Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2442/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 2442/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 29754/3/2013

Acesta nu este document finalizat

DOSAR NR._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 2442

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30.04.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE V. R. M.

JUDECĂTOR G. M. E.

JUDECĂTOR L. S.

GREFIER M. LUCREȚIA

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta – reclamantă . LOCOMOTIVE ȘI UTILAJE – CFR IRLU SA – prin administrator judiciar FIVE SPRL împotriva Sentinței civile nr.7349/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal ( fosta Secție a IX-a C.) în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata – pârâtă A. – DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI.

La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a solicitat de către recurentă, prin cererea de recurs și judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, constatând că recurenta, prin cererea de recurs, a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 394 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii dedusă judecății.

CURTEA,

Asupra recursului de față,

Prin sentința civilă nr. 7349/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul Bucureștis-a dispus respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate de reclamanta . LOCOMOTIVE SI UTILAJE - CFR IRLU SA, în contradictoriu cu pârâta A. - D. GENERALA DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, care a criticat-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului s-a arătat că soluția instanței de fond este nelegala si vădit netemeinica, dand o interpretare greșita si parțiala a probelor instrumentate in aceasta cauza.

Prin cererea introductivă de chemare in judecata s-a solicitat instanței sa dispuna anularea modului de stingere a obligațiilor datorate bugetului de stat si obligarea paratei la efectuarea corecta a operațiunii de stingere a obligațiilor fiscale, in sensul ca sumele achitate de . cu ordinele de plata de la pozițiile 1-6 inscrise in înștiințarea nr.2/02.07.2012 de 11.302 lei, sa vizeze obligațiile fiscale constituite prin declarații pentru perioadele aprilie si mai 2012 si nicidecum pentru luna iunie 2012, asa cum reiese din documentele de plata.

Instanța de fond in mod eronat da o alta interpretare reglementarilor legale in vigoare referitoare la opțiunea contribuabililor privind achitarea obligațiilor bugetare ignorând succesiunea operațiunilor economico-financiare. Mai mult, prin pronunțarea unei astfel de soluții organul fiscal este încurajat sa stingă in mod aleatoriu debitele, care dupa opinia primei instante oricum contribuabilul era obligat sa efectueze plata la scadentele indicate ulterior fara sa retina faptul ca aceste debite nu erau inca constituite si declarate pentru a fi inscrise in înștiințare. Mai mult, recurenta arată că este nelegală afirmația primei instanțe cum ca . nu este vătămata in vreun fel de stingerea debitelor scadente ulterior, in condițiile in care este previzibil efectul unei imputații a plații pentru datorii nescadente in detrimentul celor deja scadente, si anume crearea de accesorii in mod artificial. Pentru a argumenta aceste aprecieri susține ca la data de 25.04.2012 . nu putea sa anticipeze obligațiile de plata la bugetul de stat pe lunile următoare intrucat intocmirea declarației- documentul fiscal prin care sunt constituite si declarate obligațiile bugetare - are la baza ca document justificativ balanța contabila care se incheie dupa ultima zi din luna, iar declarațiile au termen de depunere conform Codului fiscal dupa data de 25 a lunii următoare pentru luna precedenta.

Intimata pârâtă Agenția Naționala de Administrare Fiscala a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În primul rând a fost invocată excepția de nulitate a recursului conform art. 483 cod proc. civilă, întrucât se constata ca: -lipsește sediul intimatei;

-motivele de recurs sunt indicate in mod greșit, având in vedere ca dosarului de fata ii sunt aplicabile dispozitiie NCPC, respectiv s-a indicat art.299 si 304 A1 din C.pr.civ.;

-lipsește semnătura consilierului juridic care a formulat recursul.

Pe fond, a susținut intimata că in mod corect, instanța de fond a reținut ca decizia nr._/06.03.2013 emisa de A., este legala si temeinica, iar, stingerea creanțelor s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor legale.

Astfel, arată ca organul fiscal, in urma analizării modului de stingere a obligațiilor de plata cu sumele din OP nr. 355/25.04.2012, nr. 356/25.04.2012, nr. 482/24.05.2012, nr. 484/24.05.2012 si nr. 485/24.05.2012 si nr. NC2008/25.05.2012, din înștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale nr. 1/02.07.2012, a constatat ca recurenta-reclamanta a efectuat plați in contul unic, iar prin efectuarea stingerii, in mod corect, s-au stins obligațiile de plata existente la acel moment.

În cauza sunt incidente prevederile art. 114 din OG nr. 92/2003, potrivit cărora plățile către organele fiscale se efectuează prin intermediul trezoreriilor, băncilor si se vor vira ..

Distribuirea acestor plați realizate de contribuabili in contul unic, asa cum rezulta din prevederile art. 114 alin. 2A2 din OG nr. 92/2003, este atributul exclusiv al organului fiscal, care va prelua plățile si le va distribui pe fiecare buget sau fond, proporțional cu obligațiile datorate de contribuabili, iar ordinea in care se sting aceste datorii este cea prevăzuta la art. 114 alin. 2A3 si art. 115 din OG nr. 92/2003.

Astfel, stingerea se realizează mai intai pentru impozitele si contribuțiile cu reținere la sursa, pentru alte obligații datorate si apoi pentru accesoriile acestor debite, urmând a se stinge mai intai cel mai vechi debit care se stabilește in funcție de data scadentei obligației de plata datorata bugetului de stat.

In aceste condiții, organul fiscal, in data de 02.07.2012 prin instiintarea ce face obiectul prezentului dosar, a procedat la distribuirea si stingerea obligațiilor datorate de recurenta-reclamanta cu respectarea prevederilor art. 114 si art. 115 din OG nr. 92/2003, in sensul ca a stins mai intai obligațiile de plata cu reținerea la sursa si apoi alte obligații datorate in ordinea vechimii acestora, asa, cum, in mod corect, a reținut si instanța de fond.

Astfel, prin Declarația fiscala nr._-2/18.06.2012 depusa de recurenta-reclamanta la organul fiscal, aceasta a declarat că are de plată către bugetul de stat suma de 11.961 lei cu titlu de contribuție pentru accidente de muncă aferentă lunii mai 2012, iar termenul scadent al acesteia era la data de 25.06.2012.

Recurenta-reclamanta prin OP nr. 355/25.04.2012 a achitat în contul unic suma de 11.961 lei, sumă care nu a fost distribuită până la data de 02.07.2012, motivat de faptul că societatea figura în evidențele organelor fiscale cu sume achitate în plus pentru acest tip de contribuție.

Prin urmare, suma achitată prin acest ordin de plată a fost utilizată pentru a stinge obligațiile de plată ale recurentei-reclamante, după cum urmează:

- suma de 11.376 lei a fost folosită conform înștiințării de plată ce face obiectul prezentului dosar pentru stingerea parțială a debitului datorat pentru contribuația de accidente de muncă ce era declarată de societatea pentru luna mai și care avea scadenta la data de 25.06.2012;

-suma de 585 lei a fost folosită conform unei înștiințării de plata anterioara pentru stingerea parțială a obligației de plată datorată pentru contribuția de accidente de muncă pentru luna aprilie și care avea scandeta la data de 25.05.2012.

În atare situație, întreaga sumă achitată de recurenta-reclamantă prin OP nr. 355/25.04.2012 a fost folosită pentru stingerea obligațiilor de plată datorate pentru același tip de impozit datorat de reclamantă pentru luna aprilie si mai, motivat de faptul că, asa cum am menționat in precedent, societatea a figurat la un moment dat cu sume achitate în plus.

Astfel că, organul fiscal nu ar fi putut ca, pentru sumele plătite în contul unic prin acest ordin, să realizeze stingerea sumelor datorate de către recurenta-reclamantă pentru luna martie. întrucât acestea erau deja achitate.

In acest sens, s-au respectat prevederile art.115 alin. 1 lit.b) din OG nr.92/2003, potrivit cărora "se sting obligațiile fiscale principale, in ordinea vechimi si apoi obligațiile fiscale accesorii", asa, cum, in mod corect, a reținut si instanța de fond

Menționează faptul ca, situația este identică și în ceea ce privește celelalte ordine de plată pentru care recurenta-reclamantă contesta stingerea, motiv pentru care, în continuare, redăm succint modalitatea de stingere realizată de organele fiscale, care s-a realizat după cum urmează:

-prin OP nr. 356/25.04.2012, reclamanta a achitat suma de 21.700 lei la Varsaminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate, sumă care a fost folosită pentru a stinge parțial debitul in suma de 20.576 lei datorat pentru luna aprilie cu scadenta 25.05.2012 (înștiințarea de plată anterioara celei ce face obiectul prezentului dosar) si suma de 1.124 lei a stins parțial debitul datorat pentru luna mai cu scadenta 25.06.2012 (stingere efectuată prin înștiințarea ce face obiectul prezentului dosar);

-prin OP nr. 482/24.05.2012, reclamanta a achitat suma de 16.686 lei achitata la Șomaj angajator, sumă care a fost folosită pentru a stinge parțial debitul in suma de 7.460 lei datorat pentru luna aprilie cu scadenta 25.05.2012 (înștiințarea de plată anterioara celei ce face obiectul prezentului dosar) si suma de 9.226 lei a stins parțial debitul datorat pentru luna mai cu scadenta 25.06.2012 (stingere efectuată prin înștiințarea ce face obiectul prezentului dosar);

-prin OP nr. 484/24.05.2012, reclamanta a achitat suma de 11.506 lei achitata la Contribuția de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator, sumă care a fost folosită pentru a stinge parțial debitul in suma de 375 lei datorat pentru luna mai cu scadenta 25.06.2012 (înștiințarea de plată ce face obiectul prezentului dosar) si suma de 11.131 lei a stins parțial debitul datorat pentru luna iunie cu scadenta 25.07.2012 (stingere efectuată prin înștiințare ulterioara celei ce face obiectul prezentului dosar);

-prin OP nr. 485/24.05.2012, reclamanta a achitat suma de 21.700 lei achitata la Varsaminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate, sumă care a fost folosită pentru a stinge parțial debitul in suma de 19.876 lei datorat pentru luna mai cu scadenta 25.06.2012 (înștiințarea de plată ce face obiectul prezentului dosar) si suma de 1.824 lei a stins parțial debitul datorat pentru luna iunie cu scadenta 25.07.2012 (stingere efectuată prin înștiințare ulterioara celei ce face obiectul prezentului dosar);

-suma de 8.348 lei din NC nr. 2008/24.05.2012, a fost folosita pentru a stinge parțial debitul in suma de 3.739 lei datorat pentru luna aprilie cu scadenta 25.05.2012 (stingere efectuată prin înștiințare anterioara celei ce face obiectul prezentului dosar) si suma de 4.609 lei a stins parțial debitul datorat pentru luna mai cu scadenta 25.06.2012 (înștiințarea de plată ce face obiectul prezentului dosar).

Având in vedere cele menționate, stingerea a operat in mod corect, cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de art.115 alin.1 lit.b) din OG nr.92/2003.

Curtea de Apel București s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art. 96 alin. 3 Cod procedură civilă, precum și ale art.20 din Legea nr.554/2004.

Verificând sentința civilă recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate, a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că prezentul recurs este neîntemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Motivul de casare identificat de Curte pe baza susținerilor din cererea de recurs este cel prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 NCPC, atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

În privința excepției de nulitate a recursului invocată de intimată, Curtea observă că motivele de recurs invocate sunt susceptibile de a fi încadrate într-unul dintre motivele de neleglaitate prev. de art. 488 cod proc. civilă, motiv pentru care excepția invocată va fi respinsă ca nefondată.

Curtea reține că în speță sunt incidente prevederile art.115 alin.1 lit.b C.pr.fisc.. potrivit acestui text de lege, dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuții și alte sume reprezentând creanțe fiscale, prin plata efectuată se sting toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii, și apoi obligațiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii.

Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, în cauza de față, datoriile ce urmau a fi stinse prin plăți din contul unic au fost stabilite de organul fiscal, în temeiul art.114 C.pr.fisc. În condițiile în care reclamanta a efectuat plățile în lunile aprilie-mai 2012 în contul unic, este irelevant că pe ordinele de plată a indicat în mod expres ce debitele dorește să achite, organului fiscal fiindu-i recunoscut dreptul de a distribui sumele conform metodologiei aprobate prin OMFP nr.1314/2007, pe categorii de obligații, principale sau accesorii și în ordinea vechimii debitului.

Astfel, organul fiscal a procedat la distribuirea si stingerea obligațiilor datorate de recurenta-reclamanta cu respectarea prevederilor art. 114 si art. 115 din OG nr. 92/2003, in sensul ca a stins mai intai obligațiile de plata cu reținerea la sursa si apoi alte obligații datorate in ordinea vechimii acestora, asa, cum, in mod corect, a reținut si instanța de fond.

Se reține că prin Declarația fiscala nr._-2/18.06.2012 depusa de recurenta-reclamanta la organul fiscal, aceasta a declarat că are de plată către bugetul de stat suma de 11.961 lei cu titlu de contribuție pentru accidente de muncă aferentă lunii mai 2012, iar termenul scadent al acesteia era la data de 25.06.2012.

Recurenta-reclamanta prin OP nr. 355/25.04.2012 a achitat în contul unic suma de 11.961 lei, sumă care nu a fost distribuită până la data de 02.07.2012, motivat de faptul că societatea figura în evidențele organelor fiscale cu sume achitate în plus pentru acest tip de contribuție.

Prin urmare, suma achitată prin acest ordin de plată a fost utilizată pentru a stinge obligațiile de plată ale recurentei-reclamante, după cum urmează:

- suma de 11.376 lei a fost folosită conform înștiințării de plată ce face obiectul prezentului dosar pentru stingerea parțială a debitului datorat pentru contribuația de accidente de muncă ce era declarată de societatea pentru luna mai și care avea scadenta la data de 25.06.2012;

-suma de 585 lei a fost folosită conform unei înștiințării de plata anterioara pentru stingerea parțială a obligației de plată datorată pentru contribuția de accidente de muncă pentru luna aprilie și care avea scandeta la data de 25.05.2012.

În acest context, este evident că nu există niciun motiv de nelegalitate a modalității de compensare și de stingere a debitelor recurentei, potrivit celor de mai sus, motiv pentru care se constată că recursul declarat este nefondat.

Pentru aceste considerente, în temeiul disp. 496 cod proc. civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă . LOCOMOTIVE ȘI UTILAJE – CFR IRLU SA cu sediul în sector 1, București, .. 38, societate în insolvență reprezentată prin administrator judiciar FIVE SPRL cu sediul în sector 1, București, .. 33A împotriva Sentinței civile nr.7349/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal ( fosta Secție a IX-a C.) în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata – pârâtă A. – DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI, sector 5, București, ., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 30.04.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

V. R. M. G. M. E. L. S.

GREFIER

M. LUCREȚIA

Redactat/tehnoredactat – jud. G.M.E.

JUD. FOND I. C. - Tribunalul București – Secția a II-a C. Administrativ și Fiscal ( fosta Secție a IX-a C.)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 2442/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI