Anulare act administrativ. Sentința nr. 857/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 857/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 5954/2/2014
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 857
Ședința publică de la 25 martie 2015
Curtea constituită din:
Președinte P. C.
Grefier M. C.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta R. G. C. în contradictoriu cu pârâta INSPECȚIA JUDICIARĂ, având ca obiect „anulare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și, având în vedere că pârâta a solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa de la dezbateri, o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata:
La data de 29.09.2014 sub nr._ s-a inregistrat cererea reclamantei R. G. C. prin care a chemat in judecata pe intimata INSPECTIA JUDICIARA din cadrul CSM pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se admita contestatia sa si sa se dispuna casarea rezolutiei de clasare nr. 3222/_ /2014 din 11.09.2014 si sa se constate nulitatea absoluta a deciziei nr. 1403/R/25.10.2005 pronuntata de Curtea de Apel P., sa fie returnata cauza la parata.
A mai solicitat trimiterea Corpului de Control la Parchetele si instantele din P. in vederea verificarii acestora referitoare la incalcarea drepturilor de proprietate si de mostenire pe care I. F., bunica sa, si I. E E. M., tatal sau, i le-au transmis mortis causa.
In final a solicitat obligarea CSM sa sesizeze Curtea Constitutionala de existenta conflicului juridic de natura constitutionala intre putea judecatoreasca si puterea legislativa deoarece puterea judecătoreasca din Pitești nu recunoaște si nu se supune actelor normative emise de puterea legislativa cu privire la predarea legatului legatarului gratificat, predarea fructelor, predarea rezervei legale, si predarea sezinei.
In fapt, reclamanta a aratat ca desi este succesor pentru amebele succesiuni, iar drepturile de proprietate ii sunt garantate prin Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si legea, ii sunt incalcate drepturile neputandu-se folosi si bucura de bunurile succesorale deoarece unii judecatori si procurori din Arges nu se supun dispozitiilor legii.
In privinta defunctei I. F. este moștenitoare legala testamentara pentru ca defuncta prin testamentul cu titlu universal 1525/29.03.1996 care a început sa producă efecte din 30.10.1996 a chemat la succesiune, bunica transmitindu-i fracțiunea de ereditate de % din cotitatea disponibila din dreptul indiviz de 5/8 pe care autoarea -bunica l-a avut asupra bunurilor transmise in indiviziune, casa in care a locuit cu 170mp teren si anexe este legatul pe care i l-a transmis bunica si de care este privata de peste 17 ani.
Acest legat este un bun individual determinat dintr-un patrimoniu transmis in indiviziune care nu creează indiviziune si trebuia sa-i fie predat conform legii in starea in care se găsea la data deschiderii succesiunii cu mobilierul utilizat pe timpul vieții de bunica sa. In speța este vorba de . mp teren si anexe din PITEȘTI, . Vila B.
Din acest patrimoniu transmis in indiviziune mai fac parte pe lingă casa in care a locuit bunica, alte doua construcții edificate de bunicii sai pe 0.21Ha teren.
Constructiile si terenul au fost nationalizate in 1950 si au fost retrocedate in temeiul legii nr. 18/1991, terenul fara constructii si al elgii nr. 112/1995, terenul cu constructii.
A mai afirmat ca este succesoare si dupa tatal sau decedat in 27.04.1999 in conditii suspecte.
Nu a intrat in posesia niciunui bun de la inaintasii sai.
In privinta rezolutiei atacate, a sustinut ca este lovita de nulitate absoluta deoarece a fost pronuntata de doua persoane incompatibile care s-au mai pronuntat in cazul sau si anterior prin rezolutia nr. 1578/_ /2013.
Tot lovita de nulitate este si prin prisma faptului ca este subsecventa, ca si rezolutia 10/p/2014 emisa de procuror R. I., deciziei nr. 1403/25.10.2005 pronuntata fara competenta absoluta prevazuta de lege de Curtea de Apel P..
A mai invederat ca parata nu a soluționat petiția formulata si comunicata prin Email la data de 07.07.2013, si mai mult a pronunțat o soluție fara se se deplaseze la Instanțele si Parchetele din PITEȘTI cum a solicitat in mod expres.
Rezoluția a fost emisa cu încălcarea dispozițiilor legii fara convocarea sa sau a mandantului sau, din comunicare nerezultind ca s-au făcut cercetări pentru aflarea adevărului.
Prin Rezoluția nr. 3222/_ /2014 inspecția Judiciara, a dispus "Clasarea sesizării formulate de petenta R. G. C.", "Comunicarea rezoluției petiționarei si d-lui procuror R. I. din C. Parchetului de pe lingă Curtea de Apel Pitești" ceea ce nu acoperă solicitarea referitoare la " Trimiterea Corpului de Control la Parchetele si Instanțele din Pitești in vederea verificării incalcarii drepturilor mandante! mele de către judecători si procurori, desi prin CEDO, Constituția României si prin lege garantează mandantei mele drepturile" si a unei convocări la o ședința de audienta.
Din examinarea punctului 5 al rezolutiei contestate, rezulta ca dl. Inspector Procuror G. Fit nu a făcut nimic pentru aflarea adevărului, nu a strins probe in condițiile dispuse de lege, nu s-a deplasat la Pitești si nu-i da nicio explicație referitoare la infracțiunea continuata a procurorului R. I. si de ce nu sunt respectate dispozițiile de ordine publica referitoare la Predarea legatului in starea in care se găsea la deschiderea succesiunii defunctei lonescu F., predarea fructelor pentru lipsa de posesie si folosința a bunului legat, predarea rezervei legale in cota de 3/8 din cota de 11/16 moștenită de lonescu E E. M. de la părinții sai decedați, ( lonescu N. E. Si F.) si din Fiecare bun de care a dispus pe timpul vieții in Rm. Vilcea. Susține ca in cauza este vorba de infracțiune continuata de tăinuire si favorizare a făptuitoarelor lonescu F., din Rm. Vilcea, Hammrich F. C. din Germania, P. E. din Județul Argeș, si alti complici.
Dl. R. I. in 2005 in calitatea de procuror General al Parchetului de pe lingă Curtea de Apel Pitești, a pronunțat Rezoluția 1041/2005, prin care i-a respins cerererea pentru a acoperii infracțiunile Procurorului D. G. procuror de notorietate ca a fost trimis in judecata in dosarul fraudării examenelor la INM, persoana care a pronunțat rezoluția 157/p/2005 prin care tăinuia ca in dosarul 2697/p/2000 al Parchetului de pe Inga judecătoria Pitești, nu exista procura întocmita de faptuitoarea Hammrich F. C. din Germania, pentru a le permite acestora sa-i încalce cele doua drepturi transmise mortis causa de înaintașii sai lonescu F.-bunica sa si fiul acesteia, lonescu E E. M. -tatăl sau.
A sustinut ca actul de vanzare cumpaarare din 1997 nu ii este opozabil pentru ca nu este semnat de Hammrich F. C. si nici de vreo persoana împuternicita de aceasta, Ca in dosarul 2697/p/2000 nu exista vreo declarație a lui M. G., toate aceste scotind in evidenta ca exista un grup Infracțional organizat. A invocat nulitatea absoluta a deciziei 1403/R/25.10.2005 pronunțata de curtea de apel Pitești dupa ce se pronunțase in apel, știind ca in cauza este vorba de nulități de ordine publica, prin care i s-au adus grave prejudicii, tăinuite de d-ul Inspector G. pentru a acoperii falsurile savirsite de Biroul Notarului V. P. din Rm Vilcea.
Invoca nulitatea absoluta a deciziei intrucat aceasta nulitate poate fi invocata oricand.
Inspecția Judiciara a CSM nu s-a deplasat la PITEȘTI pentru a verifica activitatea judecătorilor de la instanțele din Pitești si a procurorilor de la parchetele din Pitești cu rude in forurile superioare, care au instrumentat cu incalcarea legii si cu rea credința dosarele_ renumerotat si disjuns excesiv in vreo 8 dosare cu nr._, si in alte vreo 4-5 dosare in 2011, dosare in care s-au pronunțat hotariri contrar legii si situației de fapt referitoare la procedura partajului succesoral, la procedura comunicării actelor de procedura prin mijloace de comunicare IT etc. unii judecători pentru a înlesni asigurarea valorificării rodului infracțiunii contra patrimoniului savirsita de Hammrich F. C. domiciliata in Germania, lonescu F. din Rm Vilcea, P. E. M. s. a. procurorii si judecătorii savarsind abateri disciplinare grave prevăzute in art 99 din legea 303/2004, dind dispoziții pe baza de acte inopozabile, lovite de nulitate absoluta, false, chitanțe fara toate datele de identificare, pentru a-i forța voința sa cedeze dreptul real de proprietate transmis de bunica sa lonescu F. si un drept legal de moștenire transmis de tatăl sau lonescu E E. M., imbogatindu-le fara just temei pe Hammrich F. C. din Germania, pe lonescu F. din Rm Vilcea, P. E. M. din Pitești. Din cele de mai sus rezulta fara echivoc ca d-ul Inspector Judiciar G. Fit nu a soluționat ceea ce i s-a cerut. Daca inspecția Judiciara s-ar fi deplasat la Curtea de Apel Pitești si ar fi cercetat Decizia 1403/R/25.10.2005 ar fi constatat ca este emisa de un complet in care s-a aflat d-na F. A. care din media a aflat ca are o sora, a d-nei V. S. de la P. de pe lingă ICCJ.
Mai mult faptul ca de la DGAFP a primit o somație de plata in baza unui document întocmit de Tribunalul București, în care se atesta ca trebuie sa plăteasca cheltuieli judiciare în calitate de inculpata, desi nu a savirsit niciodată vreo fapta penala, nu exista si nu a existat vreodată vreun dosar în care sa aiba aceasta calitate. Deoarece din examinarea dosarelor in care a avut calitatea de parte vătămata, nu a găsit vreo proba fiscala de cheltuieli ( devize de cheltuieli, plan de activități, bonuri/facturi fiscal) prin care sa se demonstreze ca s-au făcut cheltuieli la care sa fie obligata in condițiile legii sa le plăteasca.
Mai mult trimiterea inspecției judiciare se impune avind in vedere ca in dosarele civile pentru fraudarea sa s-au utilizat chitanțe cu rubrici necompletate, desi legea pentru identificare impune obligația completării acestora.
Toate aceste evenimente suportate scot in evidenta existenta unui grup infracțional organizat cu elemente de extraneitate definit de legea 39/2003 modificata si completata care au savirsit mai multe infracțiuni grave ca: infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni contra vieții si libertății etc. De asememnea avind in vedere ca la Judecătoria Pitești se antepronunta judecător A. V. prin încheierea de ședința cu nerespectarea vreunei reguli stabilite de puterea legislativa cu privire la partajul succesoral,
si procurorii o scot basma curata.
Avand in vedere ca CSM potrivit legii de organizare si funcționare a Curtii Constituționale art. 11 din legea 47 modificata si completata, are competenta de a formula Plingere la Curtea Constituționala pentru soluționarea si stingerea acestui conflict juridic de natura constituționala, solicita ca prin hotarîre sa fie obligat CSM sa formuleze plingere la Curtea Constituționala prin care sa solicite respectarea legii de către judecători si procurori din Argeș si de la P. si punerea in aplicare a dispozițiilor legii, respective predarea legatului, predarea fructelor rezultate din lipsa posesiei si folosinței de peste 16 ani, predarea sezinei, predarea rezervei succesorale.
In final reclamanta declara lovite de nulitate absoluta expres si textual prevăzuta de lege Decizia 1403/2005 emisa fara competenta de Curtea de Apel Pitești in Recurs dupa ce prin decizia 1866/2004 se pronuntae în Apel; Inopozabilitatea si nulitatea absoluta a actelor tuturor deținătorilor de bunuri succesorale la care, potrivit legii, are dreptul in calitate de moștenitor legal universal si testamentar cu titlu universal.
In drept, a invocat dispozitiile legilor nr. 303/2004, 304/2004, 317/2004, 47/1992.
La 20.10.2014 reclamanta a depus taxa de timbru si inscrisuri, rezolutia atacata, ordonanta a Parchetului de pe langa Curtea de Apel P., decizia civila nr. 1403/R/25.10.2005.
La 11.11.2014 parata INSPECTIA JUDICIARA a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei.
A invocat si exceptia lipsei procedurii prealabile.
La 8.12.2014 a fost inregistrat raspunsul la intampinare formulat de reclamanta, solicitant constatarea nulitatii absolute a intampinarii si respingerea ei ca netemeinica si nelegala.
Totodata reclamanta a depus si inscrisuri.
Prin cererea din 11.02.2015 reclamanta a solicitat amanarea cauzei pentru imposibilitate de prezentare cauzata de motive medicale.
Cererea a fost admisa prin incheierea din 11.02.2015.
O noua cerere a fost inregistrata si la 25.03.2015, care a ajuns la dosarul cauzei dupa sedinta.
Analizand actele si lucrarile dosarului curtea retine, cu privire la exceptia lipsei procedurii prealabile se retine ca potrivit art. 47 al. 5 din legea nr. 317/2004 procedura prealabila nu este necesara cand se ataca rezolutia de respingere a sesizarii.
P. la pronuntarea deciziei Curtii Constitutionale nr. 397/2014 rezolutia de clasare era apreciata ca fiind definitiva si in cazul in care se constata ca nu exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare (art. 45 al. 4 lit b).
Dupa pronuntarea deciziei sus indicate, rezolutia de clasare poate fi contestata in instanta, aplicandu-se prin analogie dispozitiile art. 47 al. 5 din legea nr. 317/2004, care prevede ca procedura prealabila nu este necesara.
Asa fiind va respinge exceptia lipsei procedurii prealabile invocata de parata Inspectia Judiciara.
Analizand actele si lucrarile dosarului cu privire la fondul cauzei, instanta retine urmatoarele:
Reclamanta este in fapt nemultumita de o decizie pronuntata de Curtea de Apel P. . de reclamanta impotriva unei decizii a aceleiasi instante, decizie pronuntata . in legatura cu drepturile de succesiune ale reclamantei.
Ulterior pronuntarii deciziei respective nr. 1403/R/25.10.2005, reclamanta a formulat plangere penala impotriva judecatorilor care au pronuntat decizia respectiva.
Si faptul ca prin ordonanta din 10.06.2014 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel P. pronuntata in dosarul nr. 10/P/2014 a fost clasata plangerea penala intrucat intervenise prescriptia pentru fapta sesizata, a nemultumit-o pe reclamanta.
Si impotriva ordonantei respective reclamanta a formulat plangere, insa printr-o noua ordonanta, invocata de parata in rezolutia de clasare contestata, nr. 597/II/2/2014 din 7.08.2014 a fost respinsa si aceasta plangere.
Din rezolutia atacata se retine ca reclamanta a sustinut ca procurorul care a solutionat plangera penala, dl. R. I., ar fi savarsit mai multe abateri disciplinare prevazute de art. 99 lit a, b, f, i, s si t din legea nr. 303/2004.
Tot in rezolutie s-a retinut ca din verificarile prealabile s-a constat ca sustinerile petentei referitoare la modul de instrumentare si solutionare a dosarului de catre procurorul indicat nu se confirma, neexistand date si indicii din care sa reulte ca acesta ar fi comis abaterile discipinare imputate.
Desi reclamantei i s-a pus in vedere prin comunicarea emisa in baza rezolutiei din 2.10.2014 sa depuna inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea, reclamanta nu a depus la dosarul cauzei decat rezolutia contestata, ordonanta din 10.06.2014 si decizia civila mai sus indicata.
Din analiza ordonantei emise de catre dl. Procuror R. I. nu se poate desprinde niciun indiciu cu privire la savarsirea abaterilor disciplinare in legatura cu care acesta a fost incriminat de catre reclamanta.
Pentru a se continuta procedura disciplinara si a se dispune masuri in consecinta, controale, verficari amanuntite, audieri, trebuiau sa existe un minimum de indicii cu privire la savarsirea vreunei abateri disciplinare din cele prevazute la art. 99 din legea nr. 303/2004.
Ori in speta astfel de indicii nu exista, afirmatiile reclamantei referitoare la incompatibilitati, grupuri infractionale neavand niciun suport probator, fiind simple sustineri si supozitii ale acesteia.
Mai mult chiar in rezolutia contestata se retine ca reclamanta nici nu a epuizat toate caile de atac impotriva ordonantei emise de procurorul respectiv, cai de atac prevazute de art. 340 si 341 cod procedura penala.
Reclamanta a invocat nulitatea absoluta de rezolutiei atacate, insa instanta nu poate retine acest aspect.
Astfel chiar daca inspectorul judiciar a mai solutionat alte plangeri ale reclamantei acesta nu devenea incompatibil, asa cum sustine aceasta sa solutioneze o alta sesizare.
Cazurile de incompatibilitate nu sunt cele din codul de procedura civila, pentru ca Inspectia Judiciara este in acest caz un organ administrativ.
Pe langa faptul ca nu este dovedita aceasta incompatibilitate nici nu se poate retine ca solutia ar fi fost determinata de vreun interes al inspectorului judiciar.
Faptul ca rezolutiile se comunica sub semnatura inspectorului sef al Inspectiei Judiciare nu atrage nicidecum incompatibilitatea acestuia de a comunica o alta rezolutie catre o persoana care a mai formulat anterior si alte sesizari.
De altfel chiar legea nr. 317/2004 prevede ca rezolutiile inspectorilor judiciari sunt supuse confirmarii ori infirmarii inspectorului sef (art. 47 al. 3 si 4).
Intrucat o singura persoana exercita aceasta functie, este exclusa retinerea vreunei stari de incompatibilitate in cazul de fata.
Nici celelalte aspecte de nulitatea absoluta a rezolutiei nu pot fi retinute, legalitatea rezolutiei nedepinzand de solutiile pronuntate in cauza civila in care reclamanta a fost implicata.
Prin urmare se constata legala si temeinica rezolutia contestata neimpunandu-se niciuna dintre masurile solicitate de reclamanta respectiv returnarea cauzei la inspectia judiciara pentru trimiterea Corpului de Control la parchetele si instantele din Mun. P., ori continuarea procedurii disciplinare, sau sesizarea Curtii Constitutionale de existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre puterea legislativa si puterea judecatoreasca.
Un astfel de conflict nici nu exista in speta, deoarece puterea legislativa emite legi, pe cand puterea judecatoreasca este competenta sa se pronunte in cauzele cu care este sesizata si sa aplice si interpreteze legea in raport de situatia de fapt concreta si de probele administrate.
Potrivit art. 97 al. 1 si 2 din legea nr. 303/2004 in cazul exercitarii dreptului de a sesiza aspecte privind activitatea si conduita necorespunzatoare a judecatorilor si procurorilor, ori incalcarea obligatiilor profesionale sau savarsirea unor abateri disciplinare de catre acestia, nu pot fi puse in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, acestea fiind supuse doar cailor legale de atac.
Practic, reclamanta pune in discutie tocmai solutia pronuntata . cea prin care a fost solutionata o plangere penala.
Un organ administrativ nu poate cenzura o hotarare judecatoareasca, ori o ordonanta a procurorului si nici nu poate infaptui justitia in locul instantei competente, organelor abilitate de drept, pentru ca se incalca principiul separatiei in stat si art. 124 si 126 din Constitutia Romaniei.
De asemenea, o cerere de constatare a nulitatii absolute a decizie pronuntate in recurs de catre Curtea de Apel P. nr. 1403/2005 este inadmisibila deoarece impotriva hotararilor judecatoresti nu pot fi exercitate decat caile de atac prevazute de codul de procedura civila.
Prin urmare o cerere de chemare in judecata nu poate avea ca obiect constatarea nulitatii unei hotarari pronuntate de o instanta de judecata.
Astfel, se constata neintemeiata contestatia reclamantei cu privire la rezolutia de atacata nr. 3222/IJ/DIP/2014 si a masurilor solicitate de reclamanta referitoare la returnarea cauzei la inspectia judiciara si obligarea acesteia la dispunerea unor masuri privind continuarea procedurii disciplinare, trimiterea corpului de control pentru verificarea activitatii unor instante si parchete si sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la un asa zis conflict de natura constitutionala intre puterea legislativa si cea judecatoreasca si ca inadmisibila in ceea ce priveste constatarea nulitatii absolute a decizie nr. 1403/R/2005 a Curtii de Apel P..
In baza celor invocate mai sus si a textelor de lege invocate, a art. 45 si 47 din legea nr. 317/2004 si art. 1, 10 si 18 din legea nr. 554/2004 va respinge actiunea reclamantei conform celor precizate in precedent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARESTE
Respinge excepția lipsei procedurii prealabile.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta R. G. C., cu domiciliul în Pitești, . nr. 6, .. C, .. în contradictoriu cu pârâta INSPECȚIA JUDICIARĂ, cu sediul în București, .. 40, sector 5, ca neîntemeiată, pe capetele de cerere privind casarea rezoluției din dos. nr. 3222/_ /2014, returnarea cauzei la Inspecția Judiciară și obligarea acesteia să dispună anumite măsuri și ca inadmisibilă, în ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a deciziei 1403/R/25.10.2005 a Curții de Apel Pitești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.03.2015.
PREȘEDINTE,
C. P. GREFIER,
C. M.
Red. CP – 4 ex.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 4026/2015. Curtea de Apel... | Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Decizia nr.... → |
|---|
