Refuz acordare drepturi. Decizia nr. 184/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 184/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-01-2014 în dosarul nr. 3385/2/2011*
Dosar nr._ .
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a VIII-a C. ADMINISTRATIV și FISCAL
Decizia civilă nr. 184
Ședința publică din data de 13.01.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. M. D.
JUDECĂTOR: A. P.
JUDECĂTOR: C. P.
GREFIER: M. G.
Pe rol se află soluționarea recursului de contencios administrativ formulat de recurentul – pârât M. M., FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, împotriva Sentinței civile nr. 3104/11.05.2012, pronunțată Curtea de Apel București – Secția de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul_, în contradictoriu cu intimații – reclamanți B. C., C. A., G. T., M. A., P. B. T., P. M., P. D., P. A. L. și R. O. C., și intimații - intervenienții în nume propriu C. M. E., D. M., S. M. și D. C., având ca obiect – „refuz acordare drepturi”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat recurentul – pârât, prin consilier juridic Tărnoveanu A., cu delegație de reprezentare la dosar, la fila 22 și intimații, prin avocat O. Tănțica A., cu împuternicire avocațială la dosar, la fila 21.
Apărătorul intimaților depune la dosar întâmpinare, înmânând un exemplar al acesteia și recurentului-pârât, prin reprezentant. Totodată, precizează că întâmpinarea nu cuprinde elemente noi, fiind reluate apărările expuse în fața instanței de fond.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra cererii de recurs.
Recurentul-pârât, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței casate, și pe cale de consecință, respingerea acțiunii ca nefondată.
Apărătorul intimaților solicită respingerea recursului formulat de recurentul-pârât ca neîntemeiat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală. În acest sens, precizează că intimații au calitatea de funcționari publici în cadrul MMFPS iar potrivit art.16 din O.G.NR.2/2006 aceștia aveau dreptul la un spor pentru condiții vătămătoare de până la 10% din salariul de bază, întrucât potrivit măsurătorilor efectuate de către Agenția de Cercetare Tehnica pentru Tehnologii Militare în sediile MMFPS, valorile densității de putere ale câmpului electromagnetic depășesc valoarea nivelului de referința stabilit prin H.G. nr.l136/2006, aceste condiții vătămătoare existând și în prezent, în locurile unde își desfășoară activitatea.
Astfel, în locația unde aceștia își desfășoară activitatea exista instalații de microunde, instalații de curenți de mare frecvență și stații de bruiaj, astfel încât condițiile vătămătoare subzistă și în prezent și vor exista și pe viitor.
Totodată, solicită obligarea recurentului-pârât la achitarea cheltuielilor de judecată prilejuite de prezentul proces, sens în care depune la dosar chitanța nr. 35/16.11.2013, reprezentând achitarea onorariului de avocat. În continuare, solicită amânarea pronunțării pentru a avea posibilitatea de a formula concluzii scrise.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3104/11.05.2012 a Curții de Apel București a fost admisă în parte acțiunea precizată pe parcursul judecății de reclamanții B. C., C. A., G. T., M. A., P. B. T., P. M., P. D., P. A. L. și R. O. C. în contradictoriu cu pârâtul M. M., FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, a fost admisă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții C. M. E., D. M., S. M. și D. C., fiind obligat pârâtul să plătească reclamanților și intervenienților în nume propriu sporul pentru condiții vătămătoare de 10% începând cu luna ianuarie 2010 și până la 31.12.2011.
Pronunțând această soluție instanța de fond a avut în vedere faptul că reclamanții și intervenienții sunt funcționari publici ce au raporturi de serviciu cu pârâtul și potrivit art.16 din O.G. NR.2/2006 au avut dreptul la un spor pentru condiții vătămătoare de până la 10 % din salariul de bază, intrucat potrivit masuratorilor efectuate de catre Agentia de Cercetare Tehnica pentru Tehnologii Militare in sediile MMFPS, valorile densitatii de putere ale campului electromagnetic depasesc valoarea nivelului de referinta stabilit prin H.G.1136/2006, aceste condiții vatamatoare existand si in prezent, in locurile unde își desfasură activitatea.
Reține instanța fondului că în locația unde își desfășoară activitatea exista instalații de microunde, instalații de curenți de mare frecventa si stații de bruiaj, astfel încât condițiile vătămatoare subzita si in prezent si vor exista si pe viitor.
Instanța de fond a avut în vedere că sporul pentru conditii vatamatoare se acorda functionarilor publici care își desfasoara activitatea in cadrul autoritatilor si institutiilor publice in care functioneaza instalatii care genereaza campuri electromagnetice de radiofrecventa produse de emițători pentru comunicatii, instalatii de microunde, instalatii de curenti de inalta frecventa sau statii de bruiaj, iar categoriile de functionari publici, cuantumul sporului pentru conditiile vatamatoare si conditiile de acordare se stabilesc in limitele prevazute de lege prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu incadrarea in cheltuieliile de personal prevazute in bugetul aprobat.
Făcând referire la dispozițiile H.G.R nr.1136/30.08.2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice, in domeniul de frecventa de 10- 400 MHZ, nivelul maxim admis, pentru timp de expunere de 8 ore, s-a constatat că nivelul maxim admis este de 0,125 W /mp. Agentia de Cercetare Tehnica pentru Tehnologii Militare, a constatat ca a fost depasit acest nivel maxim admis, constatandu-se valori cuprinse intre 0,13 si 0,14 W /m2, valori care subzista si in prezent.
S-a constatat din actele dosarului de fond că pana la data de 15.04.2009, toti functionarii din cadrul ministerului au beneficiat de un spor pentru conditii vatamatoare de 10%, în conformitate cu art.16 din G.G. nr.6/2007, privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici, aprobata prin Legea nr.223/2007, modificata și completata de O.G. nr.9/2008, dar având în vedere constrângerile bugetare generate de criza economico-financiara, Guvernul Romaniei a adoptat OUG nr.35/2009, privind reglementarea unor masuri in domeniul cheltuielilor de personal in sectorul bugetar și, în acest sens, a fost emis Ordinul 605/29.04.2009, prin care au fost diminuate sporurile legale in vigoare, pana la un procent de 1 % pentru complexitatea muncii in cazul auditorilor și a persoanelor desemnate sa efectueze control financiar preventiv si pentru conditii vatamatoare de munca.
Reține instanța fondului că funcționarii publici au fost de acord cu aceasta măsură temporara, fiindu-le garantat faptul ca nu vor avea loc disponibilizari de personal si alte masuri de reduceri salariale, Ordinul sus mentionat urmând a se aplica doar pana la . legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale funcționarilor publici.
In anul 2010 a intrat in vigoare Legea 330/2009, iar drepturile reclamanților și ale intervenienților au fost stabilite in conformitate cu noua lege, incluzand un spor pentru conditii vatamatoare in procent de 1 %, conform ordinului Ministrului M., nr.605/2009, desi prin Anexa III (Reglemenatri specifice functionarilor publici), Sectiunea a 3 a (Sporuri), art. 9, se prevede faptul ca, functionarii publici beneficiaza de un spor pentru conditii periculoase sau vatamatoare de pana la 15% din salariul de baza.
Constată instanța de fond că începand din luna mai a anului 2010, urmare a punerii în aplicare a Sentintei nr. 4477/23.12.2009 a Curții de Apel Bucuresti, Sectia C. Administrativ si Fiscal, majoritatea functionarilor publici au beneficiat de un spor pentru conditii vatamatoare de 10% din salariul de baza, desi lucreza in aceeasi cladire sau birou cu reclamanții și interveninienții, pe cand aceștia din urmă au continuat să încaseze sporul de 1%.
Instanța de fond a reținut că din 01.01.2011, prin Legea nr. 284/2010 a fost menținută dispoziția din Legea nr. 330/2009 cu privire la acordarea sporului de condiții vătămătoare de până la 15%, la art.2 din aceeasi lege (Anexa 1, Lit.b), prevâzându-se faptul ca marimea concreta a sporului precum si conditiile de acordare a acestuia se stabilesc de catre ordonatorul principal de credite cu consultarea sindicatelor sau reprezentantilor functionarilor publici.
În aceste condiții, instanța de fond a concluzionat că era obligația paratei sa faca aplicarea unitara a Legii 284/2010, in sensul acordarii sporului de 10%, pentru conditii vatamatoare, in sensul ca aceasta era obligata sa ia legatura cu reprezentantii functionarilor pentru aplicarea unitara a legii, dar parata a ramas in pasivitate.
Având în vedere că prin Legea 285/28.12.2010 s-a dispus că începând cu 01.01.2011 cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara brutal salariul lunar brut, indemnizatia bruta de incadrare, astfel cum au fost acordate personalului platit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreaza cu 15%, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, reclamanții avand un spor de conditii vatamatoare de 1% nu au beneficiat de o aplicare unitara Legii 285/28.12.2010, privind salarizarea in anul 2011, in sensul ca majorarea de 15% s-a aplicat la acest spor si nu la unul de 10%, nefiind aplicat unitar principiul prevazut la art.3, lit.c "echitate si coerență, prin crearea de oportunităti egale si remunerație egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar".
Instanța de fond a respins cererea de acordare a sporului pentru viitor, reținând că între timp, la dosar a fost depus Ordinul nr. 88 din 16.01.2012 prin care a fost acordat sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare în procent de 10% tuturor funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului M., Familiei și Protecției Sociale, fără a se mai păstra situația discriminatorie constatată.
Împotriva Sentinței civile nr. 3104/11.05.2012 a formulat recurs pârâtul M. M., FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, solicitând modificarea în parte a acesteia și respingerea, în tot, a acțiunii, ca nefondată.
Arată recurentul în motivare că soluția instanței a fost pronunțată cu exces de putere și cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituția României, revizuită.
Astfel, precizează că instanța nu a avut în vedere faptul ca legiuitorul a lăsat organului administrativ libertatea de apreciere cu privire la cuantumul concret al sporului si ca instanța nu se poate substitui organului administrativ pentru a impune ca sporul sa fie acordat in limita maxima permisa de legiuitor.
Prin Ordinul nr.605/29.04.2009, emis de MMFPS, s-a stabilit că începând cu data de 14.04.2009, potrivit OUG nr.35/2009, auditorii interni beneficiază de un spor de 1% din salariu de bază pentru complexitatea muncii și de 1% pentru condiții vătămătoare.
Arată recurentul că actele administrative emise de ordonatorul de credite sunt conforme dispozițiilor legale care reglementează acordarea acestor drepturi, respectiv OUG nr.35/2009. OG nr.6/2007 și Legea nr.672/2002, cât și cu dispozițiile Legii nr.24/2000.
Instanța nu se poate substitui ordonatorului principal de credite în cuantificarea acestor sporuri care se încadrează în limitele stabilite de lege, deoarece ordonatorul de credite are în vedere, potrivit Legii 500/2002 încadrarea în limitele bugetului aprobat, categoriile de personal ce beneficiază de aceste sporuri și condițiile de acordare.
Precizează recurentul că necesitatea abordării unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare si de abordare mai prudenta a deficitului bugetar a avut în vedere "presiunile si riscurile determinate de evoluțiile economice interne si externe, necesitatea susținerii creșterii economice si reducerii inflației, precum si asigurarea cu prioritate a sumelor destinate finanțării proiectelor de infrastructura si cofinantarii proiectelor finanțate din fonduri europene si a contribuției României la bugetul comunitar, având in vedere opiniile si recomandările Comisiei Europene si ale organismelor financiare internaționale referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, rezulta ca, pentru evitarea riscurilor semnalate si, implicit, a riscului declanșării procedurii de deficit excesiv".
În anul 2010 a intrat în vigoare Legea nr. 330/2009, iar în Anexa III se prevede faptul că, funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază. În acest context, acordarea unui spor pentru condiții vătămătoare în procent de 1%, conform Ordinului ministrului muncii, familiei și protecției sociale nr. 605/2009 s-a încadrat în limitele stabilite de lege, chiar dacă acesta a fost stabilit la limita minimă.
În continuare, recurentul arată că începând cu 01.01.2011 s-au aplicat dispozițiile Legii nr. 284/2010castfel că potrivit art.1 din anexa nr.1, cap.I, pct.B din Legea cadru nr.284/2010, funcționarii publici au beneficiat de spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat. De asemenea, locurile de muncă, categoriile de personal care beneficază, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor, in limita prevederilor din regulamentul elaborat, potrivit legii, având la bază buletinele de determinare sau de expertizare emise de către autoritățile abilitate in acest sens. AA
În vederea acordării sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare în cuantum de 10%, în mod unitar și fără discriminare, pentru toți funcționarii publici și personalul contractual din aparatul popriu al Ministeului M., a fost emis Odinul nr. 88/16.01.2012.
Intimații reclamanți și intervenienți, B. C., C. A., G. T.,M. A., P. B. T., P. M., P. D., P. A. L., R. O. C.,C. M. E., D. M. S. M. si D. C., au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefundat.
Arată intimații că în mod corect instanța de fond a reținut că în ianuarie 2011 a intrat in vigoare Legea cadru 284/2010, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fondurile publice, care abroga Legea 330/2009, iar art.l din Legea 284/2010(anexal, lit.b), prevede faptul ca, funcționarii beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de pana la 15% din salariul de baza corespunzător timpului lucrat.
Art. 2 din aceeași lege (anexa 1, lit b), prevede faptul ca, mărimea concreta a sporului precum si condițiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul principal de credite cu consultarea sindicatelor sau a reprezentanților funcționarilor publici, iar fata de aceste prevederi s-a reținut de către instanța de fond, in mod corect ca, era de obligația paratei sa faca aplicarea unitara a Legii 284/2010, in sensul acordării sporului de 10%, pentru condiții vătămătoare, in sensul ca aceasta era obligata sa ia legătura cu reprezentanții funcționarilor pentru aplicarea unitara a legii, dar parata a rămas in pasivitate.
Ca efect al majorării indemnizațiilor cu 15% în baza Legii nr. 285/2010, intimații nu au beneficiat de un tratament egal în raport de ceilalți funcționari, care aveau inclus în salariu un spor de condiții vătămătoare de 10% și nu doar de 1%, astfel că au fost încălcate prevederile art. 3 din lege.
Precizează intimații că până la data de 15.04.2009 toti funcționarii din cadrul ministerului au beneficiat de un spor pentru condiții vătămătoare de 10%, in conformitate cu art.16 din O.G. nr.6/2007, privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale funcționarilor publici, aprobata prin Legea nr.223/2007, modificata si completata de O.G. nr.9/2008, dar având în vedere constrângerile bugetare, și în baza OUG NR.35/2009, a fost emis Ordinul 605/29.04.2009, prin care au fost diminuate sporurile legale in vigoare, pana la un procent de 1% pentru complexitatea muncii in cazul auditorilor si a persoanelor desemnate sa efectueze control financiar preventiv si pentru condiții vătămătoare de munca. Funcționarii publici din minister au fost de acord cu aceasta măsura temporara (prin semnarea unor tabele nominale la nivel de direcții), fiindu-le garantat faptul ca, nu vor avea loc disponibilizări de personal si alte masuri de reduceri salariale, Ordinul sus menționat urmând a se aplica doar pana la . legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale funcționarilor publici.
In anul 2010 a intrat in vigoare legea 330/2009 și în acest context, drepturile salariale, ale funcționarilor publici din cadrul ministerului au fost stabilite in conformitate cu noua lege, incluzând un spor pentru condiții vătămătoare in procent de 1%, conform ordinului Ministrului M., nr.605/2009, deși prin Anexa III (Reglementari specifice funcționarilor publici), Secțiunea a 3 a (Sporuri), art. 9, se prevede faptul ca, funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de pana la 15% din salariul de baza.
Începând din luna mai a anului 2010, urmare a punerii în aplicare a Sentinței nr. 4477/23.12.2009 a Curții de Apel București, Secția C. Administrativ si Fiscal, majoritatea funcționarilor publici beneficiază de un spor pentru condiții vătămătoare de 10% din salariul de baza, deși lucrează în aceeași clădire sau birou cu intimații reclamanți, pe când aceștia din urmă au păstrat sporul pentru condiții vătămătoare de 1% din salariul de baza, deși expunerea la câmpul electromagnetic este aceeași.
Mai precizează intimații – reclamanți că s-au adresat recurentului cu plângere prealabilă, dar chiar și după acest moment recurentul nu a întreprins demersuri pentru a se asigura încetarea discriminării.
Arată că era obligatia paratei sa facă aplicarea unitara a Legii 284/2010, in sensul acordării sporului de 10%, pentru condiții vătămătoare, în vederea aplicării unitare a legii, dar parata a rămas in pasivitate chiar si după ce s-a înaintat plângerea, alegând să nu acorde un drept câștigat de lege.
Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
1/ Referitor la motivul întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 4 C., respectiv că instanța de fond a încălcat atribuțiile puterii judecătorești la pronunțarea sentinței recurate, Curtea urmează a-l respinge ca neîntemeiat.
Astfel, Curtea va avea în vedere că recurentul a motivat susținerile sale prin aceea că instanța de fond a dispus cu privire la acordarea unor drepturi asupra cuantumului cărora doar ordonatorul de credite putea dispune.
Din actele dosarului reiese însă, așa cum în mod corect a constatat și instanța fondului, că intimații au beneficiat de spor pentru condiții vătămătoare în procent de 10% până la data de 15.04.2009, când acest spor a fost diminuat până la un procent de 1%, justificat de dificultățile economice generale.
Majoritatea funcționarilor publici, colegi ai intimaților care nu beneficiau de sporul pentru condiții vătămătoare, au sesizat însă în paralel instanțele judecătorești cu privire la acordarea acestui spor, în procent de 10%, ca efect al desfășurării activității într-un spațiu în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau instalații de bruiaj începând cu data de 01.04.2006 și până la încetarea acestor condiții.
În acest sens, a fost pronunțată sentința civilă nr. 4477/23.12.2009 a Curții de apel București, care a fost pusă în executare de către recurent începând cu data de 01.01.2010, o dată cu aplicarea dispozițiilor Legii n. 330/2009 și reîncadrarea personalului pe noile funcții.
Astfel, începând cu data de 01.01.2010 funcționari aflați în situații similare, respectiv care lucrau în același tip de condiții vătămătoare, erau îndreptățiți la încasarea unui spor pentru condiții vătămătoare în procente diferite: majoritatea încasau sporul de 10%, acordat în baza sentinței civile nr. 4477/23.12.2009 și cu privire la care recurentul nu a operat reducerea datorată dificultăților economice, pe când intimații au continuat să încaseze sporul în procent de 1%, astfel cum a fost acesta afectat de reducerea operată în baza Ordinului nr. 605/2009 al Ministrului M..
Se constată așadar, că intimații reclamanți și intervenienți nu au înțeles prin cererea de chemare în judecată să solicite un drept care nu era prevăzut de legislația în vigoare, iar instanța de fond nu a procedat în acest mod, dreptul fiind prevăzut în mod expres în art. 5 alin 1 din Anexa 1 la Legea nr. 330/2009, ci au solicitat doar ca instanța să constate existența unui refuz nejustificat de acordarea a sporului recunoscut de lege în același cuantum pentru toți funcționarii aflați în situații identice.
Mai exact, intimații au urmărit ca instanțele judecătorești să stabilească dacă există discriminare în modalitatea de acordarea a sporului între funcționarii care lucrează în aceleași condiții, respectiv dacă există o încălcare a prevederilor art. 3 din Legea nr. 330/2009 și, în caz afirmativ, să dispună .>
Ori, procedând în acest mod, Curtea va aprecia că instanța de fond a acționat în limitele prevăzute de art. 124 și 126 alin 6 din Constituție, dispunând cu privire la un drept prevăzut de lege și apreciind exclusiv asupra existenței discriminării și înlăturării consecințelor acesteia.
Se constată așadar că în speță nu sunt incidente prevederile art. 304 pct. 4 C., astfel că primul motiv de recurs invocat de recurent va fi respins ca nefondat.
2/ În ceea ce privește motivele privind legalitatea sentinței pronunțate prin prisma normelor de drept material incidente, Curtea va aprecia că acestea se încadrează în prevederile art. 304/1 coroborate cu art. 304 cpt. 9 C. și le va respinge ca nefondate, pentru următoarele motive:
Așa cum s-a constatat anterior, intimații au beneficiat de sporul pentru condiții vătămătoare de 10% până la data de 14.04.2009, când sporul a fost diminuat la procentul de 1%.
La rândul lor, alți funcționari publici, colegi ai intimaților care nu beneficiau inițial de acest spor, au solicitat instanțelor judecătorești recunoașterea dreptului la plata sporului de 10%. Acțiunea a fost înregistrată anterior reducerii sporului intimaților de la 10% la 1% prin Ordinul nr. 605/2009 al Ministrului M., dar s-a finalizat ulterior, prin sentința civilă nr. 4477/23.12.2009 a Curții de Apel București, prin care s-a dispus că plata sporului se cuvine începând cu data de 01.04.2006 până la încetarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 16 alin 3 din OG nr. 6/2007.
În mod evident, cauza neacordării sporului pentru condiții vătămătoare beneficiarilor sentinței civile nr. 4477/23.12.2009 a Curții de Apel București este diferită de cauza reducerii cuantumului sporului pentru intimații reclamanți și intervenienți din prezenta cauză.
Cu toate acestea, recurentul a ales să mențină cuantumul sporului pentru condiții vătămătoare de 10% pentru funcționarii publici beneficiari ai sentinței civile nr. 4477/23.12.2009 chiar și în condițiile în care prin Ordinul 605/29.04.2009 al Ministerului M. se decisese reducerea acestuia la 1% pentru toți funcționarii, datorită dificultăților economice. Mai mult, sporul de 10% a fost menținut și după acordarea majorării salariale de 15% prin Legea nr. 285/2010, ajungându-se în situația discriminatorie în care majoritatea funcționarilor beneficiau începând cu data de 01.01.2010, de un spor de 10%, în timp ce unii funcționari minoritari, precum intimații din prezentul dosar, continuau să fie singurii afectați de măsurile adoptate de Ordinul nr. 605/29.04.2009 și să beneficieze de un spor de condiții vătămătoare de doar 1%.
Așadar, în mod corect instanța de fond a constatat că prin actele emise de recurent, respectiv prin aplicarea discreționară a Ordinului nr. 605/2009, a avut loc încălcarea unuia dintre principiile fundamentale prevăzute de art. 3 lit. d din Legea nr. 330/2009, referitor la garantarea „echității și coerenței, prin crearea de oportunități egale și remunerație egală pentru muncă de valoare egală pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar”, principiu reluat ulterior și în art. 3 lit. c din legea nr. 284/2010.
De altfel, astfel cum rezultă din Ordinul 88/16.01.2012, recurentul însuși a recunoscut și a decis încetarea acestei stări discriminatorii începând cu data de 01.01.2012, prin acordarea sporului de 10% tuturor funcționarilor publici care își desfășoară activitatea la sediile ministerului, în raport de regimul zilnic de lucru.
Curtea va înlătura susținerile recurentului referitoare la aceea că rămâne exclusiv la discreția ordonatorului de credite stabilirea procentului care se cuvine cu titlu de spor de condiții vătămătoare, având în vedere că Ordinul nr. 605/2009 invocat drept act administrativ al ordonatorului de stabilire a cuantumului acestui spor nu a fost aplicat în mod unitar, pentru toți funcționarii aflați în situații asemănătoare, ci discreționar, doar pentru unii dintre funcționari, fără ca o astfel de aplicare diferențiată să fie în mod legal justificată. Așa cum s-a reținut anterior, punerea în executare a sentinței civile nr. 4477/23.12.2009 a Curții de Apel București nu reprezenta motiv de inaplicabilitate a dispozițiilor Ordinului nr. 605/2009 în mod unitar, câtă vreme acest ordin nu a fost analizat din punctul de vedere al legalității prin sentința menționată.
În concluzie, ceea ce a generat existența unei situații discriminatorii a fost exclusiv comportamentul recurentului, care în mod corect a fost cenzurat de instanța de judecată, prin impunerea adoptării unei atitudini identice pentru funcționarii angajați în condiții de lucru similare.
În mod evident, intimații reclamanți și intervenienți din prezenta cauză nu aveau altă posibilitate legală de a solicita încetarea discriminării, decât prin aducerea drepturile lor la același nivel cu al majorității funcționarilor aflați în situații similare, în acord cu prevederile art. 3 lit.d din Legea nr. 330/2009 și ale art. 3 lit. c din legea nr. 284/2010, fiind lipsită de interes o eventuală solicitare de reducere a drepturilor celorlalți funcționari prin raportare la drepturile proprii.
Pe cale de consecință, Curtea urmează a constata că în mod corect instanța de fond a constatat că refuzul autorității de a pune capăt unei situații discriminatorii este nejustificat și în raport de dispozițiile art. 18 din legea nr. 554/2004 rap. la art. 1 alin 1 din Anexa 1 la Legea nr. 330/2009 și art. 1 alin 1 din Anexa 1 la Legea nr. 284/2010, a dispus obligarea recurentului la plata unui spor de condiții vătămătoare în cuantum egal cu cel al majorității funcționarilor ce activează în condiții similare de lucru, respectiv de 10% și nu doar de 1%.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul și va menține soluția instanței de fond ca legală și temeinică.
În raport de dispozițiile art. 316 rap la art. 298 și art. 274 C., va obliga recurentul la plata cheltuielilor de judecată către intimații recurenți și intimații intervenienți în nume propriu, în cuantum de 1300 lei, reprezentând onorariu de avocat achitat conform chitanței nr. 35/16.11.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurentul – pârât M. M., FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, împotriva Sentinței civile nr. 3104/11.05.2012, pronunțată Curtea de Apel București – Secția de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul_, în contradictoriu cu intimații – reclamanți B. C., C. A., G. T., M. A., P. B. T., P. M., P. D., P. A. L. și R. O. C., și intimații - intervenienții în nume propriu C. M. E., D. M., S. M. și D. C., ca nefondat.
Obligă recurentul la plata către intimată a cheltuielilor de judecată, în sumă de 1300 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 ianuarie 2014.
Președinte Judecător Judecător
D. M. D. A. P. C. P.
Grefier
M. G.
Red/thred. jud. PA/ 2 ex/ 24.03.2014
Jud. fond: D. V., Curtea de Apel București-Secția a VIII contencios administrativ și fiscal.
| ← Pretentii. Decizia nr. 116/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Încheierea nr. 07/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
