Pretentii. Sentința nr. 1753/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1753/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 1527/2/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1753
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 17 IUNI E 2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – A. J.
GREFIER - G. P.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții J. - C. International N.V., J. P. N.V. și J. & J., în contradictoriu cu pârâtele C. Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Finanțelor Publice Sector 1, având ca obiect „pretenții”.
În cadrul amânărilor fără discuții la apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantele prin avocat B. D. în baza împuternicirilor avocațiale ._/2015, ./2015 și ./2015 aflate la filele 19, 20 și 21 dosar, pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate prin consilier juridic O. M. cu delegație pe care o depune la dosar, lipsind pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Finanțelor Publice Sector 1.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate învederează instanței că a cerut dosarul la amânare având în vedere faptul că dorește să depună documentația care a stat la baza emiterii notificărilor contestate fiind înscrisuri aferente tuturor celor 3 trimestre puse în discuție, pe care o comunică și părții prezente.
Reclamantele prin avocat învederează faptul că, nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul documentației având în vedere că aceasta privește date de consum pe care nu le contestă .
Curtea având în vedere că reclamantele nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de documentația depusă, dispune lăsarea cauzei la ordine.
La apelul nominal făcut în ședință publică în ordinea listei de ședință au răspuns reclamantele prin avocat B. D. în baza împuternicirilor avocațiale ._/2015, ./2015 și ./2015 aflate la filele 19, 20 și 21 dosar, pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate prin consilier juridic O. M. cu delegație aflată la dosar, lipsind pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Finanțelor Publice Sector 1.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Curtea, înainte de a se discuta alte cereri sau excepții pune în discuție unele aspecte și solicită lămuririi în ceea ce privește repararea pagubei în sensul de la care dintre pârâți o solicită de la C. Națională de Asigurări de Sănătate sau de la Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Finanțelor Publice Sector 1.
Reclamantele prin avocat învederează faptul că, a precizat în acțiune că înțelege să cheme și pe acest aspect și C. Națională de Asigurări de Sănătate ca emitent al actului administrativ și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Finanțelor Publice Sector 1, ca administrator al contribuției.
La interpelarea Curții referitor la achitarea facturilor integral, reclamantele prin avocat arată că a achitat facturile integral.
Curtea pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive aASFPS1
Reclamantele solicită respingerea excepției calității procesuale pasive invocată de AFP S1, arătând că în sinteză aceștia invocă faptul că aceștia nu7 au calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât pe de o parte nu sunt emitentul actelor administrative atacate, iar pe de altă parte împrejurarea că J. & J. România SRL care este reprezentantul reclamantelor conform prevederilor cerințelor Ordonanței 77/2011 este arondat la Direcția Generală de Administrare Fiscală a marilor Contribuabili, toate argumentele sunt neîntemeiate solicitând a le respinge, pe de o parte având în vedere faptul că a chemat AFPS1 pentru că este administratorul creanței bugetare care constituie contribuția clawback, pe de altă parte așa cum a făcut dovada cu înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată, toate cele 3 reclamante au fost înregistrate fiscal la AFP sectorul1, acolo au depus declarațiile privind cuantumul contribuției clawback aferente celor 3 trimestre în discuție, de asemenea certificat fiscal și cod unic de înregistrare distinct emis de AFPS, având în vedere și prevederile art.5 și 9 din OUG nr.77/2011, în temeiul cărora ANAF respectiv AFPS1- administratorul direct al reclamantelor este administratorul contribuției clawbak, consideră că, ANAF - AFPS1, are calitate procesuală pasivă.
Pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, prin consilier juridic solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive pentru considerentele arătate pe larg prin întâmpinare.
Curtea invocă din oficiu excepția inadmisibilității cererii de plată a unor despăgubirii îndreptată către AFPS1, pentru nedepunerea în prealabil a unei cererii administrative adresate organului fiscal de restituire a taxei, adică pentru neparcurgerea procedurii prealabile obligatorii a depunerii unei cereri, în condițiile art.117 lit.d din codul de procedură fiscală.
Reclamantele prin avocat solicită respingerea excepției inadmisibilității capătului de cerere privind obligarea la plata despăgubirilor reprezentând valoarea contribuției achitată în plus ca urmare a introducerii marjelor comerciale la valorile de consum comunicate prin actele administrative comunicate de CNAS și așa cum a precizat pe de o parte CNAS-ul nu și-a îndeplinit obligația legală de a comunica date corecte și complete cu privire la consumul de medicamente fără a include în valoarea acestora TVA-ul și marjele comerciale, așa încât este evident că prin emiterea unui act administrativ nelegal paguba produsă prin plata unei contribuții mai mari trebuie acoperită, și trebuie acoperită urmare unui hotărâri judecătorești pronunțată în acest sens.
Pe de altă parte, nu există temei legal pentru o recomandare pe care CNAS-ul ar face-o de a deduce și cuantumul marjelor comerciale incluse în valorile de consum de medicamente, de altfel nici în ceea ce privește tva-ul nu există un asemenea temei legal este o recomandare pe care CNAS-ul o face cu de la sine putere, pe de altă parte prevederile art.117 din codul de procedură fiscală dau posibilitatea entităților fiscale să solicite restituirea unor sume chiar și în temeiul unor hotărâri judecătorești, 117 nu privește doar situația în care se fac cereri de restituire ca urmare a unor erori de calcul sau unor declarații rectificative sau unor situații asemenea, deci inclusiv în cazul unei hotărâri judecătorești definitive entitățile pot solicita ceea ce înseamnă în opinia sa nu poate discuta de o inadmisibilitatea a capătului de cerere ci mai degrabă procedura restituirii administrative în fața organului fiscal este în cazul săi una ulterioară pronunțării hotărârii judecătorești.
Pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, prin consilier juridic în ceea ce privește excepția inadmisibilității invocate din oficiu de instanță o lasă la aprecierea acesteia.
Curtea acordă cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale pasive a CNAS pe capătul de cerere privind restituirea la repararea prejudiciului.
Pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, prin consilier juridic arată faptul că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a CNAS pe capătul de cerere privind despăgubirile, solicită admiterea acesteia, având în vedere că plata acestei contribuții trimestriale nu se face la CNAS ci se face la ANAF, nu dumnealor administrează această contribuție, aceasta este administrată de către ANAF, iar în această situație, atâta timp cât nu încasează sumele respective nu poate restitui sumele, eventual diferența pe care o solicită reclamantele, iar față de considerentele arătate apreciază că nu are calitate procesuală pasivă pe capătul de cerere 2.
Reclamantele referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a CNAS pe capătul de cerere privind despăgubirile, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a CNAS pe capătul 2 de cerere, având în vedere că este emitentul actului, precizând că a solicitat sumele cu titlu de despăgubiri ca urmare a emiterii nelegale a actelor administrative atacate prin acțiune deci era firesc să cheme în judecată și emitentul actului, mai mult decât
atât raportul juridic administrativ fiscal în ceea ce privește contribuția clawback așa cum este reglementată de Ordonanța nr.77/2011 creează un raport juridic suis generis întrucât pe de o parte emitentul comunică niște date în temeiul cărora, entitățile plătitoare calculează și declară la fisc sumele, pe de altă parte Ministerul Sănătății este titularul fondului unic național de asigurări sociale din care se redirecționează plățile cu titlu de contribuție clawback, așa încât trebuie să-i fie opozabilă o hotărâre judecătorească de obligare la plată a acestor sume.
Curtea, solicită lămuriri în ceea ce privește pretențiile în care s-a făcut trimitere la o anexă, cum s-au determinat adaosurile comerciale și cuantumul sau marja de distribuție .
Reclamantele, prin avocat arată că este un calcul făcut în funcție de legislația specială privind modalitatea de stabilire a prețurilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și respectiv a prețului de decontare, menționând faptul că eventual poate depune note scrise în care să prezinte situația având în vedere că toate medicamentele decontate în sistemul public sunt înscrise pe lista CaNaMed, iar prețurile de decontare sunt prețuri maximale reglementate expres prin ordine CNAS.
În funcție de prevederile acelor ordine și de HG invocate în acțiune se determină atât procentul marjelor de distribuție cât și procentul marjelor de farmacie, în funcție de aceste procente expres stabilite de legislația specială a calculat sumele făcând referire la Ordinele nr. 75/2009 și nr.615/2010 sunt emise de CNAS și stabilesc atât procentele de calcul al marjelor de adaos de distribuție de farmacie și evident a TVA.
Pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, prin consilier juridic solicită a se observa faptul că legislația de care a făcut vorbire reclamantele prevede cote de distribuție și de adaos comercial maxime, deci distribuitorii nu pot depăși acele cote care sunt stabilite de legiuitor, dar pot fi mai mici, iar în această situație, reclamantele nu avea de unde să știe exact care sunt cotele de distribuție și adaos comercial percepute pe tot lanțul de distribuție.
Reclamantele, prin avocat, în replică arată că nu poate preciza întrucât este un calcul făcut chiar de reclamante, sigur nu s-a indică în tabel procentul solicitând amânarea pronunțării pentru a face o explicitare a tabelului în ceea ce privește procentul de adaos.
Pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, prin consilier juridic, arată faptul că, cauza nu poate rămâne în pronunțare atâta timp cât nu știe modalitatea de calcul.
Curtea acordă cuvântul pe probe
Reclamanta arată că solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei,apreciind că nu mai este necesară și administrarea altor probe precizând că a depus tot ce a avut și ținut de modalitatea de achitare a contribuției aferente trimestrelor în cauză singura chestiune ar fi un amendament al tabelului de calcul.
Pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, prin consilier juridic, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri aflate la dosarul cauzei.
Curtea încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile aflate la dosar, dar suplimentar, pune în vedere reclamantelor să precizeze modalitatea în care au determinat contribuția achitată suplimentar a cărei restituire o pretind, mai exact cum s-a determinat cotele adaosurile practicate de distribuitor și de farmacii, adaosuri avute în vedere în tabelul anexat cererii de chemare în judecată, acordând termen la 02.09.2015.
Totodată rămâne în pronunțare pe excepțiile invocate
CURTEA,
In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere avand ca obiect obligarea paratei Administratia Sectorului 1 a Finantelor Publice Bucuresti la restituirea contributiei prevazute de OUG nr.77/2011 achitate in plus de reclamanta, curtea constata:
Instantele de contencios administrativ au rolul de a verifica si cenzura activitatea autoritatilor administrative.
Or, pentru aceasta, este necesar ca autoritatile administrative sa fi fost investite anterior cu solutionarea unei cereri privitoare la un drept sau interes legitim al unei persoane.
In lipsa unei astfel de cereri, sesizarea instantei este inadmisibila, ea putand fi reiterata dupa ce autoritatii administrative i se va fi dat posibilitatea sa analizeze cererea reclamantului.
In acest sens sunt si prevederile art.2, lit.f din Legea nr.554/2004 care definesc contencios administrativ ca fiind „activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim”.
Se observa deci ca sesizarea instantei este conditionata de depunerea unei cereri administrative adresate autoritatii/institutiei publice prin care persoana interesata sa invoce constatarea sau realizarea unui drept/interes legitim, cerere care sa nu fi fost rezolvata sau sa fi fost rezolvata negativ.
In acelasi sens, sunt si prevederile art.1 si 8 din aceeasi lege, prevederi care fixeaza conditiile sesizarii instantei de contencios administrativ, prevazand ca „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri”
Or, pentru a produce o vatamare este necesar ca autoritatea publica sa emita un act administrativ sau sa refuze sa emita un act administrativ favorabil in urma unei cereri a persoanei interesate.
Aceeasi concluzie se desprinde si din prevederile speciale ale art.117, alin.1 C.pr.fiscala care mentioneaza ca restituirile se fac „la cerere”, precum si ale Ordinului MFP nr.1899/2004 care instituie aceeasi conditie, a cererii administrative adresate organului fiscal.
Or, reclamanta nu a facut dovada ca ar fi depus o cerere scrisa prin care sa solicite paratei Administratia Sectorului 1 a Finantelor Publice Bucuresti restituirea contributiei platite excedentar, in conditiile art.117, lit.d C.pr.fiscala.
Ca atare, instanta va admite exceptia inadmisibilitatii acestui capat de cerere.
Pe cale de consecinta, instanta constata ca devine inutila cercetarea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive invocate de parata Administratia Sectorului 1 a Finantelor Publice Bucuresti in privinta acestui capat de cerere.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei C. N. de Asigurari de Sanatate, in privinta capatului de cerere avand ca obiect obligarea acesteia la repararea pagubei prin restituirea contributiilor achitate excedentar, instanta retine ca aceasta parata este emitenta notificarilor prevazute de OUG nr.77/2011, notificari care sunt considerate de reclamanta drept acte administrative vamatoare si producatoare de prejudicii materiale.
Ca atare, reclamanta invoca aplicabilitatea art.8, alin.1 si art.18 din Legea nr.554/2004 potrivit carora persoana interesata poate solicita in contencios administrativ atat anularea actului, cat si repararea pagubei cauzate.
Curtea retine ca masura in care notificarea emisa de parata a fost legala sau nu, masura in care aceasta este susceptibila sa produca sau nu o paguba materiala in patrimoniul destinatarului ei, precum si masura in care o astfel de paguba s-a produs in concret, reprezinta aspecte ce urmeaza a fi dezlegate odata cu fondul cauzei.
Ca atare, exceptia de mai sus va fi unita cu fondul cauzei.
Pentru aceste motive,
DISPUNE :
Admite excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect obligarea paratei Administrația Finanțelor Publice Sector 1 la plata unor daune materiale.
Constata inutila cercetarea excepției lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Administrația Finanțelor Publice Sector 1, pe capatul de cerere de mai sus.
Dispune scoaterea din citativ a paratei Administrația Finanțelor Publice Sector 1.
Uneste cu fondul cauzei exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei C. Națională de Asigurări de Sănătate, pe capatul de cerere având ca obiect obligarea sa la plata unor daune materiale.
Stabileste termen pentru continuarea judecatii pentru data de 02.09.2015.
Se ataca impreuna cu fondul cauzei.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 17.06.2015.
Președinte, Grefier
A. J. G. P.
Termen: 02.09.2015 completul 8 fond, ora 9,00, sala E01 – V. L.
RECLAMANȚ
TC - J. - C. INTERNATIONAL N.V.,
TC - J. P. N.V.
TC - J. & J.
PARATA
TC - C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE,
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 1969/2015. Curtea de Apel... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1780/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
