Anulare act administrativ. Sentința nr. 563/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 563/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 6073/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 563
Ședința publică din data de 3 martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - C.-M. C.
GREFIER - R. O.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta T. L. în contradictoriu cu pârâta A. Națională de Reglementare a Serviciilor Comunale, cerere având drept obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică pârâta este reprezentată de doamna consilier juridic A. P. care depune delegație la dosar, lipsă fiind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează președintelui completului de judecată modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care,
Având cuvântul, reprezentantul pârâtei arată că instituției pe care o reprezintă nu i-a fost comunicată cererea de chemare în judecată, însă a luat cunoștință de conținutul acestei cereri de la dosarul cauzei în luna februarie 2015. Depune la dosarul cauzei precizări - note de ședință.
Curtea acordă cuvântul asupra excepției inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile.
Reprezentantul pârâtei susține această excepție și solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în prin raportare la prevederile art. dispozițiile art. 193 alin. 2 C.p.c. și art. 7 alin. 1 ind. 1 din Legea contenciosului administrativ. Acțiunea a fost formulată înainte de parcurgerea procedurii prealabile, ca și condiție suspensivă, nefiind născut dreptul la acțiune.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile.
După reținerea cauzei în pronunțare compartimentul Registratură înaintează la dosar completarea acțiunii formulată de reclamanta T. L..
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 6.10.2014, reclamanta T. L. a chemat în judecată pârâta A. Națională de Reglementare a Serviciilor Comunale solicitând anularea dispozițiilor art. 2 din Ordinul A.N.R.S.C. nr. 343/2010.
În motivarea acțiunii a arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 2 din ordinul ANRSC nr. 343/2010, în sezonul de încălzire 2010-2011, se admite utilizarea în calculele de repartizare a unei cote procentuale aferente părților comune de 30 % din valoarea facturii pentru încălzire în lunile decembrie, ianuarie și februarie și de 50 % din valoarea facturii în celelalte luni în care se furnizează agent termic.
Conform art. 38 alin. 2 din legea serviciului de alimentare cu energie termică, proprietarii apartamentelor individuale situate în imobilele de timp condominiu, care sunt deconectate de la rețeaua de alimentare cu energie termică, plătesc o cotă parte din cheltuielile cu energia termică consumată pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate indiviză, proporțională cu cota indiviză.
Articolul 2 pct. 8 din ordinul ANRSC nr. 343/2010 definește coloana de distribuție – conductă aparținând rețelei de distribuție interioare a energiei termice care alimentează corpurile de încălzire, fiind amplasată pe proprietatea individuală sau comună, iar art. 2 pct. 9 din același ordin, definește coloana de încălzire – conductă proiectată și montată în vederea asigurării încălzirii incintelor aparținând proprietății individuale sau comune. Deci există diferență între coloane în furnizarea agentului termic, coloana de distribuție neconformându-se cu coloana de încălzire sau corpurile de încălzire.
Apreciază că în momentul reglementării, ipoteza avută în vedere de legiuitor prin art. 38 alin. 2 din Legea 325/2006 a fost aceea în care, deși există apartamente debranșate de la rețeaua de alimentare cu energie termică, totuși există spații comune (casa scării, uscătorie, spălătorie, etc.) în care există coloane de încălzire și în care există o încălzire de la rețeaua de alimentare cu energie termică.
Ca urmare, prevederile art. 2 din ordinul 343/2010 impunând repartizarea unei cote procentuale aferente părților comune de 30 % din valoarea facturii pentru încălzire în lunile decembrie, ianuarie și februarie și de 50 % din valoarea facturii în celelalte luni în care se furnizează agent termic, și nu proporțională cu cota indiviză se încalcă prevederile art. 38 alin. 2 din legea 325/2006.
Ca urmare a aplicării prevederilor art. 2 din ordinul anterior menționat, în lipsa unor coloane de încălzire sau corpuri de încălzire existențe în spațiile comune, are loc o micșorare a cheltuielilor persoanelor branșate la sistemul de încălzire centralizat, neexistând o cheltuială cu energia termică consumată pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate indiviză, în sensul art. 38 alin. 2 din legea nr. 325/2006.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, pentru lipsa procedurii prealabile în raport de dispozițiile art. 7 alin. 1 și alin. 1 ind. 1 din Legea 554/2004, întrucât reclamanta nu a îndeplinit această procedură anterior sesizării instanței.
Reclamanta a transmis pârâtei la data de 3.02.2015 o petiție prin care consideră că a îndeplinit procedura prealabilă.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, Curtea apreciază că este întemeiată excepția inadmisibilității acțiunii, față de următoarele considerente:
Conform art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004: „(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.”
Reclamanta a sesizat instanța cu prezenta acțiune la data de 6.10.2014, solicitând anularea art. 2 din Ordinul A.N.R.S.C. nr. 343/2010, dar anterior sesizării instanței nu a îndeplinit procedura prealabilă reglementată de textul de lege sus menționat.
Cu privire la petiția transmisă de reclamantă pârâtei în luna februarie 2015, la care se face referire întâmpinare, Curtea constată că nu poate fi avută în vedere pentru respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, întrucât ea a fost formulată ulterior sesizării instanței cu prezenta acțiune.
Or, art. 7 alin.1 din Legea 554/2004, prevede că persoana care se consideră vătămată trebuie să solicite autorității publice emitente a actului administrativ sau autorității ierarhic superioare revocarea în tot sau în parte a actului înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente.
Față de aceste considerente, Curtea va admite excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile și va respinge acțiunea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta T. L., cu domiciliul în F., ., . în contradictoriu cu pârâta A. Națională de Reglementare a Serviciilor Comunale, cu sediul în București, sector 3, ., ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 3.03.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. M. C. R. O.
Red. C.M.C.
Tehnored. R.O./4 ex./20.03.2015
← Anulare act administrativ. Sentința nr. 915/2015. Curtea de... | Refuz soluţionare cerere. Decizia nr. 2368/2015. Curtea de Apel... → |
---|