Obligaţia de a face. Sentința nr. 1873/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 1873/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-06-2014 în dosarul nr. 48640/3/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A - C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1873

Ședința publică de la 12 iunie 2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - M. D.

GREFIER - E. S.

Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta M. T. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.

Față de lipsa părților, Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că reclamanta a depus prin serviciul registratură, la data de 12.06.2014, concluzii scrise într-un exemplar, precum și faptul că a fost solicită judecarea cauzei și în lipsă, după care:

Având în vedere faptul că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în dispozițiilor art. 255 raportat la art. 258 C.pr.civ. Curtea urmează a încuviința pentru părți proba cu înscrisuri apreciind-o ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei și reține cauza spre soluționare.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.05.2014 sub nr._ reclamanta M. T. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Administrația F. pentru Mediu obligarea acesteia la plata sumei de 6.000 lei reprezentând suma care trebuia sa fie achitată ca urmare a încheierii contractului de finanțare nerambursabile și a dobânzii legale conform OG nr. 13/2011 calculata de la data introducerii acțiunii până la data achitării integrale a debitului, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că în data de 07.12.2010 s-a încheiat contractul de finanțare nerambursabila nr. 028/CL/26.11.2010 intre Administrația F. pentru Mediu și M. Ș. (soțul reclamantei) având ca obiect achiziția și punerea în funcțiune a panourilor solare la adresa din ., jud. Călărași.

Conform acestui contract, trebuiau achiziționate și instalate panourile solare în termen de 1 an de la semnarea acestuia, urmând ca finanțarea nerambursabila sa fie primită după ce se depune la Administrația F. pentru Mediu înscrisurile care dovedesc cheltuielile care au fost făcute cu instalarea acestor panouri.

Reclamanta a menționat că, la data de 18.12.2010, soțul său a decedat, iar în calitate de moștenitoare a acestuia, s-a prezentat la Administrația F. pentru Mediu, care i-au adus la cunoștință că se poate aduce la îndeplinire contractul încheiat de soțul său.

În luna august 2011 a depus înscrisurile solicitate împreuna cu o cerere prin care solicita schimbarea titularului de finanțare nerambursabila având în vedere decesul soțului său, urmând ca răspunsul să îl primească în maxim 5 zile.

În aceeași lună, a achiziționat și instalat panourile solare.

După trei luni și jumătate, reclamanta a primit un răspuns de la parata prin care era

informată ca din cuprinsul documentelor transmise nu reiese calitatea de moștenitor al imobilului pentru care se implementează proiectul care face obiectul contractului de finanțare nerambursabilă, iar în consecința nu poate beneficia de acordarea finanțării nerambursabile.

Potrivit art. 7 din contractul de finanțare, pârâta avea obligația de a notifica beneficiarul în maximum 5 zile de la constatarea unui caz de culpa și în cazul în care deficientele menționate în notificare nu sunt înlăturate în 30 de zile de la data notificării, putea sista temporar/ definitiv finanțarea. În condițiile în care a luat cunoștință de înscrisurile depuse de reclamantă în 25.08.2011, pârâta avea obligația ca în termen de 5 zile sa o notifice dacă acestea nu au fost suficiente.

Este adevărat ca a primit notificarea, însa la data de 06.12.2011, când contractul cu parata expirase, rezultând prin urmare reaua credință a acesteia întrucât a plasat-o în imposibilitatea de a mai putea beneficia de finanțare.

Mai mult, din comunicarea primită de la AFM în data de 02.08.2011 reiese foarte clar actele pe care le trebuia sa le depună, unul dintre acesta fiind copie legalizata certificat de moștenitor fara însa a se preciza ca este nevoie ca din acesta sa reiasă expres calitatea de moștenitoare a imobilului care făcea obiectul acestui proiect.

Totodată, prin adresa nr._/22.11.2012 i s-a comunica faptul ca nu a putut beneficia de aceasta finanțare întrucât la momentul depunerii cererii de tragere în masa succesorala nu erau incluse imobilul care face obiectul contractului și contractul de finanțare nerambursabila.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 969, art. 998-999 vechiul C.civ., solicitând judecarea cauzei și în lipsă.

În dovedire, reclamanta a depus la dosar un set de înscrisuri, în copie.

Pârâta Administrația F. pentru Mediu a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare, pârâta a arătat că urmare decesului beneficiarului finanțării, soțul reclamantei, prin adresa înregistrată la AFM sub nr._/25.08.2011, aceasta a solicitat acceptarea schimbării titularului contractului, anexând cererii sale următoarele documente: cererea de tragere nr. 7230/CL/1/30.08.2011 în vederea decontării sumei de 6.000 lei, contractul de vânzare-cumpărare panou solar și execuție montaj nr. 50/22.08.2011, factura fiscală nr. 63/23.08.2011, chitanța nr. 57/23.08.2011, certificatul de garanție nr. 50/23.08.2011, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 50/23.08.2011, certificatul de atestare fiscală nr. 557/2011, adresa emisă de BCR-Sucursala Oltenița nr. 3120/12.08.2011, extras de cont din 12.08.2011, copie CI, copie certificat de căsătorie, copie certificat de deces, copie certificat de moștenitor nr. 502/2010.

Potrivit art. 10 pct. 4 din contract „Contractul în integralitatea sa, precum și toate drepturile și obligațiile decurgând din acesta nu pot face obiectul cesiunii; în caz de imposibilitate, neimputabilă beneficiarului, de a executa prevederile contractuale, activitatea poate fi preluată de succesorii săi în drepturi, cu aprobarea prealabilă a AFM.”

În aplicarea acestei clauze, se impunea ca reclamanta să facă dovada calității de moștenitor al imobilului destinat implementării proiectului, demersurile sale în acest sens fiind întreprinse tardiv, ulterior expirării contractului, motiv pentru care pârâta s-a aflat în imposibilitatea de a acorda aprobarea în vederea preluării activității, respectiv achiziția și punerea în funcțiune a panourilor solare la adresa ., conform art. 1 pct. 1 din contract.

Mai mult, din cuprinsul documentelor atașate la dosarul de finanțare înregistrat la AFM sub nr. 291/24.08.2010, rezultă că reclamanta a solicitat pârâtei să accepte schimbarea titularului contractului concomitent cu depunerea cererii de tragere la Agenția pentru Protecție Mediului Călărași (la data de 25.08.2011), în condițiile în care procedura de achiziție și montaj a instalației de panouri solare era deja finalizată (la data de 23.08.2011).

În raport de aceste considerente, pârâta a apreciat că nu pot fi primite susținerile reclamantei câtă vreme, pe de o parte, din certificatul de moștenitor nr. 502/2010 nu rezultă dovada calității de moștenitor al imobilului destinat implementării proiectului, iar, pe de altă parte, reclamanta, cu de la sine putere, a preluat și desfășurat activitatea de achiziție și punere în funcțiune a panourilor solare, fără a avea acordul AFM, astfel cum prevede art. 10 pct. 4 din contract.

Cât privește prevederile art. 7 din Contract, pârâta a precizat că această clauză contractuală produce efecte doar între părțile contractante, respectiv AFM și beneficiarul finanțării (soțul reclamantei). O asemenea clauză nu poate fi invocată de reclamantă pentru că este un simplu terț față de conținutul obligațional al contractului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 112 și 115 C.pr.civ., art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă.

În dovedire, pârâta a depus la dosar un set de înscrisuri, în copie.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Prin contractul de finanțare nerambursabilă nr. 028/CL/26.11.2010 încheiat între pârâta Administrația F. pentru Mediu și M. Ș., pârâta s-a obligat să acorde beneficiarului o finanțare nerambursabilă în valoare de până la 6.000 lei, reprezentând cofinanțare pentru realizarea proiectului vizând achiziția și punerea în funcțiune a panourilor solare la adresa ., jud. Călărași, finanțarea acordându-se numai pentru cheltuieli eligibile, respectiv cele care sunt necesare pentru realizarea proiectului, sunt în conformitate cu principiile unui management financiar corespunzător, respectiv utilizarea eficientă a banilor și realizarea unui raport optim cost-beneficiu, sunt realizate după semnarea contractului de finanțare și pe perioada de execuție a proiectului, sunt efectiv realizate, sunt identificabile, verificabile și pot fi dovedite prin documente originale (art. 1 din contract). De asemenea, Curtea reține că potrivit art. 10 alin. 4 din contract, contractul în integralitatea sa, precum și toate drepturile și obligațiile decurgând din acesta nu pot face obiectul cesiunii; în caz de imposibilitate, neimputabilă beneficiarului, de a executa prevederile contractuale, activitatea poate fi preluată de succesorii săi în drepturi, cu aprobarea prealabilă a AFM (filele 7-10 dosar Tribunal).

Pe de altă parte, Curtea reține că ulterior încheierii acestui contract de finanțare, la data de 18.12.2010, domnul M. Ș. a decedat, reclamanta M. T. fiind moștenitor al acestuia în calitate de soție supraviețuitoare, alături de M. S.-V. și M. M., în calitate de fiice, așa cum reiese din contractul de moștenitor autentificat sub nr. 502/29.12.2010 de Biroul Notarial „notariatul Public Oltenița” (filele 17-18 dosar Tribunal). Totodată, din certificatul de moștenitor suplimentar autentificat de Biroul Notariatului Public Oltenița sub nr. 431/13.09.2012, rezultă că din masa succesorală face parte și imobilul la care au fost montate instalațiile pentru încălzire care utilizează energie regenerabilă – instalații de panouri solare (fila 22 dosar Tribunal).

Curtea reține că la data de 02.08.2011, pârâta a comunicat reclamantei că în cadrul dosarului constituit pe numele soțului său, M. Ș., trebuie să depună copie legalizată certificat de deces, copie legalizată certificat de moștenitor, certificate fiscale de la primărie din care să rezulte că nu sunt datorii pe numele moștenitorului, cont în bancă al moștenitorului, copie buletin de identitate (fila 11 dosar Tribunal). Din modalitatea de redactare a acestei comunicări electronice, Curtea constată că, deși nu este menționat expres, pârâta a aprobat preluarea de către reclamanta M. Tudorița, în calitate de succesor al domnului M. Ș., a activității ce decurge din contractul de finanțare nerambursabilă nr. 028/CL/26.11.2010.

Ulterior manifestării acordului, reclamanta a încheiat la data de 22.08.2011 contractul de vânzare-cumpărare panou solar și execuție montaj nr. 50 având ca obiect vânzarea-cumpărarea instalații pentru încălzire care utilizează energie regenerabilă – instalații de panouri solare – la parametrii și standardele de calitate prevăzute în Anexa 1 și montajul instalației la adresa de implementare, prețul de achiziție fiind de 9.000 lei, inclusiv TVA (fila 12-15 dosar Tribunal), sumă ce a fost achitată de către reclamantă, așa cum rezultă din chitanța nr. 57/23.08.2011 (fila 16 dosar Tribunal).

Pârâta a emis adresa nr._/29.11.2011 prin care a comunicat reclamantei că nu poate beneficia de acordarea finanțării nerambursabile conform contractului nr. 028/CL/26.11.2010 întrucât din documentele transmise nu reiese calitatea sa de moștenitor/comoștenitor al imobilului pe/în care se implementează proiectul ce face obiectul contractului de finanțare nerambursabilă (fila 19 dosar Tribunal), iar prin notificarea privind decontarea cererii de tragere depuse nr._/22.11.2012, pârâta a comunicat reclamantei că la data de 25.08.2011, când a depus cererea de tragere, nu avea calitatea de moștenitor/comoștenitor al imobilului unde s-a implementat proiectul și nici al drepturilor și obligațiilor rezultate din contractul de finanțare nerambursabilă nr. 028/CL/26.11.2010, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 502/29.12.2010 și certificatul de moștenitor suplimentar nr. 431/2012, motiv pentru care nu îndeplinea condițiile pentru a i se deconta cererea de tragere (fila 23 dosar Tribunal).

În raport de actele emise de pârâtă în urma solicitărilor formulate de reclamantă, Curtea constată că refuzul autorității de a încuviința cererea de tragere are la bază interpretarea eronată a efectelor pe care certificatul de moștenitor nr. 502/2010 le produce cu privire la reclamantă și calitatea acesteia de moștenitoare a domnului M. Ș. în ceea ce privește imobilul la care s-a implementat proiectul.

Curtea precizează că patrimoniul succesoral sau bunurile determinate din patrimoniu sunt transmise, la moartea unei persoane, moștenitorilor săi legali sau testamentari. Această transmitere operează de drept din momentul deschiderii succesiunii, fără să fie necesară o manifestare de voință din partea moștenitorului și chiar și fără știrea lui. Totuși, transmiterea are caracter nedefinitiv și acceptarea ei este facultativă pentru că nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire ce i se cuvine. Astfel, vocația succesorală care ia naștere automat în persoana moștenitorului în temeiul legii, ca să producă efecte juridice pozitive sau negative, trebuie mai întâi confirmată sau infirmată de titularul său. Prin urmare, dreptul subiectiv al opțiunii succesorale va funcționa în sensul confirmării sau infirmării vocației succesorale.

Dreptul de opțiune succesorală se naște pentru succesibili la data morții lui de cujus, indiferent dacă temeiul chemării lor la succesiune îl constituie testamentul, legea sau contractul și indiferent dacă această chemare este universală, cu titlu universal sau particular. Acceptând pur si simplu succesiunea, moștenitorii îi va lua locul lui de cujus în raporturile contractate de acesta din urmă cu terții în timpul vieții.

Astfel, din certificatul de moștenitor nr. 502/2010 rezultă că reclamanta și fiicele sale, M. S.-V. și M. M., în calitate de moștenitoare legale, fiind soție supraviețuitoare, respectiv descendenți de gradul 1 ai defunctului, au acceptat pur și simplu moștenirea defunctului M. Ș..

Ca efect al acceptării pure și simple a moștenirii, reclamanta și fiicele acestea și-au definitivat titlul de moștenitor al defunctului M. Ș. cu privire la întreaga masă succesorală. Ca urmare a acceptării pure și simple, transmisiunea moștenirii, care a operat cu titlu provizoriu la momentul deschiderii succesiunii, s-a consolidat, devenind definitivă, efect ce se produce retroactiv indiferent de momentul în care se realizează acceptarea.

Așadar, Curtea constată că încă de la data deschiderii succesiunii, ce corespunde cu data decesului, în cazul de față 18.12.2010, reclamanta a devenit titulară a dreptului de proprietate, alături de ceilalți moștenitori legali, asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ce făceau parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului M. Ș., inclusiv asupra imobilului situat în ., jud. Călărași, cu privire la care a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă.

Pe cale de consecință, Curtea constată că refuzul pârâtei de a soluționa favorabil cererea reclamantei pentru lipsa calității de proprietar asupra imobilului este nejustificat.

Având în vedere acest aspect, precum și împrejurarea că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că suma de 6.000 lei solicitată de reclamantă reprezintă contravaloarea cheltuielilor eligibile conform contractului de finanțare nerambursabilă nr. 028/CL/26.11.2010 (de altfel pârâta recunoscând implicit caracterul eligibil al cheltuielilor efectuate de reclamantă cu achiziționarea panourilor solare și montarea acestora la imobilul din ., jud. Călărași), Curtea va admite acțiunea și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 6.000 lei, reprezentând finanțare conform contractului nr. 028/CL/26.11.2010, precum și dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data introducerii acțiunii, 17.12.2012 și până la data achitării efective.

În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, Curtea reține că potrivit art. 8 alin. 1 din legea nr. 554/2004 persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate obține și repararea pagubei cauzate.

De asemenea, Curtea reține că paguba cauzată constă atât în paguba efectivă (damnum emergens), respectiv dauna propriu-zisă produsă prin neexecutarea obligației contractuale de acordare a finanțării nerambursabile, ce se concretizează în pierderea efectivă, în valoarea cu care s-a micșorat patrimoniul său din pricina neexecutării obligației respective de către debitor, cât și în beneficiul nerealizat (lucrum cessans), respectiv beneficiul de care reclamanta a fost lipsită (pe lângă paguba efectiv suferită) prin producerea daunei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamanta M. T., cu domiciliul ales la C.Av. Tigănilă S. V. în București, .. 8, .. 2, ., sector 4, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, . 6.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 6.000 lei, reprezentând finanțare conform contractului nr. 028/CL/26.11.2010, precum și dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data introducerii acțiunii, 17.12.2012 și până la data achitării efective.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică azi, 12 iunie 2014.

PREȘEDINTE,GREFIER,

M. D. E. S.

Red./thred. MD

4 ex./ 21.11.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Sentința nr. 1873/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI