Acţiune în constatare. Sentința nr. 1470/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 1470/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 2161/3/2015*

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1470

ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN DATA DE 25.05.2015

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: C. M. F.

GREFIER: D. N.

Pe rol soluționarea conflictului negativ de competență, intervenit între Tribunalul București, Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal și Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă, în cauza privind pe reclamanta S. AG - S. BUCURESTI, în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect acțiune în constatare.

Cauza se judecă in Camera de Consiliu, fără citarea părților, în temeiul prevederilor art. art. 135, 136 N. C. Pr. Civ..

S-a făcut referatul de către grefierul de ședință după care:

CURTEA

Deliberând, constata:

  1. Obiectul litigiului:

Curtea de Apel București a fost sesizata cu soluționarea unui conflict negativ de competență ivit între secția civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Tribunalului București într-un litigiu având ca obiect pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate caracterul abuziv al clauzei 11.3 din condițiile speciale suplimentare ale Acordului contractual cu nr. 5422 din 26.10.2009, înlăturarea efectelor acesteia, restabilirea echilibrului contractual dând prioritate prevederilor clauzei 11.8 din contract pentru fiecare zi de întârziere a plății de către beneficiar, care depășește termenul de plată, respectiv de 28 zile, plata dobânzii cu procentul stipulat în anexă, aplicat la suma neplătită, precum și obligarea la plata sumei de 588.341,09 lei reprezentând penalități contractuale parțiale din cele consemnate în factura fiscală nr._ din 04.03.2013 aplicate în urma întârzierii plăților, pentru intervalul 04.10.2010 – 30.12.2011, calculate în conformitate cu prevederile sub clauzei 11.8 din Acordul Contractual nr. 5422 din 26.10.2009 corelate cu specificațiile Anexei, precum și cu precizările corespunzătoare sub clauzei 11.8 din Condițiile speciale obligatorii pentru forma scurtă de contract.

În motivare reclamanta a arătat în esență că această clauza 11.3 din condițiile speciale suplimentare este abuzivă, creând un dezechilibru contractual între părțile contractante, prin exonerarea autorității contractante.

În drept au fost invocate dispozițiile legii nr. 273/2006, legea 500/2002, H.G. nr. 925/2006, ordinul MFP nr. 1792/200, respectiv HG nr. 224/2008, HG 759/2007 și OUG nr. 74/2009.

  1. Soluția Curții de apel asupra conflictului negativ de competență:

Soluționând conflictul negativ de competență conform art. 136 alin. 1 NCPC, Curtea reține că obiectul litigiului il formează „constatarea caracterului abuziv al clauzei cuprinse în art. 11.3 din condițiile speciale suplimentare ale Acordului contractual cu nr. 5422 din 26.10.2009” (capăt principal de cerere), iar celelalte capete de cerere (privind înlăturarea efectelor clauzei abuzive, restabilirea echilibrului contractual dând prioritate prevederilor clauzei 11.8 din contract pentru fiecare zi de întârziere a plății de către beneficiar, care depășește termenul de plată, respectiv de 28 zile, plata dobânzii cu procentul stipulat în anexă, aplicat la suma neplătită, precum și obligarea la plata sumei de 588.341,09 lei reprezentând penalități contractuale parțiale din cele consemnate în factura fiscală nr._ din 04.03.2013 aplicate în urma întârzierii plăților, pentru intervalul 04.10.2010 – 30.12.2011, calculate în conformitate cu prevederile sub clauzei 11.8 din Acordul Contractual nr. 5422 din 26.10.2009 corelate cu specificațiile Anexei, precum și cu precizările corespunzătoare sub clauzei 11.8 din Condițiile speciale obligatorii pentru forma scurtă de contract) au caracter accesoriu în sensul art. 30 alin. 4 Cod procedură civilă, soluționarea acestora depinzând de soluția dată capătului principal de cerere.

Temeiul de drept invocat de reclamant il reprezinta in principal, Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, lege care a transpus Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale.

Legea se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile, constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesioniști sau între aceștia și o autoritate contractantă, contractul având ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea și execuția lucrărilor publice, a clădirilor și a lucrărilor de construcții civile.

Art. 12-15 reglementeaza sfera si sanctiunile clauzelor abuzive intre profesionisti si autoritatile publice. In fine, art. 15 alin. (2) din Lege prevede că răspunderea patrimonială pentru prejudiciile cauzate de clauzele și practicile abuzive este atrasă potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare. Aceasta înseamna că, fie ți în condițiile în care contractul a fost incheiat intre o autoritate publică contractanta si un profesionist, in materia clauzelor abuzive se aplică, sub aspectul dreptului substantial, normele de drept comun în materia clauzelor abuzive, imprejurare care, sub aspect procedural, atrage competenta instantei civile (litigii cu profesionisti), in conditiile in care legiuitorul nu a prevazut in Legea nr. 72/2013 in mod expres, competenta instantei de contencios administrativ.

In speță nu pot fi aplicate dispozitiile art. 286 alin. 1 OUG 34/2006 conform cărora procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante.

Faptul că o clauză pretins abuzivă este inserată în cuprinsul unui contract încheiat în baza OUG 34/2006 nu atrage competența de soluționare a instanței de contencios administrativ, având în vedere că obiectul principal al litigiului și anume constatare caracter abuziv al unor clauze contractuale nu se încadrează în dispozițiile art. 286 alin. 1 OUG 34/2006, in conditiile in care textul are in vedere repararea unui prejudiciu specific – acela derivat dintr-o procedura nelegala de achizitie publică ori din neexecutarea culpabila a contractului ori anularea contractului sau denuntarea unilaterala. Altfel spus, obiectul de reglementare al OUG nr. 34/2006 este diferit de acela al Legii nr. 72/2013, aceasta completandu-se cu dispozitiile Codului civil, iar nu ale OUG nr. 34/2006, legiuitorul insusi optand pentru aceasta solutie in materia clauzelor abuzive in contractele incheiate cu autoritatile publice.

Cât privește capătul accesoriu de cerere având ca obiect obligarea la plata penalităților de întârziere, deși acesta privește executarea contractului, el nu este apt să atragă competența secției de contencios administrativ, întrucât în baza prorogării legale de competență conform art. 123 Cod procedură civilă, revine spre judecare instanței competente să soluționeze capătul de cerere principal.

Prin urmare, competenta revine tribunalului - secția civilă (litigii cu profesionisti).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Stabilește competența soluționare a cauzei privind pe reclamanta S. AG - S. BUCURESTI, cu sediul în sector 5, București, CALEA 13 SEPTEMBRIE, nr. 90, în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în județul Bistrița, loc. R., ., în favoarea Tribunalului București, Secția a VI-a Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.05.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. M. F. D. N.

Red./tehnored./C.M.F./D.N/2014/ ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Sentința nr. 1470/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI