Anulare act administrativ. Sentința nr. 1018/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1018/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 4481/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Sentința civilă nr.1018
Ședința publică de la 07.04.2015
Curtea constituită din:
Președinte: S. D. G.
Grefier: T. M.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta R. C. SRL - în insolvență în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR având ca obiect „anulare act administrativ – dec.nr.162/16.06.2014 emisă de ANAF”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24.03.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru 31.03.2015 și apoi pentru azi, 07.04.2015 când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.07.2014, reclamantaR. C. SRL - în insolvență în contradictoriu cu pârâtaAGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 162/16.06.2014 emisă de ANAF - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună următoarele:
1. Admiterea contestației și anularea Deciziei nr. 162/16.06.2014 emisă de ANAF - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor;
2. Să se constate că a formulat contestației administrative în termenul prevăzut de lege și, pe cale de consecință, obligarea ANAF - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor să soluționeze pe fond contestația formulată de reclamantă împotriva Deciziei de Impunere F-CL 107 din data de 18 noiembrie 2013 sau 25 decembrie 2013 și a Raportului de Inspecție Fiscală nr. F-CL 103 din 18 noiembrie 20J.3 emise de DGRFP PLOIEȘTI - AJFP Călărași, prin care a solicitat anularea actelor administrative contestate, pentru următoarele:
În fapt, în cursul anului 2013 reclamanta a fost avizată referitor la un control fiscal de fond, precizând că anterior avizării, urmare a unei infracțiuni, i-au fost sustrase actele contabile ale societății, fapt constatat de organele de poliție competente care au emis o dovadă pe care a comunicat-o ANAF Călărași.
Reclamanta arată că a ținut evidențele contabile conform legii, a declarat în termen autorităților fiscale întreaga activitate, și-a achitat întocmai și la termen obligațiile către bugetul consolidat al statului, ultima plată fiind făcută direct la Administrația Finanțelor publice sector 3 în data de 27.12.2013 prin chitanța nr._/27.12.2013.
Având în vedere împrejurarea că i-au fost sustrase actele și documentele contabile, la data de 22 iulie 2013, a solicitat ANAF Călărași, cu adresa 245/18.07.2013 să-i comunice următoarele:
1.Numele, forma juridică de organizare, sediul sau domiciliul după caz, codul unic de înregistrare și numărul de înmatriculare al furnizorilor și clienților; subscrisei menționați în declarațiile formular 394 înregistrate de reclamantă la AFP Călărași în perioada mai sus menționată;
2. Dacă și care dintre furnizorii și clienții reclamantei au depus deconturile de TVA, declarațiile de impozit pe venit/profit, declarațiile formular 394 și situațiile financiare semestriale și anuale, precum și orice alte deconturi, declarații, situații care incumbă acestora potrivit legii;
3. Să i se comunice care dintre clienții, dar mai ales, furnizorii reclamantei nu au depus declarațiile și deconturile prevăzute de legislația în materie, răspunsul fiindu-i util pentru a-și lua măsurile de prevedere necesare în sensul de a nu mai contracta cu aceștia, așa încât să poată respecta cerințele impuse de practica recentă a inspecțiilor fiscale;
4. Dacă furnizorii și clienții săi au înregistrat și declarat facturile emise către reclamantă/de reclamantă în perioada mai sus menționată, cu rugămintea de a detalia pentru fiecare client și furnizor separat cele solicitate.
Solicitarea reclamantei a avut dublu scop: (1) de a procura datele de identificare ale clienților și furnizorilor săi de așa manieră încât să-i poată contacta în vederea obținerii documentelor aferente tranzacțiilor comerciale încheiate cu aceștia, și (2) să i se comunice comportamentul/bonitatea fiscală a acestora pentru a putea verifica dacă mai poate încheia tranzacții cu aceștia pe viitor, știută fiind optica recentă a organelor fiscale de control.
ANAF Călărași a răspuns solicitării reclamantei prin intermediul adresei nr. 1842/24 iulie 2013, în numai două zile, astfel:
„Urmare a adresei dvoastră nr. 245/18,07.2013 vă transmitem alăturat declarațiile 394 depuse de R. C. SRL în perioada ianuarie 2012 - aprilie 2013.
Referitor la celelalte date pe care le solicitați în legătură cu furnizorii și clienții contribuabilului pe care îl reprezentați, vă informăm că acestea sunt publice și le puteți obține de la ONRC. Cu privire la modul de depunere al declarațiilor de către furnizori și clienții R. ... și conținutul acestora, vă informăm că aceste date sunt sub incidența art. 11 alin. 2 din OG 92/2003 republicată..." (fiind invocat secretul fiscal).
La data de 03 septembrie 2013, a primit la sediul din București (sediul actual), invitația nr. 1179 prin care i s-a solicitat să depună documentele și evidențele contabile.
Prin adresa nr. 01/19.09.2013 a informat ANAF Călărași referitor la diligentele depuse în vederea refacerii evidențelor contabile.
La data de 27.09.2013, ANAF Călărași a informat-o prin adresa nr.1179/20.09.2013 că inspecția Fiscală a fost suspendată.
Ulterior datei de 27 septembrie 2013 și până la data formulării prezentei contestații, reclamanta arată că nu a mai primit niciun document de la AJFP Călărași sau de la ANAF București, competentă după sediu, nu a fost informată, astfel cum impun normele de procedură fiscală, relativ la reluarea inspecției fiscale.
Menționează că la data de 22 iulie 2013, prin adresa nr._/22.07.2013 a informat ANAF Călărași referitor la sediul societății și datele de identificare ale acesteia. Însă, atât în RIF F-CL103/18.11.2013, la fila 2 și fila 22 cât și în Decizia de impunere F-CL: 107/18.11.2013 sau 25.12.2013 se rețin date de identificare greșite ale societății reclamante.
Deopotrivă s-a susținut că invitația pentru discuția finală cu contribuabilul a fost transmisă prin fax la nr._ dovadă stând extrasul de fax pe care apar date contradictorii, respectiv anul 2014 și data de 30.10.2013, orele 14,15.
Deși AJFP Călărași a fost informată cu privire la datele de identificare ale reclamantei, a cunoscut că sediul social al reclamantei încă din 22 iulie 2013 este în București la adresa indicată prin comunicările din data de 22.07.2013 și din data de 19.09.2013, reține alte date de identificare ale contribuabilului, situație de fapt care conduce la nulitatea absolută a actelor administrative fiscale.
De asemenea, trebuie reținut că în data de 29 octombrie 2013, societatea a depus spre publicare la ORCT București Decizia Asociatului Unic nr. 1/28.10.2012, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 5951/11.11.2013, prin care s-a decis lichidarea și dizolvarea simultană a societății.
Dacă AJFP Călărași ar fi pretins vreo creanță anterioară sau chiar ulterioară datei publicării în Monitorul Oficial nr. 5951/11.11.2013, cu siguranță și-ar h exercitat drepturile prevăzute de art. 61 - 64 din Legea 31/1990, republicată, respectiv ar fi formulat opoziție, ori instituția a stat în pasivitate, ceea de conturează odată în plus caracterul abuziv al actelor administrative fiscale contestate prin prezenta cerere.
În plus, arată că la data de 10 decembrie 2013, în încercarea de a verifica ce obligații restante ar mai fi de plată la bugetul statului, a solicitat o fișă a plătitorului din care a rezultat că subscrisa mai are de achitat sume cu titlu de diferențe impozit pe salarii și impozit pe profit, drept pentru care la data de 27 decembrie 2013, a achitat la casieria Administrației Finanțelor Publice sector 3 sumele pretinse la plată, cu chitanța nr._/27.12.2013.
Despre existența actelor administrative contestate reclamanta a luat cunoștință la data de 16 mai 2014 când am primit la sediul societății cererea ANAF București - Sector 3 care constituie obiectul dosarului nr._/3/2014 având ca obiect procedura insolenței, ocazie cu care i s-a comunicat și RIF FCL 103/18.11.2013, Decizia de impunere FCL 107/18.11.2013 (care are înscrisă data de 25.12.2013!!!!!), titlul executoriu emis în dosarul de executare nr._/U/40/_ /_ în care este menționat ca și document prin care s-a individualizat suma de plată DEC. FCL 107/25.12.2013, emisă în ziua de C., zi nelucrătoare, Somația nr.; 40/_ /_ din 03.03.2014; o lista a confirmărilor/retururilor; somațiilor din care rezultă că la data de 31 octombrie 2013 ni s-a comunicat; documentul_ [nu știm despre ce document este vorba) pe care l-am ridicat; la data de 12 decembrie 2013 și a venit retur la ANAF la data de 22 noiembrie! (probabil tot 2013]; un document completat de funcționari ai ANAF din care; rezultă că s-au deplasat la sediul societății în data de 04 martie 2014 și au lăsat o invitație pentru data de 05 martie 2014 și o fișă sintetică totală din care rezultă cu totul și cu totul alte date decât cele menționate în fișa sintetică totală din data de 10.12.2013.
Din conținutul actelor administrative fiscale contestate, rezultă că reclamanta a dus la îndeplinire obligațiile legale impuse de legislația fiscală, a depus situațiile financiare, deconturile și declarațiile cerute de lege, am achitat taxele și impozitele aferente activității desfășurate în perioada pretins a fi fost verificată, dar, în dauna celor relatate, s-a procedat la estimarea bazei de impunere pornind de la false premise.
Deși a dovedit buna credință în a reface documentele contabile, a solicitat tuturor clienților și furnizorilor săi să-i comunice în copie certificată actele aferente tranzacțiilor comerciale, finanțele publice, fără să o anunțe de reluarea inspecției fiscale, au procedat la întocmirea unor acte administrativ fiscale care conțin date și informații contradictorii și, mai mult decât atât, vin în directă opoziție cu atitudinea instituției fiscale declarată în scris prin adresa nr. 1824/24.07.2013.
Concluzionând, solicită instanței să constate că actele administrative fiscale contestate sunt lovite de nulitate absolută întrucât nu corespund cerințelor procedurale impuse de normele legale în vigoare, sunt rodul unui vădit abuz de drept constând în aceea că s-a refuzat comunicarea înainte de orice a reluării inspecției fiscale după data suspendării din 27.09.2013, s-au comunicat cu bună știință acte de procedură la alte adrese decât cele la care societatea are sediul social, s-a refuzat comunicarea actelor administrative fiscale împreună cu toate anexele lor, s-a refuzat comunicarea înștiințării pentru discuția finală cu contribuabilul la adresele cunoscute de ANAF Călărași, s-au emis acte administrative în zile nelucrătoare (a se vedea Decizia de impunere F-CL 107/25 decembrie 2013).
În situația în care se va trece peste argumentația anterior expusă, solicită anularea actelor administrative fiscale contestate întrucât rațiunile pentru care s-a estimat baza de impunere contravin de plano principiilor fiscalității, principiului personalității răspunderii juridice și mai ales realității obiective constând în imposibilitatea oricărui contribuabil de a se informa cu privire la comportamentul fiscal al partenerilor de afaceri, aspect confirmat de ANAF Călărași prin conținutul adresei nr. 1824/24.07.2013.
În susținere, reclamanta a depus înscrisuri.
Pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Se arată că decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. F-CL 107/18.11.2013 a fost transmisă reclamantei la data de 19.11.2013 la sediul social al acesteia însă plicul a fost returnat de Compania Națională Poșta Română la data de 29.11.2013. În situația dată s-a procedat la comunicarea actului conform procedurii prevăzute de art.44 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Potrivit acestui text de lege, actul se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului. Potrivit art.207 alin.1 din OG nr.92/2003, contestația se depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii. Prin urmare, termenul de depunere a contestației prevăzut de OG nr.92/2003 are un caracter imperativ și în cazul de față, începe să curgă de la data comunicării deciziei de impunere, respectiv de la 25.12.2013. Or contestația a fost înregistrată la AJFP Călărași la data de 28.05.2014, cu mult peste termenul de 30 de zile prevăzut de art.207 alin.1 din OG. 92/2003. Prin urmare, Decizia de soluționare a contestației a fost emisă și motivată în mod temeinic și legal.
Analizând probele administrate în cauză Curtea constată următoarele:
Prin Decizia nr. 162/16.06.2014 a fost respinsă contestația formulată de reclamantă împotriva Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. F-CL 107/18.11.2013 și a raportului de inspecție fiscală nr. F-CL 103/18.11.2013, ca nefiind depusă în termen.
În considerentele deciziei s-a reținut că actele atacate au fost transmise societății contestatoare la data de 19.11.2013 la sediul social al acesteia însă plicul a fost returnat de Poșta Română la data de 29.11.2013. În consecință, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. 22 și alin. 3 din OG 92/2003, s-a procedat la afișarea actului atât la AJFP Călărași cât și pe pagina de internet a ANAF, încheindu-se în acest sens proces verbal nr. 1179/10.12.2013. Actul a fost considerat ca fiind comunicat în termen de 15 zile de la publicare, adică la data de 25.12.2013. În raport cu această dată a fost calculat termenul de 30 de zile pentru depunerea contestației administrative.
Cele reținute de comisia de soluționare a contestației sunt dovedite cu actele depuse la dosar, existând atât dovada demersurilor întreprinse de organele fiscale pentru comunicarea prin poștă a actelor cât și procesul verbal privind comunicarea actelor prin afișare și publicare pe pagina de internet a ANAF.
Articolul 44 alin. 2, 21, 22 și 3 din OG 92/2003 prevăd că „(2) Actul administrativ fiscal se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2^1) Actul administrativ fiscal poate fi comunicat și prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanță, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia și dacă contribuabilul a solicitat expres acest lucru.
(2^2) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (2^1), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.
(3) Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.”
În condițiile în care comunicarea prin poștă nu a fost posibilă datorită neridicării corespondenței de către reclamant, organele fiscale au procedat în mod corect la afișarea și publicarea actelor, comunicarea urmând să fie considerată realizată la 15 zile de la afișarea anunțului, adică pe data de 25.12.2013.
Or contestația administrativă a fost depusă de reclamantă la data de 28.05.2014, cu depășirea termenului de 30 de zile impus de art. 207 din codul de procedură fiscală.
Argumentele formulate de reclamantă în acțiune privesc legalitatea deciziei de impunere, analiza acestor argumente fiind posibilă doar în măsura în care există o contestație formulată în termen.
Cu privire la procedura de comunicare a deciziei de impunere reclamanta afirmă că a comunicat organelor fiscale încă din luna iulie 2013 schimbarea sediului or acestea nu au ținut seama de acest aspect. Această afirmație este inexactă întrucât pe plicul de comunicare prin poștă a deciziei de impunere este menționată adresa corectă a reclamantei. Faptul că pe actele comunicate este menționată o altă adresă nu are nici o consecință cu privire la procedura de comunicare, întrucât expedierea prin poștă a fost realizată la adresa menționată pe plic, care este adresa comunicată de reclamantă, nu la adresa eronată inserată în act.
Cât privește comunicarea prin fax, Curtea constată că aceasta nu a fost invocată în decizia de soluționare a contestației, astfel încât criticile reclamantei sunt lipsite de obiect.
În ceea ce privește faptul că, potrivit organelor fiscale, comunicarea s-a realizat la data de 25.12.2013, zi liberă, Curtea constată că nu s-a pretins că la respectiva dată s-ar fi realizat acte efective de comunicare (acest lucru nu ar fi fost posibil, fiind vorba de o zi de sărbătoare legală), ci comunicarea este considerată a fi realizată la respectiva dată, în temeiul dispozițiilor legale citate mai sus și ca urmare a efectuării unor acte de afișare și publicare a deciziei de impunere cu 15 zile înainte, într-o zi de lucru.
În ceea ce privește necomunicarea actului de reluare a controlului, Curtea constată că acest argument privește fondul litigiului, or antamarea fondului nu este posibilă în lipsa unei contestații administrative formulate în termen.
Față de aceste considerente Curtea urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta R. C. SRL - în insolvență cu dom. proc. ales la „C.Av. M. T.” din București, sector 3, Splaiul Unirii nr.39, ., . în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR cu sediul în București, sector 5, . ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 07.04.2015.
Președinte, Grefier,
S. D. G. T. M.
Red. Jud SDG 4 ex./2015
.
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 2069/2015.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 1019/2015. Curtea de... → |
|---|
