Anulare act administrativ. Decizia nr. 1539/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1539/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 20409/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.1539
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.03.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
JUDECĂTOR: U. D.
GREFIER: C. D.
Pe rol pronunțarea asupra cererii de recurs formulate de recurenta reclamantă ., împotriva sentinței civile nr.4268/06.06.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 13.03.2015 când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererile înregistrate inițial pe rolul Judecătoriei B., la data de 17.09.2012 sub nr._/94/2012 și Curtea de Apel București, la data de 15.01.2013 sub nr._, contestatoarea . în contradictoriu cu intimata Administrația F. Pentru Mediu, a formulat contestație împotriva titlului executoriu nr._/28.07.2012 emis în dosarul de executare nr._/2012 de către intimată, a deciziei de impunere nr.197/1.06.2012, a deciziei accesorii nr._/17.01.2012 și, în subsidiar, împotriva raportului de inspecție fiscală nr.197/1.06.2012, solicitând instanței anularea titlului executoriu nr._/28.07.2012 emis în dosarul de executare nr._/2012 de către intimată, a deciziei de impunere nr.197/1.06.2012, a deciziei accesorii nr._/17.01.2012 și obligarea intimatei la refacerea raportului de inspecție fiscală și emiterea unei noi decizii de impunere.
În motivare, contestatoarea a arătat că prin decizia de impunere nr.197/_/1.06.2012 emisă de intimata Administrația F. Pentru Mediu, ca urmare a unei inspecții fiscale desfășurate la sediul societății contestatoare, s-au verificat modul de constituire și de întocmire a declarațiilor lunare privind obligațiile de plată la veniturile F. pentru Mediu, modul de calcul și conducere a evidenței fiscale și contabile în perioada 1.01.2007 – 31.12.2011.
Contestatoarea a mai arătat că decizia de impunere este nelegală. Sumele stabilite de Administrația F. Pentru Mediu în sarcina contestatoarei sunt datorate numai în parte, respectiv pentru tipurile de ambalaje pentru care contestatoarea nu și-a îndeplinit obiectivul anual de valorificare.
A mai arătat că deși a formulat, în termen legal, contestație pe cale administrativă, Administrația F. Pentru Mediu nu a soluționat contestația ci a emis Titlul executoriu nr._/28.07.2012 în baza deciziilor contestate și a emis somația nr._/16.08.2012.
În drept: art. 172-173 din OG nr. 92/2003.
În dovedire, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar un set de acte, în copii certificate.
Intimata Administrația F. Pentru Mediu a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei B., excepția inadmisibilității, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației.
În dovedire, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 4768/2013 Judecătoria B. a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – secția de contencios administrativ și fiscal unde a fost înregistrată la data de 09.08.2013 sub nr._/3/2013.
Prin sentința civilă nr. 1104/2013 Curtea de Apel București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – secția de contencios administrativ și fiscal unde a fost înregistrată la data de 03.06.2013 sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din 21.10.2013 pronunțată de Tribunalul București – secția C. în dosarul nr._/3/2013, tribunalul, în raport de dispozițiile art. 163 Cod procedură civilă, a admis excepția de litispendență invocată din oficiu și a dispus reunirea dosarului nr._/3/2013 sub nr._ .
Intimata Administrația F. pentru Mediu a formulat întâmpinare, înregistrată la instanță la data de 28.08.2013, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În cauză s-a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri. Instanța a încuviințat și administrat și proba cu expertiză tehnică în specialitatea contabilitate-fiscalitate solicitată de reclamantă.
Prin sentința civilă nr. 4268/6.06.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că, prin Decizia de impunere nr. 197/01.06.2012 a fost stabilită în sarcina reclamantei obligații principale reprezentând ambalaje bunuri ambalate conform art. 9 alin. 1 lit. d din OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, în cuantum de_,32 lei dobânzi de întârziere în cuantum de_,64 lei și penalități întârziere în cuantum de_,65 lei, de asemenea obligații principale reprezentând poluant mobil în cuantum de 44 lei și dobânzi de întârziere în cuantum de 55,54 lei, totalul general fiind de_ lei. La baza deciziei a fost avut în vedere Raportul de inspecție fiscală nr. 197/01.06.2012 care a constat diferența față de creanțele fiscale declarate. Împotriva acestei decizii de impunere reclamanta a formulat contestație respinsă prin decizia nr. 132/17.08.2012.
Astfel, Tribunalul a constatat ca in perioada vizata de control în acest domeniu erau aplicabile prevederile HG nr. 621/23.06.2005, privind gestionarea ambalajelor și a deseurilor de ambalaje si Ordinul MMGA nr. 578/06.06.2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru mediu. Prin urmare potrivit art. 33 din OMMGA nr. 578/2006- (1) Obiectivul anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje se realizează în mod individual, conform prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 621/2005, prin:
a) valorificarea de către operatorii economici responsabili a deșeurilor de ambalaje generate și a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piață;
b) încredințarea de către operatorii economici responsabili a deșeurilor de ambalaje generate și a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piață, în baza unui contract, unui operator economic valorificator.
(2) Operatorii economici responsabili trebuie să facă dovada preluării/colectării de pe piață a propriilor ambalaje.
(3) Operatorii economici responsabili care au optat pentru realizarea obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje în mod individual trebuie să dovedească realizarea acestuia prin documente justificative din care să rezulte:
a) situația privind deșeurile de ambalaje generate și a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piața națională pe tip de material;
b) situația privind valorificarea deșeurilor de ambalaje/contractul încheiat cu un operator economic valorificator, în scopul îndeplinirii obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje;
c) situația eliberată de către operatorul economic valorificator, prin care să se evidențieze distinct cantitățile de deșeuri de ambalaje valorificate, pe tip de material, dintre cele preluate de la operatorii economici responsabili, precum și metoda de valorificare.
(4) Operatorii economici responsabili sunt obligați să menționeze în documentele de însoțire a deșeurilor de ambalaje dacă încredințarea spre valorificare a acestora se face în scopul îndeplinirii obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje. De asemenea art. 34 prevede că operatorii economici responsabili, care au optat pentru realizarea în mod individual a obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje conform prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 621/2005, sunt obligați:
a) să stabilească lunar, pentru fiecare tip de material, cantitățile de ambalaje introduse pe piața națională;
b) să stabilească lunar, pentru fiecare tip de material, cantitățile de deșeuri de ambalaje generate, precum și cantitățile de ambalaje preluate/colectate de pe piața națională și încredințate spre valorificare, exclusiv deșeurile de producție;
c) să declare lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea, diferența dintre obiectivul calculat utilizându-se procentajul stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 ca obiectiv de valorificare anual și obiectivul efectiv realizat;
d) să declare și să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfășurat activitatea, suma datorată pentru neîndeplinirea obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje aferente bunurilor ambalate și/sau ambalajelor de desfacere introduse pe piața națională, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 621/2005; iar art. 35. prevede că operatorii economici responsabili, care au optat pentru realizarea obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje prin transferul responsabilității, conform prevederilor art. 16 alin. (2) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 621/2005, sunt obligați:
a) să stabilească lunar, pentru fiecare tip de material, cantitățile de ambalaje introduse pe piața națională;
b) să obțină lunar de la operatorul economic căruia i-au transferat responsabilitatea pentru realizarea obiectivului anual de valorificare, pentru fiecare tip de material, situația cantităților de deșeuri de ambalaje valorificate în numele lui, precum și metoda de valorificare;
c) să declare lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea, diferența dintre obiectivul calculat utilizându-se procentajul stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 ca obiectiv de valorificare anual și obiectivul efectiv realizat;
d) să declare și să plătească anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui în care s-a desfășurat activitatea, suma datorată pentru neîndeplinirea obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje aferente bunurilor ambalate și/sau ambalajelor de desfacere introduse pe piața națională, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 621/2005; art. 36 prevede că în cazul în care operatorii economici responsabili au optat pentru realizarea obiectivului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje prin transferarea responsabilității, aceștia sunt obligați să raporteze operatorului economic autorizat pentru preluarea responsabilității numai cantitățile de ambalaje introduse pe piața națională după data semnării contractului.
Potrivit art. 16. din HG nr. 621/2005 - (1) Pentru realizarea obiectivelor naționale, operatorii economici au responsabilitatea atingerii obiectivelor de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și, respectiv, reciclare anuale, prevăzute în anexa nr. 4, după cum urmează:
a) operatorii economici care introduc pe piață produse ambalate sunt responsabili pentru ambalajele primare, secundare și terțiare folosite la ambalarea produselor lor;
b) operatorii economici care ambalează produse ambalate sunt responsabili pentru ambalajele secundare și terțiare pe care le introduc pe piață;
c) operatorii economici care introduc pe piață ambalaje de desfacere sunt responsabili pentru ambalajele respective introduse pe piață.
(2) Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare, a deșeurilor de ambalaje se pot realiza:
a) individual, de către operatorii economici prevăzuți la alin. (1) lit. a)-c), prin gestionarea deșeurilor de ambalaje generate și a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piață;
b) prin transferarea responsabilității către un operator economic autorizat de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.
(3) Operatorii economici autorizați de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor pentru preluarea responsabilității realizării obiectivelor anuale sunt responsabili pentru ambalajele pentru care au preluat responsabilitatea de la operatorii economici prevăzuți la alin. (1). (5) Cantitățile de deșeuri de ambalaje care sunt valorificate sau încredințate spre valorificare de către operatorii economici care au transferat responsabilitatea se comunică operatorului economic autorizat să preia responsabilitatea, iar cantitățile respective se constituie ca parte din obligațiile acestora pentru atingerea obiectivelor prevăzute la alin. (1).
Avand in vedere aceste dispozitii legale ce reglementeaza atat obligatia reclamantei de a participa la realizarea obiectivelor nationale de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și, respectiv, reciclare anuale a deseurilor, dar si modalitatea in care aceasta trebuie sa actioneze in acest scop, in calitate de operator economic responsabil, care introduce pe piata produse ambalate, dar si inscrisurile din dosar, tribunalul constata ca reclamanta nu a facut dovada provenienței deșeurilor de carton predate către .. Tribunalul constată că între reclamantă și . a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare deșeuri nr. 3/05.01.2007, însă pe facturile predate de reclamantă către acestă societate nu există mențiuni referitoare la deșeurile de ambalaje și nici că au fost predate în vederea îndeplinirii obiectivelor de valorificare prevăzute de HG nr. 621/2005. Prin urmare, Tribunalul a constatat că la dosarul cauzei, reclamanta nu a depus nici un înscris din care să rezulte că deșeurile de carton au fost predate în vederea îndeplinirii obiectivelor de valorificare prevăzute de HG nr. 621/2005.
De asemenea Tribunalul a aratat că în cauză a fost efectuat raportul de expertiză contabilă judiciară de către expert contabil A. V. care a constat cuantumul contribuției datorate pentru diferența dintre obiectivele anuale de valorificare și cantitățile efectiv valorificate în perioada 01.01._11 perioada avută în vedere în decizia de impunere, ca fiind_,32 lei.
Prin urmare având în vedere aceste considerente, textele legale menționate și concluziile raportului de expertiză, Tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești în termen legal a formulat recurs recurenta reclamantă ., arătând că hotărârea deroga de la dispozițiile legale aplicabile si este străină de principiul aflarii adevarului consacrat de dispozițiile art. 22 din Codul de procedura civila.
Referitor la faptul ca societatea subscrisa nu a făcut dovada provenienței deșeurilor din ambalaje de carton predate către agentul valorificator Repap S.R.L.
Atrage atentia asupra prevederilor deciziei de soluționare nr. 132/17.08.2012, in cuprinsul careia s-a retinut ca prin Încheierea contractului nr. 3/05.01.2007 (cu agentul valorificator REPAP S.R.L.), societatea reclamantă a inteles sa-si indeplinesca obligațiile privitoare la Îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deșeurilor din ambalaje, in mod individual, motiv pentru care a predat către operatorul valorificator o cantitate de_ kg de deșeuri de ambalaje din carton.
Astfel, intreaga verificare privitoare la cantitatea si natura deșeurilor de ambalaje din carton predata pentru valorificare, s-a bazat si pe efectuarea controlului incrucisat la agentul economic valorificator REPAP S.R.L., in conformitate cu avizul nr._/06.04.2012. In urma acestui control s-a constatat ca:
-intreaga cantitatea predata agentului valorificator reprezintă deșeuri de ambajale din carton, aceasta fiind predata pentru valorificare către diverși agenți economici specializați (Repap si EcoRom Ambalaje), si, mai mult decât atat, a fost declarata in vederea preluării responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare;
-chiar daca societatea subscrisa nu a mentionat pe facturile de vanzare scopul predării, o parte din deseurile de ambalaje din carton (5480kg din totalul de 59940kg ) a fost considerata ca fiind reciclata in numele si pentru Îndeplinirea obiectivelor de valorificare ce reveneau subscrisei;
Asa cum rezulta din actele normative citate de instanta de fond, actele incheiate in executarea contractului cu Repap S.R.L. si actelor incheiate in urma controlului incrucisat efectuat de intimata parata in gestiunea agentului economic valorificator Repap S.R.L., aceste deșeuri din abalaje de carton erau proprietatea societatii subscrise si proveneau din activitatea desfasurata de aceasta in perioada dedusa raportului de inspecție fiscala. In situatia in care ar fi acceptata ipoteza dezvoltata de instanta de fond, toate deseurile de ambajale reciclate si valorificate de agenții specializați in sistemul de preluare a responsabilitatii, nu ar mai fi valabile, intrucat aceste deșeuri nu provin de la agenții in numele carora se valorifica ci de la alte entitati, străine de aceștia. Or, o astfel de ipoteza nu poate fi acceptata intrucat contravine scopului declarat al actelor normative mai sus citate.
Mai mult decât atat, trebuie retinut caracterul discreționar prin care din totalul de_,00 kg predate către Repap S.R.L. numai o parte - 5480,00 kg, a fost considerata ca fiind reciclata in numele si pentru Îndeplinirea obiectivelor de valorificare ce reveneau subscrisei, aspecte asupra carora instanta de fond a omis sa se aplece si sa se pronunțe.
b)Referitor la faptul ca pe facturile fiscale emise in urma predării deșeurilor din ambalaje nu exista mențiuni privitoare la predarea acestora in vederea Îndeplinirii obiectivelor de reciclare si/sau valorificare, trebuie retinut ca lipsa acestei mențiuni nu a impiedicat valorificarea si reciclarea efectiva a acestora, scopul legii fiind astfel satisfacut.
Potrivit disp. art. 27 alin. 4 din HG nr. 621/2005, cantitatile de deșeuri de ambalaje mentionate la art. 24 alin. 1 lit. c) si d) din aceeași hotarare se iau in calcul pentru indeplinirea obiectivelor de valorificare sau incinerare cu recuperare de energie a deșeurilor de ambalaje numai daca se regăsesc in facturile de vanzare si, dupa caz, prestarea serviciului de ridicare a deșeurilor de ambalaje.
Potrivit disp. art. 24 alin. 1 lit. c) din HG nr. 621/2005, operatorii economici responsabili care realizeaza obiectivele anuale de valorificare sau incinerare in instalatii de incinerare cu recuperare de energie a deșeurilor de ambalaje, in mod individual, in acord cu disp. art. 16 alin. 2 lit. a) din HG nr. 621/2005, trebuie sa detina situatii întocmite in baza documentelor justificative contabile si extracontabile, pentru cantitatile de deșeuri de ambalaje proprii incredintate, in baza unui contract, unui operator economic valorificator sau unui operator economic care deține o instalatie de incinerare cu recuperare de energie.
Asa cum a aratat si pe calea contestatiei, au fost Îndeplinite principiile prevăzute de art. 4 alin. 2 din HG nr. 621/2005, principii aplicabile gestionarii deșeurilor de ambalaje si anume reciclarea deșeurilor de ambalaj, prin faptul ca intreaga cantitate de deșeuri din ambalaje a fost reciclata de Repap S.R.L. respectiv ECO- ROM AMBALAJE S.A., fapt confirmat expres atat de controlul incrucisat efectuat la agentul economic valorificator Repap S.R.L. cat si de raportul de inspecție fiscala contestat. Instanta de fond a omis sa se pronunțe asupra acestor aspecte.
De asemenea, contrar motivatiei care sta la baza hotararii de fond, subscrisa a incheiat contracte cu agenții economici valorificatori, fapt ce nu lezeaza atingerea obiectivului anual de valorificare, legiuitorul neimpunand o anumita natura juridica a contractului pe baza caruia are loc predarea deșeurilor din ambalaje, cu trimitere la disp. art. 27 alin. 4 coroborate cu disp. art. art. 24 alin. 1 lit. c) din HG nr. 621/2005
c)Privitor la cuantumul corect al contribuției datorate pentru diferența dintre obiectivele anuale de valorificare si cantitatile efectiv valorificate
Întrucât instanta de fond s-a limitat la enunțarea unei concluzii consemnate prin raportul de expertiza intocmit in cadrul dosarului, fara a arata si dezvolta motivele pentru care s-a oprit asupra acestei concluzii, a condus la emiterea unei hotarari nelegale si neîntemeiate, fiind acceptate astfel o baza de impunere stabilita aleatoriu si un nivel de contributie stabilit retroactiv.
Astfel, potrivit raportului de expertiza contabila, insusit nemotivat de instanta de fond, nivelul contribuției datorate pentru cantitatile de ambalaje introduse pe piața naționala in perioada 01.01._07 este de 1 leu/kg, iar cel al contribuției datorate pentru diferența dintre obiectivele anuale de valorificare si cantitatile efectiv valorificate in perioada 01.01._11 este de 2 lei/kg. Concluzia a fost motivata prin raportarea la dispozițiile modificatoare ale OG nr. 25/2008, respectiv disp. art. 9 lit. d) coroborate cu disp. art. 11 alin. 2 din OUG nr. 1^6/2005, potrivit carora contributia de 2 lei/kg se aplica incepand cu 01.01.2008.
Concluziile astfel formulate sunt eronate si nelegale, prin aplicarea retroactiva a unor dispoziții legale modificatoare care nu-si găsesc corespondentul in situatia de fapt.
Astfel, potrivit disp. art. 23 din codul de procedura fiscala dreptul de creanța fiscala si obligația fiscala corelativa se nasc in momentul in care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le genereaza, daca legea nu prevede altfel.
Potrivit disp. art. 10 alin. 3 dia OUG nr. 196/2005, operatorii economici care introduc pe piața naționala bunuri ambalate, sunt obligate sa declare lunar, pana la data de 25 ale lunii urmatoare celei in care s-a desfasurat activitatea respectiv cantitatile de ambalaje valorificate.
Potrivit disp. ordinului MMGA nr. 549/2006, declarațiile privind obligațiile la fondul pentru mediu se depun in format editat pe suport hârtie sau in format electronic la Administrația F. pentru Mediu.
Potrivit prevederilor anexei nr. 1 la același ordin, declarația lunara la care fac referire disp. art. 10 alin. 3 din OUG nr. 196/2005 se completeaza astfel:
a)la rubrica ""luna" se inscrie cu cifre arabe numărul lunii la care se refera obligația, acest lucru fiind valabil si pentru obligațiile cu termen scadent semestrial sau anual; de exemplu: 06 pentru obligațiile de plată reprezentând taxele pentru emisiile de poluanți în atmosferă, provenite de la surse mobile, 12 pentru obligațiile de plata reprezentând taxa de 1 leu (RON)/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piața națională de către producătorii și importatorii de bunuri ambalate și ambalaje de desfacere, aferente lunii decembrie;
b)la secțiunea "Date privind obligația bugetara", pentru fiecare obligație de plată prevăzută în OUG nr. 196/2005, datorată pentru perioada de raportare, cu termen de declarare lunar, semestrial sau anual, se completează în același formular tabelul generat cu ajutorul programului informatic de asistență. Sumele reprezentând obligații constituite în perioada de raportare la care se referă Declarația privind obligațiile la Fondul pentru mediu, se înscriu în rândurile corespunzătoare. în situația în care, pentru perioada de raportare nu rezultă sume datorate reprezentând contribuții și taxe, pentru care persoanele juridice și persoanele fizice au dobândit calitatea de contribuabili la bugetul F. pentru mediu, acestea se înscriu cu cifra O (zero);
c)potrivit capitolul III "Depunerea sau transmiterea Declarației privind obligațiile la Fondul pentru Mediu si a Declarației rectificative privind la Fondul pentru Mediu, din aceeași anexa, termenele de declarare a obligațiilor la Fondul pentru Mediu sunt prevăzute in actele normative in vigoare astfel: lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea, pentru: a) cantitățile de ambalaje introduse pe piața națională și cantitățile valorificate, în vederea stabilirii diferenței dintre obiectivul anual de realizat, prevăzut de legislația privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, și cel efectiv realizat. Declarațiile se completează și se depun/transmit de producătorii și importatorii de bunuri ambalate și/sau ambalaje de desfacere (...)";
d) mai mult decât atat, in cuprinsul aceleiași anexe este mentionat expres ca „Prezenta declarație reprezintă titlu de creanță și produce efectele juridice ale înștiințării de plată de la data depunerii acesteia, în condițiile legii".
Prin coroborarea dispozițiilor legale mai sus aratate si citate, se desprinde certitudinea ca baza de impunere, cu privire la obligațiile datorate pentru cantitatile rezultate ca diferența intre obiectivul de valorificare si cantitatile efectiv valorificate, se constituie lunar, odata cu scadenta obligației de depunere sau transmitere a declarației către Administrația F. pentru Mediu.
Ca o consecința a acestei interpretări clare si fara echivoc, in acord cu dispozițiile art. 23 din codul de procedura fiscala mai sus invocate si citate, dreptul de creanța fiscala si obligația fiscala corelativa au luat naștere, potrivit legii, la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au desfasurat activitati de introducere pe piața naționala de bunuri ambalate.
Pentru toate aceste motive considera intemeiata critica legata de greșita aplicare a contribuției de 2 lei pentru fiecare kilogram de deseu rezultat din ambalaje, contributia majorata - asa cum a fost modificata prin OG nr. 25/2008 din data de 27 august 2008 - urmând a fi aplicata asupra cantitatilor generate incepand cu luna septembrie 2008 iar nu pentru intreg anul 2008, cum in mod greșit s-a retinut prin raportul de expertiza confirmat de hotararea atacata.
Pentru toate motivele mai sus expuse, solicita casarea Sentintei Civile nr. 4268/06.06.2014 pronuntata de Tribunalul București in dosar nr._, reținerea cauzei spre rejudecare si admiterea contestatiei îndreptate împotriva deciziei de soluționare nr. 132/17.08.2012, deciziei de impunere nr. 197/_/01.06.2012 si a raportului de inspecție fiscala nr. 197/_/01.06.2012, cu consecința anularii actelor atacate.
In drept, disp. art. 483-488 (1) pct. 6 din Codul de procedura civila.
In temeiul disp. art. 24(2) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, anexează, in original, chitanta .-2015 nr. 665/21.01.2015 si nr. 666/21.01.2015, in valoare de 100,00 lei, reprezentând taxa judiciara de timbru.
Deși a fost legal citată, intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând motivele de recurs în raport de dispozițiile legale incidente, cât și din oficiu conform art. 304 ind.1 Cod procedură civilă, susținerile părților și actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin cererea de recurs înregistrată pe rolul instanței recurenta reclamantă . critică sentința pronunțată de Tribunalul București nr. 4268/6.06.2014 ca fiind nelegală, motivat de faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor invocate în cererea de chemare în judecată și a dat o interpretare eronată actelor normative citate chiar de instanță în cuprinsul sentinței și anume H.G. nr.621/2005, limitându-se la enunțarea unor concluzii din raport de expertiză pe baza căruia s-a acceptat o bază de impunere stabilită aleatoriu și un nivel de contribuție stabilit retroactiv.
Prin decizia de impunere nr.197/1.06.2012 s-au stabilit în sarcina recurentei reclamante obligații reprezentând ambalaje bunuri ambalate conform O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu cu dobânzi de întârziere aferente și penalități de întârziere și obligații reprezentând poluant mobil, cu dobânzile de întârziere aferente conform RIF nr.197/1.06.2012, acte administrativ fiscale ce fac obiectul cauzei de față.
Se reține că inspecția fiscală a fost efectuată în perioada 25.01._12 cu obiectul verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor și respectarea prevederilor obligațiilor fiscale și contabile, precum și verificarea bazelor de impunere și stabilirea diferențelor obligațiilor de plată și accesoriilor aferente în perioada 1.01._11.
În perioada controlată erau aplicabile dispozițiile H.G. nr. 621/23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și Ordinul MMGA nr. 578/6.06.2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul a contribuțiilor și taxelor datorate la fondul de mediu.
Potrivit H.G. nr. 621/2005 act normativ reținut și de către instanța de fond ca fiind aplicabil în speță, operatorii economici responsabili trebuie să facă dovada preluării/colectării de pe piață a propriilor ambalaje și trebuie să dovedească realizarea verificării din documente justificative.
Totodată, operatorii economici responsabili au obligația să menționeze în documentele de însoțire a deșeurilor de ambalaje dacă încredințarea spre valorificare a acestora se face în scopul îndeplinirii obiectului anual de valorificare a deșeurilor de ambalaje și să declarare anual până la data de 25 ianuarie a anului următor suma datorată pentru ambalajele aferente bunurilor introduse pe piața națională stabilit prin H.G. nr. 621/2005.
Din dispozițiile legale respectiv H.G. nr. 621/2005 se reține obligația recurentei reclamante de a participa la realizarea obiectivelor naționale de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și reciclare anuală a deșeurilor și modalitatea în care trebuie să se acționeze în acest scop în calitate de operator economic care introduce pe piață produse ambalate și având în vedere și raportul de expertiză contabilă judiciară se reține că, reclamanta nu a făcut dovada din care să rezulte că deșeurile de carton ar fi fost predate conform dispozițiilor din H.G. nr. 621/2005, fiind stabilit prin expertiză și cuantumul contribuției datorate din diferențe dintre obiectivele anuale de valorificare și cele efectiv valorificate în perioada avută în vedere în decizia contestată în cauză.
Prin urmare, nu pot fi reținute motivele de recurs invocate de recurentă în ceea ce privește dispozițiile legale incidente, care au fost analizate de instanța de fond, cuantumul contribuției datorate de recurentă fiind calculat prin raportul de expertiză contabilă, astfel cum a reținut și Tribunalul București, expertiza fiind solicitată de recurenta reclamantă.
Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă recursul formulat de recurenta reclamantă . urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta reclamantă ., împotriva sentinței civile nr.4268/06.06.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
B. V. V. D. U. D.
GREFIER
C. D.
Tribunalul București - Secția a II-a
C. Administrativ și Fiscal
Jud.fond.C. A. B.
Red.jud.U.D./2 ex.
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.03.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
JUDECĂTOR: U. D.
GREFIER: C. D.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurenta reclamantă ., împotriva sentinței civile nr.4268/06.06.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că recurenta reclamanta reclamantă a solicitat judecarea în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea la data de 13.03.2015.
D I S PUN E
Amână pronunțarea la data de 13.03.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
B. V. V. D. U. D.
GREFIER C. D.
| ← Pretentii. Sentința nr. 587/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 1828/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
