Obligaţia de a face. Sentința nr. 2304/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2304/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 27856/302/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2304
Ședința publică de la 22 Septembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. R.
Grefier M. D.
Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ formulată de reclamanta P. S., în contradictoriu cu pârâtul M. DE J., având ca obiect „obligația de a face”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată după declinarea competenței de soluționare de către Judecătoria Sectorului 5 București iar procedura de citare este legal îndeplinită.
De asemenea învederează că la data de 15.06.2015 reclamanta a depus la dosar cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Față de împrejurarea că în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă, Curtea pune în discuție excepția inadmisibilității acțiunii în raport cu obiectul ei și prevederile Legii 554/2004 și reține cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității.
CURTEA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București sub nr._ reclamanta P. S. a chemat în judecată în calitate de pârât M. de Justiție solicitând ca prin hotărârea ce va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la recunoașterea denumirii "ADUNARE CONSTITUANTĂ", invocând prevederile OG nr. 26/2000 și HG nr. 1/1990.
Pârâtul M. Justiției a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetență materială a judecătoriei iar în ceea ce privește fondul cauzei a invocat excepția lipsei de interes, raportat la prevederile art. 8 al. 21 din OG nr. 26/2000, modificată și completată: "În cadrul procedurii de verificare a legalității cererii de înscriere și a documentelor prevăzute la art. 7 alin. (2), judecătorul desemnat de președintele instanței verifică respectarea dispozițiilor art. 7 alin. (3) și poate dispune, prin încheiere motivată, înscrierea asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor, chiar dacă există un refuz motivat al Ministerului Justiției de a elibera dovada disponibilității denumirii, pe care îl apreciază ca neîntemeiat.
De asemenea a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, art. 7 al. 2 lit. d, dovada disponibilității denumirii unei asociații este eliberată de către M. Justiției, care are si facultatea de a respinge motivat cererea.
Pârâtul a susținut că în speță, a fost analizată solicitarea petentei de eliberare a denumirii "ADUNAREA CONSTITUANTĂ", constatându-se că aceasta nu poate fi primită, deoarece ar conduce la crearea unor "confuzii" în sensul art. 7 al. 31 din OG nr. 26/2000, conform căruia: "Este interzisă utilizarea în denumirea asociației a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorități sau instituții publice. Prin sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorități sau instituții publice se înțelege includerea în denumirea asociației a unor termeni și expresii precum: "comisariat", "inspectorat", "gardă", "autoritate", ""poliție"", ""Jandarmerie", "protecția consumatorilor" sau derivatele acestora.
În motivarea acestui refuz, solicită să se constate că expresia "adunare constituantă" are sensul de reuniune a unor reprezentanți aleși în vederea adoptării sau modificării unei constituții (DEX).
Prin HG nr. 1/1990 privind Regulamentul Adunării Constituante, emisă în temeiul Decretului - Lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului și Președintelui României, a fost reglementată în România cea mai recentă adunare constituantă. Art. 80: ""Adunarea Deputaților și Senatul, În ședință comună, se constituie, de drept, În Adunare Constituantă pentru adoptarea Constituției României".
În ceea ce privește restituirea tarifului datorat anticipat conform OMJ nr. 141/C/2006, modificat, art. 10 al. 1 lit. d, arătăm că, astfel cum rezultă chiar din conținutul înscrisurilor anexate de către reclamantă la cererea de chemare în judecată (adresa Ministerului Justiției nr._/10.09.2014), chitanțele doveditoare au fost restituite către aceasta în vederea recuperării sumelor, nefiind utilizate.
Prin sentința civilă nr. 2036/12.03.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._ s-a admis excepția necompetenței materiale, excepție invocată de pârât prin întâmpinare și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
Pe rolul acestei instanțe cauza a fost înregistrată sub același număr unic de dosar.
În ședința publică din data de 22.09.2015 Curtea a pus în discuție din oficiu excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată și a reținut cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
Examinând cererea reclamantei prin prisma reglementărilor contenciosului administrativ, Curtea reține că, potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
Conform art. 18 alin. 1 din aceeași lege, instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
După cum reiese din cererea de chemare în judecată, solicitarea reclamantei nu se înscris în niciuna din ipotezele prevăzute la art. 8 din lege, situație în care nu sunt aplicabile nici prevederile art. 18, ambele citate mai sus. Prin urmare, Curtea constată că cererea reclamantei nu poate fi circumscrisă sferei contenciosului administrativ, motiv pentru care va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta P. S., domiciliată în Loc. Rădăuți nr. 17, ., în contradictoriu cu pârâtul M. DE JUSTIȚIE, cu sediul în București, ., sector 5, ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Septembrie 2015
Președinte, Grefier,
I. RADUMARIANA D.
Red. R.I. / 4 ex.
. …………………….
| ← Pretentii. Decizia nr. 1876/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2303/2015. Curtea de... → |
|---|
