Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 711/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 711/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-02-2014 în dosarul nr. 9603/2/2011*
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI-SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 711
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 03.02.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: H. P.
JUDECĂTOR: A. G. F.
JUDECĂTOR: L. E. F.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află soluționarea recursului civil declarat de recurenta-pârâtă C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR, împotriva sentinței civile nr. 1957/19.03.2012, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. M. D. și intimații-pârâți A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect „refuz soluționare cerere.”
La prima strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, prin avocat V. C., cu împuternicire avocațială la fila 19 din în dosarul nr. _ al Înaltei Curți de Casație și Justiție, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că recurenta-pârâtă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 242 pct. 2 C.p.c., iar la data de 31.01.2014, prin serviciul registratură, a depus la dosar cerere de introducere în cauză a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor și note de ședință, prin care a invocat excepția prematurității acțiunii, după care:
Curtea constată că dosarul din eroare a fost strigat la amânări fără discuții și lasă cauza la ordine.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, prin avocat V. C., cu împuternicire avocațială la fila 19 din în dosarul nr. _ al Înaltei Curți de Casație și Justiție, lipsind celelalte părți.
Curtea constată că recurenta-pârâtă a depus la dosar o cerere de introducere în cauză a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, având în vedere dispozițiile Legii nr. 165/2013 și note de ședință și solicită avocatului intimatului-reclamant să precizeze dacă a luat cunoștință de conținutul acestor înscrisuri.
Avocatul intimatului-reclamant arată că a lecturat aceste înscrisuri.
Curtea, deliberând, dispune rectificarea citativului, în sensul menționării în calitate de recurentă-pârâtă a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.
La interpelarea Curții, avocatul intimatului-reclamant arată că nu mai are cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs și pe incidența în cauză a Legii nr. 165/2013.
Avocatul intimatului-reclamant solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea în tot a sentinței recurate, întrucât instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, raportat la momentul la care a fost învestită și la actele probatorii din dosar.
Cu privire la excepția prematurității cererii, solicită să se dea eficiență legii aplicabile la momentul introducerii acțiunii la instanță.
În ceea ce privește apărările formulate referitoare la calitatea procesuală activă, solicită să se aibă în vedere faptul că, instanța de fond pronunțându-se asupra fondului și admițând acțiunea, s-a pronunțat inclusiv pe calitatea procesuală activă. Prin motivele de recurs, această calitate activă nu a fost criticată și motivele de recurs, față de materialul probator administrat, sunt apărări care vizează o tergiversare a soluționării cauzei, aspect care a fost sancționat de către instanța de fond.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată că, prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 08.11.2011 sub nr._/2/2011 pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal reclamantul P. M. D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, S. R. prin C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor și S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în principal:
-sa constate ca reclamantul este titularul unui drept legal recunoscut de autoritățile romane, a cărui valoare va fi stabilita prin expertiza de specialitate, cu privire la bunurile identificate in Dispoziția nr. 1373/20.04.2011 emisa de Primarul General al Municipiului București in baza notificării nr. 506/12.02.2002, in condițiile legii si a Art. 1 din Primul Protocol al CEDO;
-sa constate refuzul paratei ANRP de a răspunde la solicitarea subsemnatului cu privire la stadiul de soluționare al dosarului înregistrat ca urmare a emiterii Dispoziției Primarului General al Municipiului București nr._/20.o4.2011;
-sa constate refuzul de soluționare a dosarului înregistrat, având in vedere ca termenul rezonabil de soluționare a notificărilor a fost depășit, instituțiile Statului R. abilitate fiind investite cu soluționarea acestei cereri de peste 10 ani;
-sa fie obligate paratele la plata masurilor reparatorii prin echivalent bănesc, exclusiv in numerar, actualizata pana la data plații efective si integrale tata I de preluarea abuziva a terenului in suprafața de 833,00 mp si construcție demolata in suprafața de 1702,80 mp situat in București .. 25, sector 5;
In subsidiar, reclamantul a solicitat:
-sa fie obligate paratele sa finalizeze soluționarea dosarului constituit ca urmare a Dispoziției sus amintite prin emiterea titlurilor de conversie pe numele reclamantului pentru imobilul - teren in suprafața de 833,00 mp si construcție demolata in suprafața construita desfășurata de 1702,80 mp, la valoarea de piața ce se va stabili prin expertiza de specialitate, pentru care s-a stabilit dreptul reclamantului la despăgubiri in temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001 și la plata cheltuielilor de judecata
Prin Sentința civilă nr. 1957/ 19.03.2012 a Curții de Apel București-Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin M.F.P și respinsă acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, admisă excepția prematurității petitului privind solicitarea plății despăgubirilor reparatorii prin echivalent bănesc în numerar și respins acest petit al acțiunii ca prematur formulat, admisă în parte acțiunea și obligată C. C. PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR (C.C.S.D.) să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire aferentă Dispoziției nr._/2011 emis de Primarul General al Municipiului București.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut în esență, analizând cu prioritate în raport de disp. art.137 alin.1 Cod pr.civ. excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. reprezentat prin M.F.P. și excepția prematurității petitului privind solicitarea plății despăgubirilor reparatorii prin echivalent bănesc în numerar, că reclamantul a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești în contradictoriu cu S. român prin MFP, ANRP și CCSD solicitând să se constate că este titularul unui drept legal recunoscut de autoritățile române a cărei valoare va fi stabilită cu privire la bunurile imobile identificate în Dispoziția nr._/20.04.2011 emisă de Primarul General al Municipiului București în condițiile prev. de Lg. 247/2005.
S-a constatat că MFP nu deține calitate procesuală în speță, fiind incidente dispozițiile art.13 alin.1 lit. a din Lg. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente cu modific. și complet. ulterioare potrivit cărora emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire constituie atributul exclusiv al CCSD care își desfășoară activitatea în mod independent.
Potrivit art.13 ind.1 din același act normativ „ ANRP coordonează procesul de acordare a despăgubirilor, realizând activitățile prev. în acte normative speciale, precum și activitățile necesare implementării prezentei legi incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie, realizarea conversiei în acțiunii și achitarea despăgubirilor în numerar”.
Prin urmare, potrivit disp. legale citate, CCSD este competentă să emită titlul de despăgubire și să stabilească cuantumul acestora, iar ANRP are competența de a stabili procesul de acordare a despăgubirilor.
MFP al cărei organizare și funcționare e prev. de HG nr.34/2009 nu are nicio atribuție în ce privește emiterea deciziei ce conține titlul de despăgubire cuvenită reclamatului, iar pe de altă parte nu are calitatea de reprezentant pt. S. R. în speță.
În ce privește petitul cererii referitor la solicitarea plății despăgubirilor reparatorii prin echivalent bănesc în numerar invocată de ANRP prin întâmpinare, Curtea a apreciat-o, de asemenea, ca fiind întemeiată.
Astfel, procedura de evaluare a imobilelor ce nu pot fi restituite în natură, reglementată de Titlul VII din Lg. nr.247/2005 prev. etapele administrative ce trebuie parcurse
Astfel, Secretariatul Comisiei Centrale analizează dosarele după înregistrarea lor în privința legalității respingerii cererii de restituire în natură și ulterior acestei analize dosarele se vor trimite unui evaluator sau societățile de evaluatori desemnate în mod aleatoriu de către C. C. în vederea întocmirii raportului de evaluare.
După întocmirea raportului de evaluare C. C. va proceda la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.
Plata despăgubirilor bănești se face de către ANRP însă, pt. a se ajunge la această etapă finală în urma opțiunii persoanelor îndreptățite conform Cap. V din Titlul VII al legii este necesar ca acestea să fie titularele unui titlu de despăgubire emis de CCSD.
Prin urmare, potrivit art.18 din Titlul VII din lege, după emiterea titlurilor de despăgubire aferente, ANRP va emite pe baza acestora și a opțiunilor persoanelor îndreptățite a unui titlu de conversie sau a unui titlu de plată.
Titlul de conversie va fi înaintat Depozitarului Central în termen de 30 zile calendaristice calculate de la date emiterii în vedere conversiei în acțiuni, iar titlurile de plată vor fi remise Direcției pt. acordarea desp. În numerar în vederea efectuării operațiunilor de plată.
Analizând disp. legale citate mai sus s-a constatat că reclamantul în speță nu are un titlu de plată în baza căruia ANRP să poată efectua plata despăgubirilor bănești, și în consecință acest petit al acțiunii, de plată al despăgubirilor bănești este prematur deoarece nu a fost emisă o decizie a Comisiei Centrale reprezentând titlul de despăgubire acordat reclamantului.
În ce privește petitul acțiunii referitor la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubiri aferent dispoziției Primarului General nr._/2011 formulat în contradictoriu cu CCSD, Curte a admis acțiunea în parte în raport de considerentele următoare:
Prin Dispoziția menționată emisă de Primarul General al Municip. București în baza notificării nr.506/12.02.2002 s-a propus acordarea de despăgubiri pt. imobilul situat în București ,..25, sector 5 format din construcție și teren.
După înregistrarea dosarului, acesta a fost înaintat Comisiei Centrale, urmând procedura prev. de Titlul VII din Lg. nr.247/2005.
Este indiscutabil faptul că procedurile administrative stabilite prin Lg.247/2005 pt. acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv sunt proceduri complexe care cuprind mai multe etape dinstincte în care sunt antrenate mai multe entități, astfel încât în mod obiectiv nu pot fi soluționate în termenul prev. de art.2 alin.1 lit. h din Lg. 554/2004 modificată care constituie dreptul comun în materia contenciosului administrativ.
Omisiunea legiuitorului de a stabili un termen în interiorul căruia să se deruleze fiecare etapă a procedurii administrative nu poate conduce la concluzia că autoritatea publică este îndreptățită să determine ea însăși acest interval de timp întrucât este necesar ca deciziile care reprezintă titlul de despăgubiri să fie emise într-un termen rezonabil în sensul prev. art.6 din CEDO cum s-a pronunțat în mod constant și instanța supremă.
Termenul rezonabil se referă atât la durata procedurilor preliminare administrative cât și la timpul necesar finalizării procedurilor judiciare, statul având obligația de a organiza funcționarea instituțiilor sale în așa fel încât să răspundă acestei cerințe pt. ca persoana să poată beneficia în mod efectiv de protecția asigurată de art.6 din Convenție.
În speță, Curtea a apreciat că în rap. de perioada de timp care s-a scurs de la data emiterii dispoziției Primarului General al Municipiului București de acordare a măsurile reparatorii prin echivalent perioadă în care nu s-a ajuns nici la transmiterea dosarului către evaluator suntem în prezența unei încălcări evidente a disp. art.6 din Convenție și a art.1 din Primul Protocol Adițional la Convenție.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C. C. pentru Stabilirea Despăgubirilor criticând sentința recurată pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de fond în mod greșit a reținut faptul că, autoritatea pârâtă a tergiversat nejustificat emiterea titlului de despăgubire, față de procedura prevăzută de art. 13 alin. l și art.16 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, nu se poate imputa Comisiei Centrale faptul că, în marea majoritate a dosarelor de despăgubire acestea trenează la entitățile investite cu soluționarea notificărilor.
În cadrul procedurii administrative reglementată prin Titlul VII din Legea nr.247/2005, cu modificările și completările ulterioare, sunt parcurse mai multe etape: etapa transmiterii și a înregistrării dosarelor, către Secretariatul Comisiei Centrale; etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale sub aspectul-posibilității restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării; etapa evaluării, procedura finalizându-se prin emiterea de către C. C. a deciziei reprezentând titlul de despăgubire și valorificarea acestui titlul în condițiile prevăzute de pct.26 din O.U.G nr.81/2007, prin care este introdus, în cuprinsul Titlului VII din Legea nr.247/2005, Capitolul V, Secțiunea I intitulată "Valorificarea ridurilor de despăgubire".
În cauza supusă judecății, etapa transmiterii și înregistrării dosarelor a fost parcursă în ceea ce privește dosarul privind acordarea de măsuri reparatorii în favoarea reclamantelor, în sensul că dosarul aferent Dispoziției Primarului Municipiului București nr._/2005, a fost transmis de Primăria Municipiului București, în calitate de entitate notificată, fiind înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr._/CC/17.11.2011, iar dosarul a fost analizat în privința legalității respingerii cererii de restituire în natură a imobilului notificat.
Referitor la etapa evaluării, și implicit etapa emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire, recurenta susține că aceste etape sunt de respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor, așa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 2815/16.09.2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Aceste etape sunt suspendate, pe o perioadă de 6 luni, în condițiile O.U.G. nr. 4/13.03.2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziții din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.
Recurenta a mai susținut că instanța de fond a obligat în mod netemeinic la numirea evaluatorului și la emiterea deciziei, cu trecerea peste etapele administrative, care presupune un interval de timp mai îndelungat, astfel încât nu s-a depășit în cauză termenul rezonabil.
Prin încheierea nr.2270 din data de 27.02.2013 dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție-SCAF, în temeiul art. XXIII alin.2 și 4 din Legea nr.2/2013, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului la Curtea de Apel București-Secția A VIII-A SCAF, în vederea soluționării.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, iar ședința publică din data de 03.02.2014 s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a COMISIEI NAȚIONALE PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR.
La data de 31.01.2014 CNCI a depus la dosarul cauzei Note de ședință prin care a invocat excepția de prematuritate a cererii de chemare în judecată, în raport de dispozițiile art.4 și 35 alin.2 din Legea nr.165/2013, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, având în vedere că finalizarea procedurii administrative se va face conform art.21 din Legea nr.165/2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, atâta în raport cu motivele de recurs invocate, cât și în limitele art. 3041 din Codul de procedură civilă, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea ce face obiectul cauzei de față, reclamantul a solicitat în esență obligarea pârâtei CCSD să emită Decizia reprezentând titlul de despăgubire în dosarul nr._/CC.
După pronunțarea instanței de fond, la data de 20.05.2013, a intrat în vigoare Legea nr.165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, care, potrivit art.4, se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Acest act normativ, a fost adoptat având în vedere hotărârea CEDO, prin care s-a decis ca statul pârât să ia măsurile care să garanteze protecția efectivă a drepturilor enunțate de art. 6 & 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, în contextul tuturor cauzelor similare cu cauza de față, conform principiilor consacrate de Convenție, măsuri ce trebuiau să fie puse în practică în termen de 18 luni de la data la care hotărârea a rămas definitivă.
Curtea a luat act cu interes de propunerea avansată de Guvern în planul său de acțiune ce vizează stabilirea unor termene constrângătoare pentru toate etapele administrative. O astfel de măsură, cu condiția să fie realistă și dublată de un control jurisdicțional efectiv, ar putea avea un impact pozitiv asupra eficienței mecanismului de despăgubire.
De asemenea, ca și procedura de urmat în cauzele similare, Curtea a reamintit că procedura hotărârii-pilot are menirea de a permite ca remediul cel mai rapid posibil să fie oferit la nivel național tuturor persoanelor afectate de problema structurală identificată prin hotărârea-pilot. Astfel, în hotărârea-pilot se poate decide amânarea tuturor cererilor similare în esență pentru perioada de timp necesară punerii în aplicare a măsurilor cu caracter general menite să rezolve respectiva problemă structurală (Yuriy Nikolayevich I., Broniowski și Xenides-Arestis împotriva Turciei.
În acest sens, Curtea a considerat necesar, în unele dintre hotărârile sale pilot anterioare, să adopte o abordare diferențiată în funcție de momentul introducerii cererilor în fața sa, și anume după sau înainte de pronunțarea acestor hotărâri Bourdov și O. și alții. Pentru prima categorie, Curtea a apreciat că reclamanții ar putea fi invitați să formuleze capetele de cerere, în primul rând, în fața autorităților naționale. În ceea ce privește a doua categorie, aceasta a considerat că ar fi nedrept să li se ceară reclamanților să sesizeze din nou autoritățile naționale cu capetele de cerere respective, ținând cont de faptul că sufereau deja de mai mulți ani consecințele încălcării drepturilor lor garantate prin Convenție.
În toate cazurile, analiza cauzelor similare a fost amânată, în așteptarea punerii în aplicare a măsurilor cu caracter general, pentru un an Bourdov (nr. 2), Yuriy Nikolayevich, și O. și alții, menționată mai sus, sau pentru 6 luni Suljagic împotriva Bosniei-Herțegovina.
Având în vedere numărul foarte mare de cereri îndreptate împotriva României, referitoare la același tip de contencios, Curtea a hotărât să suspende pentru o perioadă de 18 luni, începând de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, analiza tuturor cererilor rezultate din aceeași problematică generală, în așteptarea adoptării de către autoritățile române a unor măsuri capabile să ofere un remediu adecvat tuturor persoanelor afectate de legile de reparație.
Prin urmare, prin hotărârea pilot, Curtea a acceptat ideea ca autoritățile naționale, ca persoanele afectate, fie invitate să formuleze alte capetele de cerere, în primul rând, în fața autorităților naționale, fie să continue procedura începută, considerând că ar fi nedrept să li se ceară reclamanților să sesizeze din nou autoritățile naționale cu capetele de cerere respective, ținând cont de faptul că sufereau deja de mai mulți ani consecințele încălcării drepturilor lor garantate prin Convenție.
Legea nr.165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, prin art.4, preia și cererile formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.
De asemenea, legea nouă, prevede la art.16-35 din lege o nouă procedură de acordare de măsuri compensatorii, prin înființarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, care funcționează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, care validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii și dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor și preia atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și funcționează până la finalizarea procesului de retrocedare.
Prin art.16-24 din lege, se reglementează procedura de soluționare a cererilor, în vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate. Deciziile entităților învestite de lege vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parțială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deținute de entitatea învestită de lege.
Dispozițiile autorităților administrației publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei Naționale după exercitarea controlului de legalitate de către prefect.
Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante.
Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.
Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, C. Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit.
În cazul validării deciziei entității învestite de lege, C. Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.
De asemenea, potrivit art. 25, Decizia de compensare emisă de C. Națională se comunică persoanelor îndreptățite, în termen de 45 de zile de la data emiterii, iar Decizia de invalidare emisă de C. Națională se motivează și se comunică atât titularilor, cât și entităților învestite de lege, în termen de 60 de zile de la data emiterii.
În ceea ce privește valorificarea deciziei, de compensare noul act normativ prevede la art.27 că, punctele acordate prin decizia de compensare pot fi valorificate prin achiziționarea de imobile din Fondul național la licitația publică națională, începând cu data de 1 ianuarie 2016, iar la art.31 că, în termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deținătorul poate opta pentru valorificarea punctelor și în numerar.
În aplicarea acestei din urmă dispoziții, deținătorul poate solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare și nevalorificate în cadrul licitațiilor naționale de imobile. Ultima tranșă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate. Sumele cuprinse în titlurile de plată se plătesc de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere. Punctele netransformate în numerar se pot valorifica în continuare în cadrul licitațiilor naționale de imobile.
În privința măsurilor privind urgentarea soluționării cererilor de retrocedare, prin art. 32 din lege, se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, de 90 de zile, în care persoanele care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile învestite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluționării cererii sale. Acest termen poate fi prelungit la cererea scrisă a persoanei care se consideră îndreptățită sau a reprezentantului legal, prin decizia conducătorului entității învestite de lege sau a persoanei împuternicite de către acesta, o singură dată, pentru o perioadă de 60 de zile, în situația în care persoana care se consideră îndreptățită face dovada efectuării unor demersuri privind completarea dosarului în raport cu alte instituții.
De asemenea, prin art.33, se instituie mai multe termene înlăuntrul cărora, entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora.
În fine, potrivit art. 34 din lege: ”Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.
(2) Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naționale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.
(3) Numărul dosarelor prevăzute la alin. (1) și data înregistrării dosarelor prevăzute la alin. (2) se publică pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și se comunică, la cerere, persoanelor îndreptățite.”
Prin urmare, din analiza de ansamblu a acestor dispoziții se conturează următoarele concluzii:
a) legea nouă, în concordanță cu prin hotărârea pilot a Curții, preia atât cererile vechi aflate pe rolul la entităților învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a acesteia, cauzele în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a legii, prin urmare, se aplică și cauzei de față;
b) legea nouă, a creat o altă autoritate administrativă, CNCI, care are ca și atribuții principale, validare/invalidarea în tot sau în parte deciziilor emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii și emiterea deciziilor de compensare a imobilelor, preluând atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin urmare, este autoritatea competentă să emită decizia de compensare și în dosarul nr._/CC, preluat de la CCSD.
c) legea nouă, după faza înregistrării dosarelor, reglementează o procedură diferită de cea prevăzută de dispozițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005, în care, după cum s-a arătat, Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii, spre deosebire de C. C., care potrivit art.16 din Titlul VII din Legea nr.247/2005, verifica doar dacă în mod legal cererea de restituire în natură a fost respinsă,
Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii de către Secretariatul Comisiei Naționale, se exprimă în puncte, un punct are valoarea de un leu, numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat, total diferit decât în procedura anterioară, în care se efectua un raport de evaluare de către un evaluator sau o societate de evaluare, care putea fi contestat și, ulterior aprobării de către Comisie, în baza lui se emitea decizia privind titlul de despăgubire.
Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, C. Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit, iar în cazul validării deciziei entității învestite de lege, C. Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv, care se comunică persoanelor îndreptățite, în termen de 45 de zile de la data emiterii, iar Decizia de invalidare emisă de C. Națională se motivează și se comunică atât titularilor, cât și entităților învestite de lege, în termen de 60 de zile de la data emiterii.
Pe cale de consecință, în condițiile în care în Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, Curtea a considerat ca măsuri adecvate, fie ca persoanele afectate să fie invitate să formuleze noi capetele de cerere, în primul rând, în fața autorităților naționale, fie să fie valorificate și procedurile anterioare, considerând că ar fi nedrept să li se ceară reclamanților să sesizeze din nou autoritățile naționale cu capetele de cerere respective, ținând cont de faptul că sufereau deja de mai mulți ani consecințele încălcării drepturilor lor garantate prin Convenție, iar Legea nr.165/2013, prin art.4, a înțeles să aibă în vedere toate categoriile de cereri, inclusiv, cele aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzele aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A., Curtea urmează să analizeze, având în vedere procedura parcursă în cauza de față, potrivit Titlului VII din Legea nr.247/2005, în ce măsură poate fi valorificată potrivit măsurilor dispuse în noul act normativ.
Or, în speța de față, reclamantele au solicitat obligarea pârâtelor să transmită dosarul nr._/CC aferent Dispoziției nr. 1373/20.04.2011 emisa de Primarul General al Municipiului București către evaluator sau unei societăți de evaluatori în vederea întocmirii raportului de evaluare și să emită Decizia reprezentând titlul de despăgubire.
În raport cu noua procedură, așa cum s-a arătat, această obligație este imposibil de executat, în contextul în care nu se mai efectuează un raport de evaluare, iar decizia de compensare se adoptă prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii de către Secretariatul Comisiei Naționale, se exprimă în puncte, iar un punct are valoarea de un leu.
Pe de altă parte, în cauză, în procedura anterioară, deși se arată că a fost parcursă și etapa verificării legalității cererii de restituire în natură a imobilului notificat, potrivit Legii nr.165/2013, Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelordin punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii, etapă care nu a fost parcursă întrucât nu s-a procedat la o verificare de această natură.
În mod evident, suntem în prezența unei nesoluționări într-un termen rezonabil a cererii reclamantului, în contextul în care dosarul acestora a fost înregistrat la ANRP-CCSD sub nr._/CC/2011 și după mai bine 2 ani de la data înregistrării, nu s-a finalizat procedura administrativă.
În condițiile în care în speță dosarul reclamantului a fost înregistrat la autoritatea pârâtă la data de 17.11.2011, pârâta CCSD avea obligația a-l analiza într-un termen rezonabil, neputând opune aspecte de ordin administrativ pentru a justifica durata de mai mult de 2 ani de la înregistrarea dosarului, motiv pentru care, Curtea apreciază această cerere ca fiind întemeiată, constatându-se o nesoluționare într-un termen rezonabil a cererii, respectiv de a parcurge procedura prevăzută de art. 16 alin.4-7 din Legea nr.247/2005, și de a emite acesteia o soluție la dosar, în sensul în care este îndreptățit sau nu la emiterea unui titlu de despăgubire.
Este adevărat că începând cu data de 15.03.2012 a intrat în vigoare OUG nr.4/2002, care a suspendat procedurile de emitere a titlului de despăgubire pe o durată de 6 luni, prelungită prin Legea nr.117/2002 până pe data de 15.05.2013, însă nesoluționarea într-un termen rezonabil a dosarului reclamantului, din culpa autorității pârâte s-a realizat anterior intrării în vigoare a acestui act normativ.
Prin urmare, Curtea, constată că în speța de față, se poate valorifica procedura anterioară Legii nr.165/2013, urmând ca C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, în vederea derulării procedurii de finalizare a procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist din România, să procedeze în continuare la verificarea dosarului din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii și apoi la evaluare, prin stabilirea punctajului și emiterea deciziei de compensare.
Față de aceste considerente, Curtea urmează să admită recursul, să modifice în parte sentința recurată în sensul obligării pârâtei C. Națională Pentru Compensarea Imobilelor să soluționeze dosarul de despăgubire nr._/CC, în condițiile și termenele prevăzute prin Legea nr.165/2013, urmând a menține celelalte dispoziții ale sentinței, privind soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive Statului R. prin MFP și a prematurității cu privire la capătul de cerere referitor la plata despăgubirilor reparatorii prin echivalent bănesc în numerar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, împotriva sentinței civile nr. 1957/19.03.2012, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. M. D. și intimații-pârâți A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta C. Națională pentru Compensarea Imobilelor să procedeze la soluționarea dosarului nr._/CC, în condițiile și termenele prevăzute de Legea nr. 165/2013.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
H. P. G.A. F. L.E.F. E. S. M.
Red. și dact. jud. H.P./gref. E.S.M.
2 ex./ jud fond D. U.
| ← Pretentii. Decizia nr. 9356/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 7929/2014.... → |
|---|
