Anulare act administrativ. Sentința nr. 1286/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1286/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 1253/2/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A - C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1286
Ședința publică de la 07 mai 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. D.
GREFIER - E. S.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ promovată de reclamantul M. I. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 30 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, pentru a acorda posibilitatea reclamantului să depună concluzii scrise și prin raportare la înscrisurile reprezentând documentația administrativă, a amânat pronunțarea pentru data de 07 mai 2015, când în aceeași compunere a pronunțat următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 27.02.2015 sub nr._ reclamantul M. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. 6075/G/II/12.02.2015, precum și a măsurilor dispuse în cuprinsul acesteia.
În motivare, reclamantul a arătat că raportul de evaluare contestat este netemeinic și nelegal întrucât nu se poate vorbi de un interes personal atâta vreme cât nu a fost remunerat în cadrul Clubului Sportiv și, mai mult, organizația non-profit Clubul Sportiv Mioveni are printre membrii săi și pe Consiliul Local Mioveni prin consilierii săi, astfel că instituția Consiliului Local beneficiază în urma acestor finanțări, prin activitățile sportive pe care Clubul sportiv le promovează, inclusiv promovarea imaginii orașului Mioveni.
Mai mult decât atât, reclamantul a arătat că în data de 31.12.2011 și-a depus demisia din calitatea de membru al Consiliului Director al Clubului Sportiv Dacia Mioveni, fiind astfel exclusă posibilitatea încălcării regimului conflictului de interese în condițiile în care nu mai avea calitatea de membru în Consiliul Director în asociația sportiva din anul 2011, precum și a faptului că niciodată nu a fost remunerat pentru activitatea desfășurată în cadrul acestei asociații, aspect care dovedește superficialitatea concluziilor inspectorului de integritate, cât și a argumentației pe care acestea se întemeiază.
De asemenea, a menționat că nu i s-a respectat dreptul la apărare decât formal, întrucât inspectorul de integritate nu a răspuns la niciuna din apărările formulate și expuse în punctul de vedere și nici nu a oferit argumente contrare, un alt aspect foarte important fiind acela că nu a avut niciodată calitatea de membru fondator al asociației sportive, aspect față de care afirmația inspectorului de integritate nu este reală.
Nu în ultimul rând, reclamantul a arătat că, în alte două cazuri similare, inspectori din cadrul ANI au ajuns la concluzia că, prin votarea hotărârilor Consiliului Local Mioveni privind alocarea unor sume către Clubul Sportiv Mioveni, persoanele supuse controlului nu au realizat niciun folos material personal, sumele respective intrând în patrimoniul asociației, iar funcțiile deținute de persoanele evaluate nu au fost remunerate
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 22 alin. 1 și următoarele din Legea nr. 176/2010, precum și dispozițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004 și Constituția României, solicitând judecarea cauzei și în lipsă.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar un set de înscrisuri.
Pârâta Agenția Naționala de Integritate a formulat întâmpinare la data de 01.04.2015 prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare, pârâta a arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 75 lit. b) și f) din Legea nr. 393/2004, aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia; f) o asociație sau fundație din care fac parte, fiind nefondată susținerea reclamantului că C.S. Mioveni este o organizație non-profit și calitatea de membru într-o astfel de organizație este neremunerată, precum și faptul că adevăratul beneficiar al finanțării ar fi orașul Mioveni, iar nu C.S. Mioveni.
Activitatea de evaluare privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților s-a efectuat pentru perioada cuprinsă între data de 20 iunie 2008 (data validării mandatului de ales local - prezent.
În urma verificărilor, s-a constatat că în perioada menționată reclamantul deține calitatea de consilier local al orașului Mioveni în mandatele iunie 2008 - iunie 2012 - iunie 2016, precum și calitatea de membru în Consiliul Director și membru asociat al Clubului Sportiv Mioveni.
Astfel, în perioada exercitării mandatului de consilier local, reclamantul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, prevăzut la art. 70-71 și 77 din Legea nr. 161/2003 coroborat cu dispozițiile art. 46 alin (1) din Legea nr. 215/2001 și art. 75 și 77 din Legea nr. 393/2004.
Reclamantul, ignorând prevederile legale menționate, a participat la ședințele Consiliului Local al Orașului Mioveni, exprimându-și votul în mod favorabil la adoptarea Hotărârilor Consiliului Local Mioveni privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale consiliului pe anii 2008, 2009, 2010, 2011, 2012 și 2013, în anexele acestor hotărâri, fiind prevăzute sume din care s-au efectuat plăți către Clubul Sportiv Mioveni, deși avea un interes personal în aprobarea acestora.
În drept au fost invocate Constituția României, Legea nr. 176/2010, Legea nr. 161/2003, Legea nr.215/2001, Legea 393/2004, Codul de procedură civilă
În dovedire, pârâtul a depus la dosar un set de înscrisuri, în copie.
Reclamantul M. I. a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat argumentele invocate în cererea de chemare în judecată.
Instanța a încuviințat și administrat pentru părțile proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei.
Analizând actele dosarului, Curtea constată următoarele:
În fapt, prin raportului de evaluare nr. 6075/G/II/12.02.2015 întocmit de pârâta Agenția Națională de Integritate s-a constatat că reclamantul M. I. a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, așa cum este prevăzut de 25 alin. 1, 2, 3 și 4 din Legea nr. 176/2010 rap. la art. 70, art. 71, art. 76 alin. 2 și art. 77 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 46 alin. 1 și 2 din Legea nr. 215/2001 și art. 75 lit. b) și f) din Legea nr. 393/2004 întrucât prin voturile acordate în calitate de consilier local al orașului Mioveni în mandatele iunie 2008 – iunie 2012 – iunie 2016 în cadrul ședințelor desfășurate la nivelul Consiliului Local Mioveni cu ocazia aprobării bugetelor locale pe anii 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, a contribuit în mod direct și nemijlocit la alocarea anuală a unor sume de bani plătite în baza ordinelor de plată emise în acest sens, totalizând suma de aproximativ 24.432.293 lei, către Clubul Sportiv Mioveni, asociație fără scop patrimonial, al cărui membru fondator și membru al Consiliului director a fost persoana evaluată.
În drept, Curtea reține că potrivit art. 70, art. 71 și art. 77 din Legea nr. 161/2003: art. 70 „Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.”; art. 71 „Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public.”; art. 77 „Conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene sau consilierii locali și județeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.”
De asemenea, potrivit art. 46 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 „(1) Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.”
Pe de altă parte, potrivit art. 75 lit. b) și f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali „Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (…) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia; (…) f) o asociație sau fundație din care fac parte.”, iar art. 77 din același act normativ stabilește că „(1) Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. (2) În situațiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă. (3) Anunțarea interesului personal și abținerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.”
Curtea constată că, în susținerea tezei inexistenței conflictului de interese, reclamantul a invocat faptul că nu era remunerat în cadrul Clubului Sportiv Dacia Mioveni, că acest Club este o organizație non-profit, precum și faptul că, potrivit textelor legale incidente în materie, interesul său ar fi trebuit să fie unul de natură patrimonială, pecuniară.
Față de prevederile art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003, dar și cele cuprinse în legea specială - art. 75 din Legea nr. 393/2004, reclamantul încadrându-se în categoria aleșilor locali în virtutea calității de consilier local al orașului Mioveni, jud. Argeș, Curtea constată că interesul personal la care se face referire în ultimul text legal indicat nu vizează doar aspectele patrimoniale, ci reglementează în mod complex natura interesului alesului local care ar putea determina lipsa de obiectivitate a acestuia în adoptarea deciziilor de autoritate publică, circumscriindu-se sferei interesului și posibilitatea anticipării unui beneficiu sau a unui dezavantaj pentru sine sau pentru o asociație sau fundație din care face parte.
În mod evident noțiunea de beneficiu nu este sinonimă cu cea de folos patrimonial, ci poate desemna inclusiv acordarea unui privilegiu sau conferirea unui plus de imagine, așadar interese personale nepatrimoniale. În consecință, chiar și în ipoteza în care Clubul Sportiv Dacia Mioveni reprezintă o organizație non-profit, iar reclamantul nu ar fi dobândit direct foloase materiale în urma acordării finanțărilor aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local al orașului Mioveni, jud. Argeș, nu este exclusă existența conflictului de interese.
În plus, nu se poate susține că organizația non-profit menționată nu a beneficiat și de un avantaj patrimonial, în condițiile în care în urma adoptării hotărârilor Consiliului Local al orașului Mioveni în perioada 2008 - 2013 a încasat sume considerabile, în total aproximativ 24.432.293 lei. Or, toate aceste sume de bani au intrat în patrimoniul Clubului Sportiv Dacia Mioveni, asigurându-i asociației resurse financiare, pe cale de consecință un beneficiu pecuniar.
Mai mult, Curtea observă că art. 75 lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali face trimitere expresă la un potențial beneficiu de care s-ar bucura o asociație sau fundație din care face parte alesul local. Așadar, Curtea constată că legiuitorul a înțeles să includă expres și asociațiile și fundațiile, organizații care prin definiție nu au scop patrimonial, între persoanele care s-ar putea bucura de un beneficiu ca urmare a deciziei administrative la adoptarea căreia a participat alesul local care face parte din organizație, astfel încât întreaga teorie avansată de reclamant cu privire la faptul că pentru reținerea existenței conflictului de interese este necesar în mod exclusiv dovedirea unui interes patrimonial este lipsită de orice temei juridic.
Totodată, Curtea constată că art. 77 din Legea nr. 393/2004 prevede în mod expres și neunivoc faptul că, în situația în care are un interes personal, consilierul local nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea de hotărâri în problema supusă dezbaterii, având obligația de a anunța, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă și să se abțină de la vot.
Or, reclamantul nu și-a respectat aceste obligații legale, iar în condițiile în care era membru al Clubului Sportiv Dacia Mioveni, fiind și membru în Consiliul Director al Clubului care a beneficiat de finanțări în baza hotărârilor adoptate de Consiliul Local al orașului Mioveni, jud. Argeș, reclamantul votând adoptarea hotărârilor, este evident că obiectivitatea reclamantului în desfășurarea atribuțiilor ce îi revin în calitate de consilier local al orașului Mioveni, jud. Argeș, a fost puternic influențată.
De altfel, Curtea reține că, potrivit art. 75 din Legea nr. 393/2004, în cazul interesului personal de ordin administrativ nu se pune în discuție existența unui folos material concret, ci aceasta presupune chiar și simplul fapt al posibilității anticipării deciziei autorității.
În același context, Curtea observă că existența conflictului de interese nu este înlăturată de împrejurarea că votul reclamantului nu a fost singular în aprobarea hotărârii de Consiliu Local prin care s-au acordat finanțări Clubului Sportiv Dacia Mioveni, iar această concluzie reiese în mod clar din prevederile art. 75 lit. f) și art. 77 din Legea nr. 393/2004, redate și comentate anterior.
De asemenea, Curtea reține că reclamantul a mai invocat și faptul că prin finanțarea Clubului Sportiv Dacia Mioveni s-a promovat imaginea orașului Mioveni, precum și că organizația nu are ca scop obținerea de foloase pentru membrii săi, ci pentru comunitate, aspecte ce nu înlătură însă conflictul de interese reținut în sarcina reclamantului având în vedere dispozițiile legale anterior citate și modalitatea în care trebuie interpretată noțiunea de „interes personal” al alesului local evaluat, acesta putând fi nu doar de natură patrimonială, ci și nepatrimonială.
Curtea subliniază că în mod incontestabil finanțarea de care a beneficiat Clubul Sportiv Dacia Mioveni din partea Consiliului Local al orașului Mioveni i-a creat acestuia un avantaj față de alte asociații și fundații care ar fi putut răspunde aceluiași scop al promovării imaginii orașului și interesului general al locuitorilor acestuia.
În egală măsură, împrejurarea că reclamantul și-a dat demisia din calitatea de membru al Clubului Sportiv Dacia Mioveni la data de 31.12.2011 nu înlătură conflictul de interese în care acesta s-a aflat în perioada 2008 – 2011, în acest sens fiind avute în vedere și prevederile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 176/2010 potrivit cărora activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora.
În condițiile în care reclamantul se află și în prezent în exercitarea unui mandat de consilier local, funcție pe care o exercită începând cu anul 2000, iar în perioada 2008 – 2011 a deținut în mod simultan atât calitatea de consilier local care a votat hotărârile de Consiliul Local prin care a fost aprobată finanțarea pentru Clubul Sportiv Dacia Mioveni, cât și pe aceea de membru al Clubului Sportiv Dacia Mioveni, fiind îndeplinite condițiile legale pentru reținerea existenței unui conflict de interese, este irelevant pentru reținerea conflictului de interese faptul că începând cu anul 2012 aceasta nu a mai deținut și calitatea de membru al Clubului Sportiv. Așadar, conflictul de interese a existat în perioada 2008 – 2011, iar această stare poate fi constată în condițiile în care reclamantul se află în exercitarea mandatului de consilier local.
Totodată, art. 75 lit. f) din Legea nr. 393/2004 nu face distincție între calitatea de membru al unei asociații sau fundații și cea de membru fondator al acesteia, fiind necesar și suficient ca alesul public local să facă parte din asociație sau fundație, indiferent de calitatea deținută în cadrul acesteia.
Nu în ultimul rând, Curtea reține că eventualele soluții de clasare date de alți inspectori de integritate cu privire la alți doi consilieri locali din cadrul Consiliului Local al orașului Mioveni, jud. Argeș, care dețin și calitatea de membri ai Clubului Sportiv Dacia Mioveni nu reprezintă un reper, nici măcar jurisprudențial, și nici nu constituie un element determinant în reținerea existenței sau inexistenței conflictului de interese în care s-ar fi aflat reclamantul din prezenta cauză.
De altfel, o soluție a unei autorități administrative nu poate fi opusă unei instanțe de judecată în condițiile în care instanța de judecată este tocmai autoritatea competentă în efectuarea controlului jurisdicțional de legalitate cu privire la actele administrative emise de autoritățile publice, inclusiv actele pârâtei.
Referitor la respectarea dreptului la apărare al reclamantului în faza administrativă, Curtea constată că pârâta și-a îndeplinit obligațiile de a-l încunoștiința pe acesta cu privire la verificările efectuate și de a-l invita de a-și expune un punct de vedere. De asemenea, argumentele expuse de către reclamant în apărarea sa, pentru a susține inexistența conflictului de interese au fost reiterate în fața instanței de judecată, care le-a analizat punctual. Prin urmare, Curtea constată că dreptul reclamantului la apărare a fost respectat.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că cererea de chemare în judecată formulată de reclamant este neîntemeiată, urmând a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul M. I., cu domiciliul ales la cab av. R. L. în București, ., ., ., sector 3, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, cu sediul în București, .. 15, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 07 mai 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. D. E. S.
Red./thred. MD
4 ex./ 16.09.2015
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ?.u..... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr.... → |
|---|
