Anulare act administrativ. Decizia nr. 3926/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3926/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 7547/3/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 3926
Ședința publică din data de 03.09.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: O. D. P.
JUDECĂTOR: C. M. C.
JUDECĂTOR: G. A. F.
GREFIER: E. S. M.
Pe rol se află soluționarea recursului civil formulat de recurenta-pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI împotriva sentinței civile nr. 8189/09.12.2014, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. M., având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici - Legea nr. 188/1999”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă, prin consilier juridic A. A. L., care depune delegație la dosar și intimatul-reclamant, personal și asistat de avocat Răsoiu A., cu împuternicire avocațială la fila 15 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat Curții faptul că recurenta-pârâtă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 411 alin. 1 pct. 2, teza finală N.C.p.c., după care,
La interpelarea Curții, părțile, prin apărători arată că nu mai au cereri, excepții sau probe.
Nemaifiind cereri, excepții sau probe, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Avocatul intimatului-reclamant depune la dosar practică judiciară.
Consilierul juridic al recurentei-pârâte solicită admiterea recursului și casarea sentinței civile recurate pentru aspectele arătate în motivele de recurs.
Astfel, susține că, constituirea comisiei de evaluare a fost legală, iar criteriile de evaluare au fost aceleași cu cele din anul anterior și nu au fost contestate de reclamant.
Avocatul intimatului-reclamant arată că sentința recurată este legală și temeinică, solicitând respingerea recursului, ca nefondat și netemeinic. Precizează că motivele au fost detaliate în întâmpinare.
În primul rând, susține că instanța de fond a reținut în mod corect toate motivele de nelegalitate ale actului a cărui anulare se solicită, care a fost nemotivat și nu a respectat niciunul dintre punctele 106-116 ale Legii nr. 611/1988, motiv pentru care a anulat raportul de evaluare.
Prin urmare, în mod temeinic și legal a fost admisă contestația.
De asemenea, arată că recurenta aduce o singură critică de nelegalitate, respectiv nerespectarea art. 488 alin. 1, pct. 8 N.C.p.c., care nu reprezintă o cauză de nulitate, ci o cauză de admitere sau respingere în situația în care este dovedit faptul că nu a fost aplicată corect legea, respectiv un motiv de casare a hotărârii, cu cheltuieli de judecată, a căror dovadă o depune la dosar.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.8189 din 09.12.2014 Tribunalul București Secția II C. administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul S. M. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului și a anulat raportul de evaluare a reclamantului întocmit de pârâtă la data de 14.01.2013.
Împotriva sentinței civile anterior menționate a declarat recurs pârâta Agenția Națională pentru protecția Mediului, solicitând casarea hotărârii, rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului se arată că prin hotărârea dată instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrag sancțiunea nulității (art. 488, alin. 1, pct. 8 Cod procedură civilă).
Potrivit art.3 lit.d din HG nr.611/2008, evaluarea performanțelor profesionale individuale este definită ca fiind ansamblul proceselor și procedurilor implementate anual, prin aplicarea criteriilor de performanță la gradul de îndeplinire a obiectivelor profesionale individuale, stabilite în baza atribuțiilor prevăzute în fișa postului.
Art. 13 din același act normativ, prevede că evaluarea funcționarilor publici se realizează, în condițiile legii, în vederea stabilirii gradului de atingere de către funcționarii publici, a obiectivelor profesionale prin raportare la atribuțiile curente din fișa postului, precum și în vederea stabilirii gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță.
Conform art. 109, evaluarea funcționarilor publici are următoarele componente: a)evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale; b)evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță.
In conformitate cu dispozițiile art.115 din H.G nr.611/2008, în vederea completării raportului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, evaluatorul:
a) Stabilește calificativul final de evaluare a performanțelor profesionale individuale;
b) Consemnează rezultatele deosebite ale funcționarului public, dificultățile obiective întâmpinate de acesta în perioada evaluată și orice alte observații pe care le consideră relevante;
c) Stabilește necesitățile de formare profesională pentru anul următor perioadei evaluate;
d) Stabilește obiectivele individuale pentru anul următor perioadei evaluate;
Din coroborarea textelor legale invocate, instanța, în mod eronat și dând o aplicare greșită normelor de drept, reține că pentru evaluare, comisia de evaluare avea obligația de a arăta, în concret, considerentele pentru care apreciază că reclamantul nu a realizat obiectivele în perioada evaluată.
De asemenea, în mod eronat în motivarea dată cu litere îngroșate instanța de fond apreciază că rubrica din raportul de evaluare intitulată Comentarii trebuie completată, aceasta fiind interpretată ca o cerință imperativă astfel încât trebuie completată de angajator în conformitate cu prevederile art.115 lit.b din H.G nr.611/2008"Consemnează rezultatele deosebite ale funcționarului public, dificultățile obiective întâmpinate de acesta în perioada evaluată și orice alte observații pe care le consideră relevante".
In opinia recurentei, prevederile art.115 alin.l lit.b din H.G nr.611/2008 fac referire la un model de fișă de evaluare ce este prevăzut în anexa nr.6 din legea sus menționată.
Recurenta contestă argumentul instanței, în sensul că evaluatorul trebuie să consemneze în mod obligatoriu rezultatele deosebite ale funcționarului public, dificultățile obiective întâmpinate de acesta în perioada evaluată și orice alte observații pe care le consideră relevante .
Parcurgând în paralel raportul de evaluare contestat cu formularul de evaluare prezentat ca model în HG nr.611/2008, nu pot fi evidențiate nici un fel de diferențe în ceea ce privește rubricile înscrise în ambele formulare, diferențe în măsură să conducă instanța la concluzia că, prin necompletarea tuturor rubricilor din formular, evaluarea reclamantului Sârdan M. a fost una nelegală.
Cu privire la faptul că evaluarea nu a fost făcută pentru perioada prevăzută de art.108 din H.G nr.611/2008, arată recurenta că evaluarea reclamantei este una parțial făcută pe perioada 01.01._12, ce are ca temei legal art.108, alin.3 din HG nr.611/2008, care prevede posibilitatea evaluării și în cursul perioadei evaluate.
Criteriile de performanță utilizate în evaluarea d-lui Sârdan se regăsesc în totalitate în cele înscrise în Fișa Postului d-lui Sârdan M..
De asemenea, criteriile de performanță utilizate în evaluarea d-lui Sârdan din anul 2013 sunt aceleași cu cele din raportul de evaluare din perioada 0L01._12, raport de evaluare ce a primit calificativul" foarte bine" și nu a fost contestat de reclamantul-intimat.
In această situație, fiind mulțumit de calificativul obținut reclamantul-intimat a considerat ca nu mai este necesar ca raportul de evaluare trebuie să fie completat și motivat la rubrica "Comentarii".
D. fiind cele două situații în care aceleași prevederi legale sunt interpretate diferit de reclamantul intimat deși dispoziția legală este aceeași, recurenta afirmă că tocmai în acest sens legiuitorul nu a prevăzut imperativ în cuprinsul HG 611/2008 obligativitatea completării rubricii "Comentarii" din raportul de evaluare, lăsând angajatorului libertatea de a se exprima liber daca dorește și . în altul și de a considera ca acordarea calificativului "satisfăcător" nu constituie o excepție de la regulă, excepție ce trebuie motivată și explicată.
Cu privire la contestarea de către reclamant a obiectivității notelor acordate de evaluator, dorim să învederăm instanței faptul că evaluarea performanțelor profesionale individuale a fost realizată în conformitate cu prevederile legale, pe baza informațiilor cuprinse în Raportul de Activitate ce prezintă modul de realizare a obiectivelor prevăzute în fișa postului și a interviului, urmărindu-se mai ales, realizarea obiectivelor de management.
In contradicție cu susținerile reclamantului se poate observa în cadrul Raportului de evaluare că au fost consemnate atât "rezultatele deosebite" cât și "dificultățile" întâmpinate de către acesta în perioada evaluată. Raportul de evaluare putea fi modificat în cazurile prevăzute de art. 119 din H.G nr.611/2008 de către contrasemnatar, în cazul de față vicepreședintele ANPM. însă acesta, în urma analizării Raportului de evaluare, a menținut calificativul acordat de evaluator.
Considerând că evaluarea reclamantului s-a făcut obiectiv și conform dispozițiilor legale din punct de vedere procedural, acesta fiind singurul aspect ce poate fi supus controlului instanței, recurenta solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței civile recurate pentru aspectele arătate în cuprinsul acestui recurs, și, reținând cauza spre rejudecare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.488 pct.8 C.proc.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea va respinge ca nefondat recursul civil de față, apreciind legală soluția primei instanțe.
Pentru a decide astfel curtea constată că prima instanță a procedat la anularea raportului de evaluare contestat de reclamant, reținând, în esență că raportul de evaluare nu este motivat.
Din actul contestat de către reclamant nu rezultă că evaluarea acestuia a avut la bază vreun criteriu obiectiv, notele acordate diverselor obiective nefiind motivate, iar ponderea de realizare nu a fost raportată la vreun indicator de performanță, rubrica specifică nefiind completată.
De asemenea, nu s-a indicat care ar fi fost acele conduite neadecvate ale reclamantului din perspectiva calităților sale personale, lipsind cu desăvârșire comentariile de la criteriile de performanță.
Nici argumentele invocate de către reclamant în susținerea contestației nu au fost analizate punctual de către pîrîtă, care s-a limitat să comunice reclamantului că i s-a respins contestația, fără a indica vreun argument care a stat la baza acestei soluții.
Totodată, nu s-a depus la dosar vreun act din care să rezulte că activitățile specifice fișei postului au fost îndeplinite necorespunzător, cu întârziere sau că a existat un refuz nejustificat de efectuarea a lor.
Orice evaluare presupune o atitudine subiectivă atît asupra interpretării criteriilor de evaluare, cît și asupra conduitei generale a persoanei evaluate, însă, în lipsa unei minime motivări punctuale concrete, tribunalul reține caracterul total subiectiv al calificativului acordat reclamantului.
În mod evident, o astfel de abordare dă naștere arbitrariului și face imposibilă exercitarea controlului jurisdicțional asupra dreptului de apreciere al autorității, îndeosebi în cazul actelor prin care modifică ori se suprimă drepturi sau situații juridice individuale, cum este situația dedusă judecății.
În concret, nu s-a arătat de ce competențele reclamantului în anul 2012 au fost notate preponderent cu 3, în timp ce în anul anterior aceleași calități individuale au primit note de 5 – filele 20-21. Cu toate că este posibil ca anumite calități și capacități ale unei persoane să cunoască anumite transformări în timp, în prezenta cauză a existat o schimbare radicală a aprecierii cu privire la calitățile profesionale și personale ale reclamantului față de activitatea anterioară, fiind cu atât mai mult necesară o minimă motivare cu privire la împrejurările care au determinat acordarea acestui punctaj.
Motivarea unui calificativ presupune corelarea sa cu cerințele postului, incluse în fișa postului, sarcinile efective care i-au fost repartizate reclamantului în cursul anului și rezultatul efectiv atins de acesta. Nu a existat în raportul de evaluare o astfel de corelare, nu s-a menționat nici măcar cu titlu de exemplu un eveniment sau un act necorespunzător al reclamantului, în contextul unei atribuții sau activități specifice.
Față de aceste considerente, tribunalul a constatat întemeiată acțiunea reclamantului.
În prezentul recurs pârâta afirmă că raportul de evaluare contestat de reclamant este similar, din punct de vedere al indicatorilor notați și al modalității de motivare, celui întocmit pentru perioada anterioară, raport ce nu a fost contestat de reclamant.
Sub acest aspect, curtea notează că reclamantul nu avea interes să conteste raportul de evaluare anterior, din moment ce actul administrativ îi era favorabil, astfel că paralela făcută de recurentă între cele două acte nu are nicio relevanță pentru aprecierea legalității actului criticat în cauza de față.
În cel de al doilea rând, recurenta afirmă că nu este de acord cu susținerea tribunalului, în sensul că avea obligația de a consemna în mod obligatoriu rezultatele deosebite ale funcționarului public, dificultățile obiective întâmpinate de acesta în perioada evaluată și orice alte observații pe care le consideră relevante, or, subliniază curtea că o atare obligație nu numai că este firească, dat fiind faptul că evaluarea nu este un proces teoretic și abstract ci unul aplicat unui funcționar public determinat, pentru o anumită perioadă și o activitate concretă, dar și impusă angajatorului.
Sub acest aspect, curtea notează că în conformitate cu prevederile art.115 litera b) din H.G. nr.611/2008 evaluatorul consemnează rezultatele deosebite ale funcționarului public, dificultățile obiective întâmpinate de acesta în perioada evaluată și orice alte observații pe care le consideră relevante, astfel că dezacordul recurentei este irelevant, din moment ce obligația în discuție este una prevăzută la nivel normativ.
În continuare, curtea precizează că instanța de contencios administrativ nu are căderea de a dispune acordarea unui alt calificativ decât cel prevăzut în raportul de evaluare ci doar competența de a verifica în ce măsură raportul de evaluare a fost legal întocmit și reflectă măsura atingerii indicatorilor de performanță, în caz contrar, fiind îndrituită exclusiv să anuleze raportul și să dispună obligarea autorității la întocmirea unui nou raport de evaluare, cu respectarea cerințelor legale și în concordanță cu activitatea efectiv desfășurată de funcționarul evaluat.
Este indiscutabil că aprecierea performanțelor profesionale este în primul rând la îndemâna șefului nemijlocit al funcționarului public evaluat, însă în egală măsură, acordarea unui calificativ net inferior calificativelor anterioare, în condițiile desfășurării unei activități identice și de către același evaluator presupune o motivare temeinică, pentru a se înlătura suspiciunea exercitării discreționare a atribuției de evaluare.
Or, tocmai aceste aspecte au fost sesizate de prima instanță și au constituit temeiul anulării raportului de evaluare, soluția fiind temeinică și reflectând o aplicație particulară a principiului motivării actelor administrative, în general, transpus prevederilor H.G. nr. 611/2008.
Față de aceste considerente curtea va respinge ca nefondat recursul civil de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, cu sediul în București, sector 6, Splaiul Independentei, nr. 294, împotriva sentinței civile nr. 8189/09.12.2014, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. M., cu domiciliul ales la cab. av. A. Rasoiu în București, sector 4, ., ca nefondat.
Obligă recurenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.09.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
O. D. P. C. M. C. G. A. F.
GREFIER
E. S. M.
Red./Thred. F.A.G.
Jud. fond C. I./ T.B.- Secția a II-a C.
| ← Pretentii. Decizia nr. 3922/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţia de a face. Sentința nr. 989/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
