal de credite nu ar fi depășit 30% din suma salariilor de bază. A mai precizat că cei 9 funcționari publici, nu mai beneficiază de alte sporuri, compensații, prime și indemnizații care să se aplice la salariul de bază al acestora.
Precizează că, întrucât condițiile de acordare a sporului în cauză s-au menținut, iar legea prevede acordarea acestui spor și că de la sistarea acordării acestuia și până în prezent, toți cei 9 reclamanți au lucrat în aceleași condiții, aceștia sunt îndreptățiți să primească contravaloarea sporului pentru condiții vătămătoare în cuantum de 10% din salariul de bază, de la data de 01.12.2009 și până în prezent, contravaloare indexată cu rata inflației prevăzută de INS.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, față de următoarele considerente:
Curtea constată că în mod corect s-a reținut de instanța de fond
Potrivit anexei III, art. 9 din Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice: „(1) Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază.
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții deosebite de muncă, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens, prin regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, avizat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice.”
Legea 330/2009 a intrat în vigoare la 01.01.2010, conform art. 47 partea I din lege și a fost abrogată de Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care a intrat în vigoare la data de 01.01.2011.
Din economia textului de lege care reglementează sporul de condiții vătămătoare rezultă că legiuitorul a acordat competențe exclusive ordonatorului principal de credite, fără ca instanța să se poată substitui atribuțiilor acestuia, existând o procedură specială administrativă ce include existența unui act administrativ normativ, existența a două avize conforme, precum și existența unui act administrativ cu caracter individual privind acordarea sporului de condiții vătămătoare de muncă .
Se reține că Regulamentul nr. 2567/18.12.2009 de acordare a sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare care, însă nu respectă prevederile Legii 330/2009, în sensul că nu este avizat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice. Pârâta a făcut doar dovada că a depus acest Regulament la Direcția Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ialomița și la ITM Ialomița abia în anul 2014, aspect care nu suplinește obligativitatea avizării lui de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice.
În mod corect s-a reținut de instanța de fond că nu sunt respectate condițiile legale de acordare a acestui spor, iar instanța nu se poate substitui autorității și să acorde sporul solicitat de către reclamanți pentru perioada în care a fost în vigoare Legea 330/2009, de vreme ce legea condiționează acordarea sporului pentru condiții deosebite de muncă de actul administrativ emis de către ordonatorul principal de credite, cu respectarea procedurii prevăzute de Legea 330/2009.
După . Legii 284/2010, la art. 21 se prevede că „Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I - VIII, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară - administrație, sănătate, învățământ, justiție, cultură, diplomație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională sau autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.”
Potrivit anexei I, lit. B, art. 1 din Legea 284/2010 „Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat.
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.”
Prin art. 12 din Legea 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar (publicată în MO 887/14.12.2011), s-a stabilit că prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2013, iar prin OUG 84/2012, art. 5, termenul a fost prorogat pentru 01 ianuarie 2014.
Așadar, pana la momentul elaborării regulamentului cadru prevăzut la art. 21 din Legea 284/2010, sporul pentru condiții vătămătoare este acordat doar salariaților care anterior intrării in vigoare a prevederilor Legii 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice beneficiau de acesta.
In acest sens sunt si prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) din OUG 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare in funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar potrivit cărora sporurile, indemnizațiile si alte drepturi salariale prevăzute in anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc in salariul de baza, solda/salariul funcției de baza sau, după caz, indemnizația lunara de încadrare se acorda in aceleași cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, in măsura in care își desfășoară activitatea in aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr.330/2009.
Față de aceste considerente, constatând că sentința este legală, Curtea, în temeiul art. 496 C.p.c., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții- reclamanți C. D. M., P. M., D. G., F. S. C., F. C., I. M., M. O., P. G., T. D. împotriva sentinței civile nr.128/22.01.2014 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. C. G. D. – PRIN PRIMAR.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.10.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
O. D. P. C.-M. C. G. G.
GREFIER,
C. I. Ș.
Red.jud.G.G./tehnored.C.O./ 5 ex.
Tribunalul Ialomița
Judecător de fond: M. I.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 1873/2014. Curtea de Apel... | Anulare act administrativ. Decizia nr. 1265/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
