Suspendare executare act administrativ. Hotărâre din 11-12-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 10070/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 20.11.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - G. D.
JUDECĂTOR - A. Ș.
JUDECĂTOR - L. G. Z.
GREFIER - C. A.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentele reclamante ., . 2009 SRL, . SRL, ., ., SC C. A. PRODCOM SRL, ., ., . SRL, . SRL și ., împotriva sentinței civile nr.3641/25.06.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatele reclamante ., . SRL, . și intimata pârâtă D. S. VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR BUCURESTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentele reclamante prin avocat B. T., cu împuternicire avocațială la dosar – filele 10-11, intimata pârâtă prin consilier juridic A. Ș. M., cu delegație la dosar, lipsind intimatele reclamante.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care recurentele reclamant, prin avocat solicită completarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar un nou înscris intitulat Document de înregistrare Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pentru Activitățile din Unitățile de Vânzare cu Amănuntul nr. VA_/07.10.2014 reprezentând noua autorizație de funcționare a recurentei reclamante . 2009 SRL, înmânând o copie intimatei pârâte.
Intimata pârâtă, prin consilier juridic, invocă excepția rămânerii fără obiect a cererii de recurs în raport de noul înscris depus de recurentele reclamante, precum și de înscrisurile depuse la termenul anterior.
Curtea acordă cuvântul pe excepția lipsei de obiect a cererii de recurs invocată de intimata pârâtă.
Recurentele reclamante, prin avocat, lasă la aprecierea Curții soluționarea excepției lipsei de obiect a recursului.
Curtea acordă cuvântul și în dezbaterea pe fond a cererii de recurs.
Recurentele reclamante, prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, urmând a se avea în vedere motivele de recurs și înscrisurile doveditoare depuse la dosar.
Intimata pârâtă, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Curtea în temeiul art.150 C.pr.civ., reține cauza în pronunțare, atât pe excepția lipsei de obiect cât și pe fondul cererii de recurs.
CURTEA
Pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie pentru a delibera, în temeiul art.146 C.pr.civ. coroborat cu art.260 C.pr.civ.,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 27.11.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.11.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G. D. A. Ș. L. G. Z.
GREFIER
C. A.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 27.11.2014
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 04.12.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.11.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G. D. A. Ș. L. G. Z.
GREFIER
C. A.
Î N C H E I E R E
Ședința publică de la 04.12.2014
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 11.12.2014.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.12.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G. D. A. Ș. L. G. Z.
GREFIER
C. A.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.9211
Ședința publică de la 11.12.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - G. D.
JUDECĂTOR - A. Ș.
JUDECĂTOR - L. G. Z.
GREFIER - C. A.
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurentele reclamante ., . 2009 SRL, . SRL, ., ., SC C. A. PRODCOM SRL, ., ., . SRL, . SRL și ., împotriva sentinței civile nr.3641/25.06.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatele reclamante . SRL, . și intimata pârâtă D. S. VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR BUCURESTI.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 20.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 27.11.2014, la data de 04.12.2014 și apoi la data de 11.12.2014.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, sub nr._, reclamanții ., . 2009 SRL, ., . SRL, ., ., SC C. A. PRODCOM SRL, ., ., . SRL, . SRL, ., . SRL, ., . și . SRL în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR BUCUREȘTI, au solicitat ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea notelor de constatare nr.1394, 143, 1427, 141, 203, 200, 88, 2032, 142, 1393, 1431, 144, 1434, 201, anularea notelor de inspecție nr.16, 34 și 8 din 20 și 21.03.2012, precum și a ordonanțelor de interzicere a activității subsecvente, cu suspendarea executării actelor administrative, până la soluționarea pe fond a cauzei.
În fapt, reclamanții au arătat că pârâta a dispus în mod nelegal interzicerea activității reclamanților începând cu data de 26.03.2012, precum și ridicarea originalelor documentelor de înregistrare sanitar-veterinară, fără ca agenții constatatori să prezinte documente care îi îndreptățeau să efectueze controlul și fără a fi respectată procedura generală de inspecții. Controlul a vizat modul de aplicare a Regulamentelor Parlamentului European și al Consiliului nr.852/2004/CE și nr.178/2004/CE, concluzia organului de control fiind în sensul nerespectării acestora. În actul constatator sunt cuprinse mențiuni referitoare la starea fizică a depozitului frigorific, însă se menționează că spațiul nu este proprietatea reclamanților și nu au fost găsite mărfuri în stare necorespunzătoare. HG nr.984/2005 stabilește condițiile în care poate fi aplicată, ca sancțiune complementară contravențională, măsura de suspendare a activității, însă pârâta a dispus chiar interzicerea activității, deși este o sancțiune neprevăzută de lege. Cu privire la Regulamentul nr.852/2004/CE, avut în vedere la efectuarea controlului, acesta nu are nici o legătură cu igiena produselor alimentare. De asemenea, s-a susținut că faptele sancționate nu sunt imputabile reclamanților, dat fiind că depozitul frigorific nu aparține acestora.
În drept, s-au invocat legii nr.554/2004, OG nr.42/2004, legii nr.359/2004, OPANSVSA nr.111/2008 și nr.58/2008.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, prin Ordinul Președintelui ANSVSA nr.111/2008 fiind prevăzute măsurile și sancțiunile pe care organele de control le pot dispune, ca urmare a constatării neîndeplinirii condițiilor legale de funcționare în domeniul sanitar-veterinar.
S-au depus la dosar, în copie, actele contestate și înscrisuri care au stat la baza emiterii acestora.
Prin cererile depuse la dosar, . și . SRL au renunțat la judecata cauzei.
Prin sentința civilă nr. 3641/25.06.2013, Tribunalul București-Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a luat act de renunțarea reclamantelor . și . SRL la judecarea cauzei și a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții ., . 2009 SRL, ., . SRL, ., ., SC C. A. PRODCOM SRL, ., ., . SRL, . SRL și ., . SRL și ., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR BUCUREȘTI.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, conform înscrisurilor aflate în copie la filele 399-484, s-a efectuat un control la societățile reclamante, controlul vizând verificarea respectării cerințelor de funcționare în conformitate cu legislația sanitară veterinară în vigoare, respectiv legea nr.215/2004, Regulamentele CE nr.852/2004, 882/2004, 178/2004 și OPANSVSA nr.111/2008.
Prin notele de constatare și de inspecție din 20 și 21.03.2012, reprezentanții pârâtei, reținând că societățile desfășoară activitate de păstrare, prezentare și vânzare a produselor de origine animală și nonanimală, au constatat că activitatea se desfășoară într-un spațiu impropriu, neigienizat corespunzător, cu infiltrații și colonii de mucegai, zone degradate greu de igienizat și dezinfectat, vestiarul comun nu este întreținut corespunzător, instalațiile de apă-canal sunt degradate și întreținute necorespunzător, neputând asigura igiena corectă a mâinilor lucrătorilor, manipularea produselor alimentare se efectuează necorespunzător, produsele fiind expuse pe hol, iar personalul nu poartă echipament de protecție.
În urma acestor constatări, s-au emis de către pârâtă ordonanțele nr.45, 48, 50, 51, 52, 53, 54, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 66 și 67 în perioada 21-26.03.2012, prin care s-a dispus interzicerea desfășurării activității reclamantelor începând cu data de 26.03.2012, fiind reținute totodată și documentele de înregistrare sanitar-veterinară. Tribunalul constată și că aceste ordonanțe au fost comunicate reclamantelor, conform înscrisurilor depuse la ultimul termen de judecată, fiind imputabil exclusiv acestora faptul că nu s-au prezentat pentru a-și ridica actele de corespondență.
Inspectorii pârâtei au constatat că produsele nu sunt depozitate în condiții corespunzătoare, nici din punct de vedere al spațiului, și nici al condițiilor sanitar-veterinare cerute de reglementările legale, reținând totuși că societățile controlate funcționează într-un spațiu aparținând . SA.
Pe situația de fapt existentă la momentul controlului, deci pe temeinicia actelor contestate, nu s-au efectuat nici un fel de apărări, reclamantele limitându-se la a invoca motive de nelegalitate, respectiv aspecte strict formale.
Cu privire la calitatea agenților constatatori, nu era necesară prezentarea la dosarul cauzei a ordinelor de deplasare pentru valabilitatea actelor contestate. Agenții pârâtei au acționat conform atribuțiunilor de serviciu, au menționat în nota de constatare poziția din Registrul Unic de Control la care au înscris inspecția efectuată, iar pârâta a recunoscut că îi aparțin actele întocmite de aceștia, astfel că există mai mult decât o aparență de legalitate a efectuării controlului din această perspectivă.
De altfel, nu s-a invocat și nu s-a dovedit că s-ar fi produs societăților controlate vreo vătămare determinată direct de eventuala neprezentare a ordinelor agenților constatatori.
Nu s-a dovedit nici încălcarea unor dispoziții imperative din procedura generală de inspecție, care să fi produs reclamantelor vreo vătămare care să necesite pentru înlăturare anularea actelor contestate, ordonanțele de interzicere având suficiente elemente pentru a fi considerate valabil întocmite.
S-a mai contestat măsura de interzicere a activității reclamantelor, cu motivarea că, deși s-a constatat încălcarea unor regulamente CE, acestea nu prevăd sancțiuni în cazul încălcării prevederilor. Însă sancțiunile se identifică și se stabilesc de fiecare stat membru, prin legislația internă specifică domeniului.
După ce către statul român a ratificat Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, de la 1.01.2007, este obligatorie pentru România respectarea acquis-ului comunitar, astfel după cum stipulează și art.11 și 148 din Constituție. Potrivit art.10 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, statele membre iau toate măsurile generale sau speciale necesare pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor care decurg din acest tratat sau care rezultă din actele instituțiilor Comunității.
Rezultă, așadar, că modalitatea de aplicare și sancțiunile corespunzătoare pentru nerespectarea regulamentelor Comunității se stabilesc de fiecare stat în parte, măsuri reglementate în legislația internă prin HG nr.984/2005, OG nr.42/2004, aprobată cu modificări prin legea nr.215/2004, precum și prin Ordinul Președintelui ANSVSA nr.111/2008, ordin emis conform prevederilor OG nr.42/2004.
Prin ordinul emis de Președintele ANSVSA au fost stabilite procedura de autorizare sanitar-veterinară, precum și măsurile care pot fi adoptate în situația în care se constată că agentul economic care desfășoară activitate în domeniu nu îndeplinește cerințele legii, măsuri ce vizează sancțiuni contravenționale conforme cu HG nr.984/2005, măsuri de suspendare și interzicere a activității.
Potrivit art.28 alin.1 din ordin, activitățile de vânzare cu amănuntul a produselor de origine animală și nonanimală se pot derula atât timp cât sunt îndeplinite condițiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor conform cerințelor legislației în vigoare. Conform art.24 alin.2, în cazul în care, la controalele efectuate, direcția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București constată că nu sunt îndeplinite condițiile legale de funcționare, notifică în scris acest fapt operatorului din sectorul alimentar și poate dispune următoarele măsuri: sancționarea contravențională în conformitate cu prevederile legale în vigoare, suspendarea activității până la remedierea deficiențelor constatate, interzicerea desfășurării activității pentru care nu sunt îndeplinite condițiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor prevăzute în legislația națională în vigoare, reținerea oficială a produselor alimentare de origine animală și nonanimală.
În consecință, tribunalul a constatat că organele de control au stabilit măsurile contestate în concordanță cu actele normative emise în domeniul sanitar-veterinar, fiind aplicate sancțiuni contravenționale reclamantelor, dar și măsura administrativă a interzicerii desfășurării activității, justificată de gravitatea neregulilor constatate și de aspectul absolut impropiu al imobilului pentru desfășurarea activității de depozitare și comercializare mărfuri alimentare.
Faptul că ulterior s-au remediat o parte din acele deficiențe nu prezintă relevanță, măsurile fiind justificate de starea depozitului de la momentul controlului. Nici faptul că nu s-au identificat produse alimentare degradate nu susține temeinicia cererii deduse judecății, nefiind necesar să se producă un efect nociv concret față de sănătatea publică, simpla stare de pericol creată justificând dispunerea unor măsuri pentru înlăturarea acesteia.
Reclamantele nu au suferit vreo vătămare prin neindicarea unui text de lege pentru încălcarea căruia s-a dispus interzicerea desfășurării activității, având în vedere că această măsură nu este o sancțiune contravențională pentru a fi aplicabile disp. OG nr.2/2001, iar reclamantelor le-a fost menționat în notele de constatare care este baza legală pentru derularea controlului, fiind descrisă amănunțit starea de fapt constatată, astfel că reclamantele au cunoscut exact ce anume li se impută, putând prezenta apărări pe aceste aspecte inclusiv în fața instanței.
De asemenea, măsurile contravenționale sunt independente în raport cu cele administrative, adoptate de pârâtă în calitate de autoritate publică cu exercițiul puterii de control și reglementare în domeniul sanitar-veterinar. În condițiile în care pârâta este autoritatea competentă a emite autorizația de funcționare a societății, stabilind astfel condițiile de desfășurare a unei astfel de activități, aceeași autoritate, pentru similitudine de raționament și pentru îndeplinirea obligațiilor sale legale de organ de supraveghere a activităților comerciale ce implică siguranța populației, are și autoritatea de a stabili măsurile necesare în cazul neîndeplinirii condițiilor pentru autorizare.
În consecință, sub acest aspect, nu subzistă un motiv de nelegalitate a actului de control.
S-a mai susținut că faptele sancționate nu sunt imputabile reclamantelor, având în vedere că neregulile constatate nu se referă la produsele pe care acestea le depozitează și comercializează, ci la starea fizică a depozitului, acest imobilul fiind proprietatea unei alte societăți comerciale – . SA. În acest sens, s-au depus la dosar contracte de prestări servicii – filele 91 și urm., încheiat între reclamante și . SA, prin care aceasta din urmă pune la dispoziția reclamantelor spațiile din complexul situat în ., sector 6, în scopul efectuării unor acte de comerț, după cum se stipulează în art.1.
După cum rezultă din clauzele inserate la art.2 pct. A și B – ex. fila 154, din aceeași convenție, nu prestatorul are obligația întreținerii spațiului, ci beneficiarul (punctul B lit. f). De altfel, societatea autorizată să desfășoare activitatea de comercializare a produselor alimentare este cea responsabilă cu asigurarea condițiilor de igienă, cerințe verificate la emiterea autorizației, conform OG nr.24/2004.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul a considerat că măsurile adoptate de organele de control sunt legale și temeinice, la fel și actele contestate de către reclamante, care nu justifică o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime, astfel cum prevede art.1 al.1 din legea nr.554/2004.
Împotriva hotărârii Tribunalului București, reclamantele ., . 2009 SRL, . SRL, ., ., SC C. A. PRODCOM SRL, ., ., . SRL, . SRL și . au formulat recurs, înregistrat pe rolul Curții de Apel București-Secția a VIII-a la data de 25.07.2013, solicitând modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul anulării Notelor de constatare, Notelor de inspecție și a Ordonanțelor de interzicere a activității.
Sub aspectul legalității, recurentele critică sentința atacată, întrucât în mod greșit s-a reținut în motivarea acesteia faptul că, intimata ar fi indicat articolul din actul normativ ce ar fi fost încălcat de către reclamante.
După cum se poate foarte ușor observa din conținutul notelor de constatare, intimata nu a indicat in mod clar ce articol din actul normativ a fost încălcat de către reclamante, ci a indicat generic doar O.G. nr. 42/2004.
Indicarea corecta a actului normativ prin care se stabilește si se sancționează un agent economic cu interzicerea desfășurării activității este imperios necesara pentru a se putea verifica legalitatea constatării si aplicării sancțiunilor de către organele de control.
În speță, fapta „săvârșita" ar putea fi prevăzuta, daca s-ar fi constatat o asemenea încălcare, de o cu totul altă norma juridica decât cea cuprinsa in Notele de constatare, respectiv de art.4 lit. a) pct.2 din HG nr.984/2005, cu modificările si completările ulterioare, eroare care nu poate fi considerata o simpla greșeala materiala, astfel ca, o asemenea greșeala atrage nulitatea actului administrativ emis de intimata.
In acest sens, și în literatura juridica s-a statuat ca „în ceea ce le privește, apreciază ca menționarea eronata a normei care sancționează contravenția si suspendarea activității este de natura sa determine nulitatea actului in cauza" (M. A. H., regimul juridic al contravențiilor. Comentarii si explicații, Editura CH B. București 2006 pag.222).
Legalitatea actului administrativ nu poate fi analizata decât prin raportare la condițiile de fapt si prevederile legale ce au stat la baza emiterii acestuia si in executarea cărora a fost emis.
Cu privire la actele normative comunitare, enumerate în notele de constatare și notele de inspecție menționează că le-a criticat sub aspectul legalității întrucât intimata trebuia sa indice in concret articolele in baza cărora au fost sancționate reclamantele pentru a produce efecte juridice, simpla enumerare nu echivalează cu fundamentarea legala in drept a masurilor dispuse prin actele administrative atacate.
In conformitate cu prevederile art.18 alin. l din Legea nr.554/2004, sub aspectul legalității cererea reclamantelor este întemeiată, iar măsurile de interzicere a activității si de ridicare a Documentelor/Autorizațiilor de înregistrare sanitara veterinara si pentru siguranța alimentelor de către inspectorii din cadrul D.S.V.S.A.B. sunt nelegale.
In cea ce privește măsurile de interzicere a activității si de ridicare, in original a documentelor de înregistrare/autorizațiilor care sunt proprietatea societăților comerciale care au plătit taxa pentru eliberare, reprezintă un abuz in serviciu care a fost realizat prin nerespectarea procedurilor de lucru și a legislației in vigoare. Astfel, inspectorul sau echipa de inspectori, atunci când constată neconformități sau deficiente care nu respecta prevederile legale sanitare veterinare si pentru siguranța alimentelor in vigoare, propune la rubrica dedicata in capitolul masuri din nota de inspecție, emiterea ordonanței de suspendare sau interzicerea activității. Apoi, in baza "notei de inspecție / control / pv. constatare, se întocmește referatul -(Formular cod. PG 001 - F-07), semnat de șeful ierarhic superior al celui care a propus emiterea OSA / OIA in vederea solicitării aprobării Directorului DSVSA pe care îl înregistrează la secretariat in registrul de intrări, urmând a se respecta următoarea procedura:
•persoana responsabila cu gestionarea ordonanțelor înregistrează referatul aprobat de director si nota in registrul de ordonanțe - Formular cod. PG 001 - F-07, după care emite ordonanța;
•ordonanța va primi un număr in ordine din registrul de ordonanțe si data emiterii.
•ordonanța este depusa la mapa directorului in vederea semnării si ștampilării
• ordonanța va fi înaintată persoanei juridice sau fizice care va semna pe exemplarul doi pentru luare la cunoștința, exemplarul unu rămânând la acesta de către persoana care a făcut propunerea de emitere a ordonanței".
Aceasta Procedura Generală de Inspecții cod PG006 aprobată de către Președintele ANSVSA prin Ordin nr. 58/2008 nu a fost respectată, ceea ce atrage nulitatea Notelor de constare si Notelor de inspecție întocmite.
Toate societățile reclamante au fost autorizate si au obținut documente de înregistrare sanitara veterinară si pentru siguranța alimentelor emise pe baza notelor de constatare si a referatelor de evaluare întocmite de inspectori din cadrul aceleiași instituții DSVSA -MB pe parcursul anului 2009 prin care s-a constatat că îndeplinesc cerințele prevăzute de legislația europeana.
În toți acești ani s-au făcut numeroase controale și niciodată nu au fost întâlnite deficiențe grave care să fi avut un impact direct asupra siguranței alimentelor si consumatorilor.
De asemenea, nu s-au înregistrat toxiinfecții alimentare, nu a fost cazul de nicio îmbolnăvire semnalată și confirmată si nu s-au înregistrat prin sistemul de alertă rapidă pentru alimente cazuri de alerte cum au fost înregistrate in alte magazine alimentare, supermarket-uri etc., fapt care dă notă că masurile de igienă, comercializare si de depozitare sunt respectate.
Dacă totuși între timp au apărut mici neconformități la spatiile puse la dispoziția agenților economici, aceste neconformități nu duc decât la cel mult acordarea unui termen de remediere și nu la interzicerea activității.
Procedurile aprobate prin Ordinul Președintelui ANSVSA nr. 58/2008, in vigoare la momentul autorizării societăților sunt foarte clare si specifică foarte clar modul de acordare a unui termen de remediere a deficiențelor întâlnite (Procedura Operațională Cod PO001).
"Acordarea unitara a termenelor de remediere a neconformităților/deficientelor pe baza evaluării primare a riscului pentru siguranța alimentelor sau sănătatea animalelor după stabilirea factorilor de risc, în funcție de neconformitățile/deficientele constatate..., inspectorul va analiza punctual impactul probabil al acestora asupra siguranței alimentelor sau sănătății animalelor si va stabili termenele de remediere". Dar, în acest caz nu s-a ținut cont de nicio evaluare a riscului și în mod greșit s-a propus direct măsura de interzicere a activității tară a fi bazată măcar pe un factor de risc (exemplu un caz de îmbolnăvire sau un caz de toxiinfecție alimentară).
Instanța investita sa judece cauza nu poate suplini aceasta lipsa de indicare a dispozițiilor legale in baza cărora s-a dispus interzicerea activității, invocând din oficiu actele normative in justificarea legalității măsurii administrative, in condițiile in care actul administrativ de sancționare nu cuprindea astfel de sancțiuni, ci trebuia sa se pronunțe numai in baza temeiului legal indicat de parata.
Sub aspectul rolului activ al primei instanțe, arată că critică sentința și în temeiul art.129 pct.5 din C.pr. civ., întrucât prima instanța nu a stăruit, prin toate mijlocele legale pentru a aflarea adevărului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronunțării unei hotărâri temeinice si legale.
In motivarea sentinței recurate, prima instanța, în mod greșit a reținut ca reclamantele au indicat doar doua motive de nelegalitate a actelor administrative atacate si ca nu s-au efectuat nici un fel de apărări pe situația de fapt.
Reclamantele au probat ca au obținut autorizațiile de funcționare în anul 2009, în baza evaluărilor efectuate de către inspectorii DSVS- MB si ca spatiile au corespuns prevederilor legale de funcționare, dacă acestea nu se prezentau în condiții normale, intimata nu ar fi emis autorizațiile.
În mod greșit prima instanța a reținut ca, reclamantele nu au motivat si nu au probat condițiile de suspendare provizorie a masurilor dispuse de D.S.V.S.A.B. prin actele administrative criticate.
Potrivit art.14 alin. l din Legea nr.554/2004, reclamantele recurente au formulat apărări pe acest aspect in sensul ca: ""In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămata poate sa ceara instanței competente sa dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral pana la pronunțarea instanței de fond".
In speța, reclamantele recurente au probat ca sunt îndeplinite cumulativ cele doua condiții pentru ca instanța sa dispună suspendarea executării actelor administrative unilateral emise de către parata intimata, pana la pronunțarea instanței pe fond, si anume:
- reclamantele recurente au probat prima condiție a cazului bine justificat pentru pronunțarea suspendării;
- reclamantele recurente au probat a doua condiție pentru prevenirea unei pagube iminente.
In ceea ce privește prima condiție, a cazului bine justificat, învederează faptul că, reclamantele recurente au probat cu înscrisuri justificative pentru pronunțarea suspendării executării a actului administrativ astfel:
- reclamantele recurente au probat ca au spatii închiriate in aceeași locație, In aceleași condiții cu alte societăți comerciale, care au primit autorizații din partea paratei si funcționează In spatii adecvate, conform normelor In vigoare;
- reclamantele recurente au probat ca au efectuat Investiții consistente pentru achiziționarea de utilaje si echipamente in vederea dotării spatiilor închiriate pentru desfășurarea activității de comercializare a produselor alimentare si ca spatiile respective îndeplinesc condițiile prevăzute de lege;
- reclamantele recurente au probat ca operațiunile de finalizare a lucrărilor privind amenajarea spatiilor închiriate au fost întârziate întrucât proprietara spatiilor . SA se afla in procedura reorganizării judiciare și nu fuseseră aprobat planul de reorganizare de către adunarea creditorilor.
In ceea ce privește a doua condiție, respectiv, iminenta producere a unei pagube, învederează faptul că prin interzicerea desfășurării activității comerciale de către reclamante in spatiile comerciale închiriate și aceasta condiție a fost îndeplinită, având în vedere că societățile nu-și vor putea realiza obiectul de activitate și nici onora contractele în derulare încheiate cu diverși beneficiari, ceea ce echivalează practic cu înghețarea realizării oricărui venit.
Consideră că suspendarea actelor administrative mai sus menționate ar fi, în realitate, un eficient instrument procedural aflat la îndemâna instanței de judecata pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil, că atât timp cat instanța se afla in procesul de evaluare, actele administrative atacate sa nu-si producă efectele juridice asupra societăților comerciale vizate.
In sensul actului normativ mai sus menționat, cazul bine justificat a fost dovedit de reclamantele recurente întrucât au probat împrejurările de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa în privința actelor administrative emise (Notele de constatare si Ordonanțele) având în vedere că, pentru unele societăți comerciale parata a emis autorizații de desfășurare a activității in aceleași spatii comerciale, in aceeași perioada, iar pentru reclamante, parata invoca ca ar exista anumite deficiente ale spatiilor si a dispus ridicarea autorizațiilor de funcționare.
De asemenea, în sensul actului normativ mai sus menționat, reclamantele recurente au probat ca este îndeplinită și a doua condiție, respectiv paguba iminenta, constând in prejudiciul material viitor si previzibil pe care ii vor suporta reclamantele prin interzicerea activității, depunând la dosarul cauzei situațiile economico-financiare încheiate la 31.12.2011, iar prin interzicerea activității in viitor, cu siguranța ca acești parametri de performanta nu vor mai putea fi realizați, ceea ce conduce la producerea unei pagube iminente ce nu putea fi prevenita decât prin suspendarea actelor administrative atacate.
Sub aspectul temeiniciei, critică sentința pronunțată de prima instanță, întrucât în mod greșit prima instanța a reținut faptul ca reclamantele nu au făcut niciun fel de apărări pe netemeinicia actelor administrative atacate având în vedere că reclamantele au prezentat si depus la dosarul cauzei contractele, procesele verbale de dezinfecție, dezinsecție, combaterea insectelor si rozătoarelor, contracte pentru neutralizare SNCU si de distrugere a produselor care aveau termenul expirat, precum si contracte pentru protecția si sănătatea muncii si contracte pentru preluarea deșeurilor menajere.
Pentru comercializarea de produse alimentare, reclamantele recurente au avut încheiate contractele de închiriere si prestări servicii cu S.C. CONTINENT MARINE ENTERPRISE S.A., având ca obiect punerea la dispoziție de spații pentru depozitarea și comercializarea în standurile individualizate conform documentațiilor depuse la intimata D.S.V.S.A.B., spatii situate in Complexul comercial din București, ., sector 6.
A contestat Notele de constatare sub aspectul netemeiniciei, întrucât s-a reținut în mod greșit o alta situație de fapt in sarcina reclamantelor recurente si nu situația reala pe care consilierii din cadrul intimatei D.S.V.S.A.B. o cunoșteau, dar au refuzat sa o retina in conținutul actelor administrative contestate, situație care nu a fost reținuta nici de către prima instanța, deși a probat ca avea încheiate contracte cu firme specializate care sa presteze serviciile respective.
De asemenea, in mod greșit prima instanța a reținut in motivare faptul ca, toate notele de constatare au fost recunoscute prin semnarea si aplicarea ștampilei de către reclamante, aspect care nu coincide cu situația reala, având in vedere ca notele de constatare încheiate la data de 09.02.2012 au fost semnate cu obiecțiuni de către reclamante, așa cum rezulta fără echivoc din conținutul acestora la ultima pagina.
În drept, recurentele-reclamante au invocat dispozițiile art.299 si următoarele, art.304 pct.9, art.3041 si art.305 din Codul de procedură civilă.
Intimata-pârâtă Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
În fapt, arată că unitatea a funcționat în baza aprobării sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor nr. 103/29.06.2005, emisă în baza asumării programului de modernizare și restructurare nr. 173/13.06.2005, înregistrat la DSVSA București sub nr._/27.06.2005, precum și a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 139/2004 (ordin abrogat la această dată). In anul 2006, ca urmare a nerespectării programului asumat, s-a emis ordonanța de suspendare temporară a activității nr. 45/6.03.2006, ordonanță care a tăcut obiectul Dosarului nr._/3/2006, renumerotat ulterior sub nr._/3/2008. Acest dosar a fost soluționat definitiv și irevocabil de către Curtea de Apel București la data de 18.03.2010, prin Decizia Civilă nr. 797/18.03.2010. favorabil pentru DSVSA București.
Astfel, în cauză s-a hotărât respingerea recursului declarat de recurenta . SA, ca nefondat.
Cu toate acestea, în anul 2009, la data de 16.04, s-a constatat faptul că . SA funcționa, dispunându-se prin nota de constatare nr. 2355/16.04.2009, interzicerea desfășurării activității de recepție, depozitare, livrare și comercializare. Această măsură a făcut obiectul Dosarului nr._/3/2009, dosar soluționat de către Curtea de Apel București, la data de 21.02.2011, definitiv și irevocabil, prin respingerea recursului formulat de . SA, ca nefondat.
În anul 2010, la controlul efectuat în data de 15.12.2010, . SA funcționa, motiv pentru care a fost întocmit procesul verbal de constatare nr. 6626/15.12.2010, prin care s-a dispus din nou interzicerea activității și aplicarea unei sancțiuni contravenționale.
. SA a formulat plângerea contravențională ce face obiectul Dosarului nr._, dosar soluționat în fază de fond la data de 6.02.2012, de către Judecătoria Sectorului 6 București, prin respingerea ca inadmisibilă cererea îndreptată împotriva procesului verbal de constatare nr. 6626/15.12.2010, precum și respingerea ca neîntemeiată a plângerii împotriva procesului verbal de aplicare a amenzii contravenționale . nr._/15.12.2010.
Menționează că până la această dată, în acest dosar, reclamanta . SA nu a formulat recurs.
De asemenea, precizează că prin adresa nr._/24.10.2007 au fost informați că, consorțiul format din societățile de Avocați CMS Cameron McKenna SCA și M. Lewis & Bockius LLP a fost mandatat de către Ministerul Finanțelor Publice în vederea reprezentării Statului Român la Centrul de Reglementare a Diferendelor relative la Investiții (CIRDI) din Washinton D.C.
S-a specificat faptul că din memoriul depus de reclamantul Spyridon Roussalis (asociat unic al S.C. Continent Marine Enterprise Import Export S.R.L., care la rândul lui era acționar majoritar la S.C. Continent Marine Enterprise S.A.) în dosarul de arbitraj, a rezultat faptul că unul din capetele de cerere avea ca obiect daune morale pretinse ca urmare a unor acte și măsuri abuzive dispuse împotriva S.C. Continent Marine Enterprise S.A. de către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București.
Pe parcursul litigiului au fost furnizate de către instituția pârâtă toate datele referitoare la capătul de cerere privind instituția pârâtă, solicitate de societățile de Avocați CMS Cameron McKenna SCA și M. Lewis & Bockius LLP, în vederea reprezentării Statului Român. La finalizarea acestui litigiu prin adresa nr._/14.12.2011, a solicitat să i se comunice soluția pronunțată în cauză, prin adresa nr._/12.01.2012 fiind informați că a fost respins de către Tribunalul Arbitrar, capătul de cerere referitor la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București, în dosarul arbitrai CIRDI nr. ARB-06/01, având ca obiect cauza Spyridon Roussalis v. România.
Cu toate acestea, a faptului că atât complexul cât și unitățile care închiriază spații nu îndeplinesc condițiile legale de funcționare, că o . litigii naționale și internaționale au verificat sub toate aspectele posibile măsurile dispuse de-a lungul timpului de către D.S.V.S.A. București pronunțându-se definitiv si irevocabil că acestea au fost temeinice si legale, prin diferite "tertipuri" și nerespectând dispozițiile legale, unitățile mai sus indicate funcționează.
În ceea ce privește masurile administrative dispuse de către D.S.V.S.A. București, urmare controalelor efectuate, reclamantele au formulat plângerea prealabilă nr. 4370/9488/26.04.2012. Față de această plângere D.S.V.S.A. București a formulat răspuns la data de 27.04.2012 și 1-a comunicat reclamantelor la domiciliul acestora ales, respectiv la Cabinetul de Avocat "B. Ț.".
Conform răspunsului formulat s-a arătat că:
I. Societățile reclamante au depus la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București documentațiile în vederea înregistrării sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor pentru obiectivele „magazin alimentar/depozit alimentar".
Au fost parcurse de către inspectorii din cadrul instituției etapele în vederea înregistrații sanitare veterinare conform Ordinelor președintelui ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările si completările ulterioare. Toate societățile mai sus indicate folosesc pentru aprovizionare cu produse alimentare spațiile comune ale S.C. Continent Marine Enterprise S.A., după cum urmează: rampa recepție/livrare a produselor alimentare, culoarele, grupuri sanitare, vestiare și spațiile de comercializare a produselor.
Toate aceste spații prezintă la nivelul pavimentelor, pereților și plafoanelor zone extinse de degradare (mucegai), murdare, discontinue greu igienizabile. Aceste neconformități structurale se regăsesc și la spațiile care au fost închiriate de operatorii economici menționați anterior.
Nu sunt asigurate sisteme de aprovizionare cu apă caldă pentru igienizarea utilajelor și ustensilelor folosite în activitatea desfășurată.
Ventilația nu poate fi folosită. Sistemul de canalizare este subdimensionat, evacuarea apelor reziduale nu se poate realiza.
Nu este asigurat circuitul funcțional al produselor alimentare, circuitul ambalajelor și al produselor alimentare improprii consumului uman.
Nu se respecta fluxul tehnologic, nu au fost întocmite reguli de bune practici, aprovizionarea și comercializarea se realizează concomitent.
Spațiile închiriate de unitățile mai sus menționate sunt subdimensionate față de diversitatea sortimentelor de produse alimentare de origine animala si nonanimala care sunt comercializate. Din acest motiv nu pot fi amplasate un număr suficient de vitrine frigorifice iar produsele alimentare sunt expuse spre comercializare în navete din plastic și/sau pe mese cu întreruperea lanțului frigorific.
Consideră că nerespectarea condițiilor de igiena privind manipularea, depozitarea produselor alimentare pot determina contaminări și punerea în pericol a sănătății publice.
Grupurile sanitare, vestiarele sunt degradate, cu o dotare sumară (apa calda nu funcționează, nu există săpun, hârtie prosop), iar acestea sunt folosite atât de operatorii economici cât și de cei care achiziționează din aceste unități.
Starea de sănătate a personalului angajat poate fi influențată prin folosirea în comun a grupurilor sanitare.
In spațiile de depozitare a produselor congelate, datorită vechimii instalațiilor de frig, acestea nu asigură temperatura de -18 grade necesară păstrării produselor alimentare în stare congelată, din acest motiv nu există înregistrări zilnice ale temperaturilor.
Susținerile cu privire la funcționarea societății în baza aprobării nr. 103/29.06.2005 sunt neadevărate. în realitate, aprobarea sanitară veterinară nr. 103/29.06.2005, pe care a deținut-o S.C. Continent Marine Enterprise S.A., și-a pierdut valabilitatea prin efectul legii. Astfel, aprobarea mai sus menționată a fost emisă în baza Ordinului nr. 139/2004 al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ordin abrogat.
Abrogarea expresa a acestui ordin s-a făcut de către Ordinul nr. 276/2006 al președintelui A.N.S.V.S.A. publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1007/19.12.2006.
În cuprinsul normei sanitare veterinare aprobate de către Ordinul 276/2006, art. 22 alin 1 se specifică: ,, unitățile prevăzute in anexa nr. 1 si ale căror activități au fost aprobate in conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare si pentru Siguranța Alimentelor nr. 139/2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranța alimentelor privind procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru siguranța alimentelor a activității desfășurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004, cu modificările si completările ulterioare, urmează a fi reevaluate, in conformitate cu prevederile prezentei normes sanitare veterinare, fără aplicarea tarifelor prevăzute de anexa nr. 7". Totodată art. 23 alin. 1 al aceluiași act normativ prevedea termenul până la care se putea solicita aceasta reevaluare și anume 30 aprilie 2007, cu excepția unităților cu perioada de tranziție. Menționam, că S.C. Continent Marine Enterprise S.A. nu este Q. unitate în tranziție, ea nefiind cuprinsă în Decizia Comisiei Europene nr. 710/2007.
Anexa nr. 1 la care face referire art. mai sus citat cuprinde la pct. I lit. A alin. 1, ca unități cu activități generale: depozitele frigorifice (independente), cum este cazul depozitului S.C. Continent Marine Enterprise S.A.
De asemenea, coroborând aceste aspecte cu prevederile art. 4 alin. 1 din Norma sanitară veterinară arătată care specifică: „Autorizarea sanitara veterinara a acestor activități se acorda in baza solicitării scrise din partea reprezentantului legal al unității către direcția sanitara veterinara si pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București"", rezulta ca o reevaluare privind activitatea de depozitare trebuia efectuata în baza solicitării scrise a societății comerciale interesate.
Ordinul 276/2006 a fost abrogat prin Ordinul 93/2008 care la rândul lui a fost abrogat prin Ordinul 57/2010, valabil la această dată.
În acest sens, instanța de judecată s-a pronunțat. Soluțiile pronunțate în dosarele nr._/3/2008 și_/3/2009 de către instanța de contencios administrativ sunt definitive și irevocabile și au privit aceste aspecte.
În concluzie, proprietara spațiului S.C. Continent Marine Enterprise S.A. nu deține autorizare sanitară veterinară sau înregistrare sanitară veterinară raportat la dispozițiile legale în vigoare reprezentate de Ordinul președintelui A.N.S.V.S.A. nr. 111/2008 și respectiv Ordinul președintelui A.N.S.V.S.A. nr. 57/2010.
Față de solicitarea de acordare a unui termen pentru a da posibilitatea proprietarei spațiilor închiriate – S.C. Continent Marine Enterprise S.A. să remedieze deficiențele semnalate s-a apreciat că societățile reclamante nu aveau competența de a solicita acest lucru, nefăcând dovada că erau mandatate în mod expres de către proprietara spațiului pentru asemenea solicitări.
Față de analiza întregului material probator făcută de Tribunalul București, atât sub aspectul legalității măsurilor administrative dispuse cât și sub cel al temeiniciei, consideră că nu pot exista critici și argumente care să poată duce la o altă soluție în cauză.
În opinia sa, sentința recurată este motivată în fapt și în drept de către instanța de fond, motivare care s-a bazat pe actele și probele administrate.
Analizând motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge excepția lipsei de obiect.
Respinge recursul formulat de recurentele reclamante ., . 2009 SRL, . SRL, ., ., SC C. A. PRODCOM SRL, ., ., . SRL, . SRL și ., toate cu sediul ales la CA „B. T.” din București, ..20, ., parter, ., împotriva sentinței civile nr.3641/25.06.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX a C. Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimatele reclamante . ales la CA „B. T.” din București, ..20, ., parter, ., . SRL, cu sediul în București, ..5, ., ., . cu sediul în București, ., sect.5 și intimata pârâtă D. S. VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR BUCURESTI, cu sediul în București, ., set.3, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.12.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G. D. A. Ș. L. G. Z.
GREFIER
C. A.
Red. AȘ
2 ex/
Jud. fond M. C.
| ← Pretentii. Decizia nr. 6371/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 8943/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
