Pretentii. Decizia nr. 1367/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1367/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 33806/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.1367
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.03.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. V.
JUDECĂTOR: V. D.
JUDECĂTOR: U. D.
GREFIER: C. D.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul reclamant E. I. M., împotriva sentinței civile nr.6817/23.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. A. INTERNE și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant E. I. M. personal, intimata-pârâtă DGPMB prin consilier juridic P. O., lipsind intimata M. A. Interne.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul reclamant depune note de ședință și înscrisuri, respectiv Nota-Raport privind acordarea cuantumului aferent sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior de către agenții de poliție. Comunică un exemplar al înscrisurilor reprezentantului intimatei pârâtei DGPMB.
Având cuvântul, intimata pârâtă prin consilier juridic nu se opune probei cu înscrisuri solicitată de recurentul reclamant. În ceea ce o privește, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea încuviințează recurentului reclamant proba cu înscrisuri și nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurentul reclamant E. I. M. învederează instanței că este agent de poliție din anul 2004 și și-a desfășurat activitatea doar în cadrul Poliției Rutiere. Este absolvent al Universității Româno-Americane, Facultatea de D. și cât timp cât a lucrat în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului B. a beneficiat de sporul de 25% pentru studii superioare. Odată cu mutarea sa, la cerere, în anul 2010 la DGPMB-Brigada Rutieră, i-a fost sistat acest spor inițial pentru schimbarea condițiilor de muncă. Nu au fost schimbate condițiile de muncă, lucrează în continuare la Poliția Rutieră și desfășoară aceleași activități, în prezent lucrează la Biroul Juridic al Brigăzii Rutiere. Instanța de fond a apreciat faptul că actul normativ în baza căruia se acorda acest spor a fost abrogat. Cu privire la acest fapt, opiniile instanțelor de judecată au fost diferite. În cererea de chemare în judecată și în recurs a invocat o situație similară cu a sa, unde agentul de poliție a câștigat procesul, în timp ce el a pierdut procesul. La nivelul Direcțiilor de Management-Resurse Umane din cadrul inspectoratelor de poliție județene cât și a DGPMB, situațiile acestea au fost interpretate în mod neunitar. Din anul 2010 până în prezent a desfășurat activități în domeniul juridic însă nu a fost plătit. În luna februarie 2015 la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române s-a ridicat o Nota-Raport privind acordarea cuantumului aferent sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior de către agenții de poliție. Consideră că s-a interpretat în mod eronat faptul că el și-a schimbat condițiile de muncă, dar este tot polițist în cadrul Brigăzii Rutiere și este un abuz din partea intimatei. Solicită să fie repus drepturi și plata acestui spor începând cu luna octombrie 2010 și până în prezent.
Intimata pârâtă Direcția Generală de Poliție a Municipiului București prin consilier juridic, solicită admiterea excepției nulității recursului pentru motivele din întâmpinare.
Pe fondul recursului pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea soluției pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică pentru motivele expuse în întâmpinare.
Recurentul reclamant solicită respingerea excepției nulității recursului.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal la data de 18.10.2013 sub nr._ reclamantul E. I. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtii M. A. Interne si D. G. de Politie a Municipiului Bucuresti obligarea la plata sumei cuvenite și neachitate ce reprezintă valoarea financiară neimpozabilă a sporului de 25 % din salariul de funcție al agenților cu studii superioare, ca urmare a nealocării acesteia, începând cu luna martie 2010 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data efectuării plății, precum și la plata lunară a acestora începând cu acea dată; cu cheltuielilde judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a este angajat al D.G.P.M.B., în cadrul Brigăzii Rutiere, Biroul Juridic și are calitatea de funcționar public. Este absolvent al Universității Româno-Americane din București, Facultatea de D., și a avut dosarul aprobat pentru acordarea sporului de 25% din salariul de funcție al agenților cu studii superioare, contravaloarea acestuia intrând în plată și fiind efectiv achitată. In luna martie 2010, s-a transferat în cadrul aceluiași angajator (M.A.I.- IGPR), de 1 I.P.J. B., Serviciul Rutier la D.G.P.M.B., Brigada Rutieră, ambele fiind structuri ale Inspectoratului General al Poliției Române, moment de la care plata sporului sus menționat a fost sistată. Posibilitatea acordării acestui spor aste prevăzută la art.5 din Nota la O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor: agenții de poliție absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, beneficiază de un spor de 25% din salariul de funcție, dacă își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor. Ordinul respectiv este Ord. M.A.I. nr. 318/2004 privind specialitățile studiilor superioare, cursurilor postuniversitare și ale titlurilor științifice care exceptează ofițerii de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională/capacitate. Domeniile corespunzătoare studiilor superioare absolvite de agenții de poliție pentru care beneficiază de sporul de 25%. Procedura și condițiile de acordare a acestui spor sunt menționate în Capitolul III din Ordin, iar având în vedere faptul că domeniile specifice activității de poliție sunt cele juridice și economice, ordinul le menționează în mod expres în art.7 alin.l care prevede: „Studiile superioare corespunzătoare domeniilor de activitate pentru care agenții de poliție beneficiază de sporul salarial de 25% din salariul de funcție, în condițiile legii, sunt cele juridice, economice, precum și pentru alte domenii”. Potrivit art. 22 și 23 din Legea nr. 330/2009, legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, sporurile care au fost acordate sunt incluse în salariul de bază, cu condiția ca suma sporurilor acordate cumulate pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite să nu depășeascpă 30% din suma salariilor de bază. De asemenea, potrivit art. 6 alin 1 din OUG nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar: In cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezentarea ordonanță de urgentă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, soldă/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de aestea. In situația sa, îsi desfășoara activitatea în aceleași condiții cu cele ale altor angajați care primesc sporul în discuție și fără schimbarea condițiilor inițiale, rămânând tot în domeniul rutier și mai mult decât atât, desfășurând din martie 2010 activități în cadrul Biroului Juridic. Cu toate acestea, deși este absolvent de studii superioare, licențiat în științe juridice și deși a beneficiat de contravaloarea sporului de 25%, din salariul de funcție, începând cu luna martie 2010, cu încălcarea dispozițiilor legale, nu a mai primit contravaloarea acestui spor. Potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare: cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor judecătorești de contencios administrative și fiscal, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe. Menționeaza faptul că potrivit art. 2 alin. 1 pct. J din Legea 554/2004, republicată cu modificările și completările ulterioare: plângerea prealabilă este cererea prin care se solicită autorităților publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normative, în sensul revocării sau modificării acestuia. Acțiunea are ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și nu revocarea ori anularea unui act administrativ, în acest caz nefiind nevoie de efectuarea unei plângeri prealabile. Totuși, a formulat o cerere către conducerea DGPMB, prin care am solicitat plata sumei cuvenite și neachitate ce reprezintă valoarea financiară neimpozabilă a sporului de 25 % din salariul de funcție al agenților cu studii superioare, ca urmare a nealocării acesteia, începând cu luna martie 2010, însă răspunsul a fost negativ, conform adresei numărul_/18.09.2013.
In drept au fost invocate dispoz. art. 39 din Legea 360/2002, art. 16 din Ordonanța nr. 38/2003, Ordinul MAI nr. 577/2008, prevederile Codului Muncii și ale celorlalte acte normative menționate în cuprinsul prezentei.
Reclamantul a solicitat judecarea in lipsa.
Paratul MAI a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive intrucit reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (D.G.P.M.B.). Astfel, raporturile de serviciu ale reclamantului derulându-se cu Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, calculul și plata oricăror drepturi bănești către reclamant sunt, în mod exclusiv, în sarcina acestei unități și a instituției. Potrivit prevederilor art. 12 alin.(l) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și completările ulterioare, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București are personalitate juridică. MAI nu poate dispune cu privire la plata unor drepturi bănești pentru angajații unei alte instituții cu personalitate juridică. Potrivit art. 7 alin. 3 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea M.A.I., cu modificările și completările ulterioare, ministrul afacerilor interne are calitatea de ordonator principal de credite. Art. 12 alin. 5 din același act normativ prevede că ministrul afacerilor interne stabilește, prin ordin, conducătorii unităților și subunităților care au calitatea de ordonatori de credite. Astfel, în Anexa nr.7 la Ordinul m.a.i. nr. S/182/2013 privind exercitarea calității de ordonator de credite în M. A. Interne se dispune că directorul general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București are calitatea de ordonator terțiar de credite. Anexa nr. 12 din Ordinul m.a.i. nr. S/182/2013 privind exercitarea calității de ordonator de credite în M. A. Interne stabilește drepturile și îndatoririle ordonatorilor secundari și terțiari de credite din M. A. Interne. Conform pct. 2 lit. a) din Anexa nr.12 a ordinului menționat anterior ordonatorii terțiari de credite au dreptul de a angaja, lichida și ordonanța cheltuieli în limita alocațiilor bugetare aprobate, cu condiția ca respectiva cheltuială să fie prevăzută în mod expres într-un act normativ și să fie vizată pentru controlul financiar preventiv propriu de contabilul-șef sau înlocuitorul acestuia. Conform regulii instituite de prevederile art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ministrul afacerilor interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. In cauza dedusă judecății, ordonatorul principal de credite are doar obligația legală de a repartiza creditele bugetare alocate cu o astfel de destinație către ordonatorii secundari și terțiari de credite care au dreptul de a angaja, lichida și ordonanța cheltuieli în limita alocațiilor bugetare aprobate, cu condiția ca respectiva cheltuială să fie prevăzută în mod expres într-un act normativ și să fie vizată pentru controlul financiar preventiv propriu de contabilul-șef. Așadar, stabilirea și plata drepturilor bănești de care beneficiază fiecare polițist în parte, din cadrul D.G.P.M.B., sunt în competența exclusivă a șefului acestei unități, care este ordonator terțiar de credite. Partul a invocat si excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru următoarele considerente: Dreptul reclamantului la acțiunea având ca obiect achitarea sporului pretins s-a născut, așa cum se arată în cererea de chemare în judecată, în martie 2010, or, reclamantul a înțeles să formuleze cererea de chemare în judecată abia la data de 18.10.2013. Art.3 alin.l din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, în vigoare până la data de 01.10.2011, prevedea că „termenul prescripției este de 3 ani". Acest termen a fost menținut și în art.2517 Cod civil, în vigoare începând cu data de 01.10.2011, care prevede că „termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen". In concluzie, acțiunea reclamantului având ca obiect acordarea sporului salarial de 25% din salariul de funcție pentru agenții de poliție absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior s-a prescris. Pe fondul cauzei consideră acțiunea reclamantului neîntemeiată pentru următoarele considerente: C. legal care reglementează modalitatea și condițiile de acordare a sporului salarial de 25% din salariul de funcție pentru agenții de poliție absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior este reprezentat prin O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și prin O.m.a.i. nr. 318/2004 privind specialitățile studiilor superioare, cursurilor postuniversitare și ale titlurilor științifice care exceptează ofițerii de la absolvirea cursurilor de capacitatea profesională/capacitate. Domeniile corespunzătoare studiilor superioare absolvite de agenții de poliție care beneficiază de sporul salarial de 25%. Potrivit pct. 5 din Nota la Anexa nr. 1 din O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, dreptul agenților de poliție absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, de a beneficia de un spor de 25% din salariul de funcție subzista dacă își desfășurau activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne. La nivel intern, modalitatea de acordare a acestor drepturi bănești a fost reglementată de Ordinul m.a.i. nr. 318/05.08.2004 privind specialitățile studiilor superioare, cursurilor postuniversitare și ale titlurilor științifice care exceptează ofițerii de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională/capacitate. Domeniile corespunzătoare studiilor superioare absolvite de agenții de poliție pentru care beneficiază de sporul salarial de 25%. Astfel, potrivit acestor dispoziții legale (în vigoare până la data de 31.12.2009), pentru ca un agent de poliție să beneficieze de acest spor trebuia să îndeplinească mai multe condiții printre care și realizarea unor sarcini suplimentare, prevăzute în anexa la fișa postului. Sporul respectiv se acorda numai pentru perioada în care agentul de poliție își desfășura activitatea în compartimentul la care se făcea analiza solicitării de acordare a acestuia. Intrucât la data de 01.01.2010, prin . Legii - cadru nr. 330/2009 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acest spor nu a mai fost prevăzut, prin aplicarea dispozițiilor art. 6 din O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri in domeniul bugetar, cuantumul sporului pentru studii superioare a fost inclus într-o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu și a fost menținut doar atâta timp cât agenții de polihecarp au beneficiat de acest spor la data de 31.12.2009 au rămas încadrați pe funcția ocupată sau similară, în cadrul aceluiași compartiment, la momentul acordării acestui spor. Art. 48 pct. 9 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a abrogat o parte din dispozițiile O.G. nr. 38/2003, cu modificările și completările ulterioare, printre care și pct. 5 din Nota la Anexa nr. 1. Având în vedere faptul că Ordinul m.a.i. nr. 318/05.08.2004 a fost adoptat în baza pct. 5 din Nota la Anexa nr. 1 din O.G. nr. 38/2003, iar noua reglementare normativă nu a prevăzut acordarea unui astfel de spor, în conformitate cu prevederile art. 67 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a intervenit o abrogare implicită a prevederilor actului normativ intern. Totodată, arata că, potrivit art. 5 alin. (1), lit. b) din O.U.G. nr. 1/2010 „sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariate prevăzute în anexele la Legea - cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare se acordă în aceleași cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009". Prin urmare, având în vedere faptul că sporul de 25% pentru agenții cu studii superioare nu mai era prevăzut în Legea - cadru nr.330/2009 și nici în O.U.G. nr. 1/2010. acesta a fost introdus în suma compensatorie în condițiile arătate mai sus, în măsura în care agenții respectivi și-au desfășurat activitatea în anul 2010 în aceleași condiții. Art.l alin.(5) din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice prevedea că "în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în I.egea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariate, altele decât cele prevăzute de prezenta lege". Potrivit art. 5 din Legea nr.283/2011 " în anul 2012, pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, sporurile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare se stabilesc în raport cu nivelul bazei de calcul al acestora utilizate pentru luna decembrie 2011". Din interpretarea dispozițiilor legale menționate anterior, rezultă că sumele compensatorii, în care a fost inclus și sporul de 25%, acordat agenților de poliție cu studii superioare, au fost introduse în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, începând cu data de 01.01.2011. Prin urmare, aceste sume compensatorii și implicit și sporul în cauză și-au pierdut individualitatea. Acest lucru este relevat de Legea nr.283/2011 în care nu mai apare sintagma „sume compensatorii." Precizeaza că în conformitate cu prevederile art. 1 alin.(l) și (2) din Legea nr.283/2011: (1) în anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011.(2) îu anul 2012, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivii legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține In învinși nivel cu cel ce se mărită personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea in aceleasi condiții. In concluzie, având în vedere că în cursul anului 2010, respectiv în data de 15.02.2010 în perioada de aplicare a O.U.G. nr.1/2010, reclamantul s-a mutat de la Inspectoratul de Politie al județului B. la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, schimbându-si acest mod condițiile de desfășurare a activității, nu mai este îndreptățit la plata sumei anterior datei de 01.01.2010.
În drept au fost invocate dispoz. art. 205 NC.p.civ.
Paratul a solicitat judecarea in lipsa.
Parata a depus intimpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata. In motivare parata a mentionat ca, în urma absolvirii Școlii de agenți de poliție „V. L."-Câmpina, reclamantul a fost repartizat la Inspectoratul de Poliție al Județului B., la data de 30.07.2004 și a fost numit în funcția de agent debutant la Serviciul Poliției Rutiere. La data de 01.04.2009, ca urmare a absolvirii Facultății de D. din cadrul Universității Româno-Americane, reclamantul a solicitat și i s-a aprobat, acordarea sporului salarial de 25% din salariul de funcție, în conformitate cu prevederile O.M.A.I. nr.318/2004 privind specialitățile studiilor superioare, cursurilor postuniversitare și ale titlurilor științifice care exceptează ofițerii de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională/capacitate.Așa cum rezultă din Dispoziția Directorului General al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București cu numărul 618/11.03.2010: „cu data de 15.02.2010, agentul principal de poliție E. C. I. M.....agent IV la Inspectoratul de Poliție Județean B., care prin Dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție Județean B. nr.S/l49/05.02.2010 cu aplicabilitate din 15.02.2010, a fost mutat la cerere la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, se numește în aceeași funcție la Brigada Rutieră, Serviciul Accidente Ușoare.....".Reclamantul solicită prin cererea de chemare în judecată, achitarea unor drepturi bănești începând cu luna martie a anului 2010, iar acțiunea a fost înregistrată la data de 18 octombrie 2013. In acest context, înțelege în temeiul art.247-248 Cod procedură civilă, să invocăm excepția prescripției dreptului material la acțiune. Pe fondul cauzei, arătă următoarele: In cuprinsul acțiunii, reclamantul invocă ca și temei legal, dispoziții incidente care însă sunt abrogate. Astfel, acesta menționează: „Posibilitatea acordării acestui spor este prevăzută la art.5 din Nota la O.G. nr.38/2003.......".Punctul 5 din Nota la Anexa nr. 1 a O.G. nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, în vigoare până la data de 01.01.2010, prevedea următoarele:„Agenții de poliție absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, beneficiază de un spor de 25% din salariul de funcție dacă își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor". In aplicarea acestor prevederi legale a fost emis Ordinul Ministrului A. Interne nr. 318/05.08.2004 privind specialitățile studiilor superioare, cursurilor postuniversitare și ale titlurilor științifice care exceptează ofițerii de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională/capacitate, care, la Capitolul III, intitulat "Studiile superioare corespunzătoare domeniilor de activitate pentru care agenții de poliție beneficiază de sporul salarial de 25% ", prevedea condițiile și procedura de acordare a sporului în cauză.Punctul 5 din Nota la Anexa nr. 1 a O.G. nr.38/2003 a fost abrogat prin art.48 alin.l pct.9 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Astfel, în conformitate cu prevederile art.48 alin.l pct.9 din Legea nr.330/2009 „la data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă...... Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 1, 25, 29 alin. (2) și (3), art. 37, 38, 52, 55-58, pct. 1 al notei la anexa nr. 1, pct. 3 al anexei nr. 4, pct. 2 și 3 ale anexei nr. 5".Art.48 din Legea nr.330/2009 a intrat în vigoare la data de 01.01.2010. Astfel, potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.330/2009 „prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2010, cu excepția dispozițiilor art. 49-52 și ale art. 4 alin. (1) din anexa nr. VI, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I". Prin urmare, punctul 5 din Nota la Anexa nr. 1 a O.G. nr.38/2003 a fost abrogat la data de 01.01.2010.
Având în vedere că Ordinul Ministrului A. Interne nr. 318/05.08.2004, a fost emis în aplicarea punctului 5 din Nota la Anexa nr. 1 a O.G. nr.38/2003, acest ordin a fost abrogat tacit la data de 01.01.2010, având în vedere principiul de drept potrivit căruia abrogarea actului principal atrage după sine abrogarea și a actului subsecvent emis în baza celui dintâi. Abrogarea expresă a punctului 5 din Nota la Anexa nr. 1 a O.G. nr.38/2003, la data de 01.01.2010, a determinat abrogarea tacită a Ordinului Ministrului A. Interne nr. 318/05.08.2004, la aceeași dată. Reclamantul a solicitat și i s-a aprobat mutarea la cerere din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean B., la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București. Ca urmare a solicitării reclamantului începând cu data de 15.02.2010, acesta a fost mutat la cerere în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.La data de 15.02.2010 (data mutării la cerere a reclamantului) Ordinul Ministrului A. Interne nr. 318/05.08.2004 nu mai era în vigoare. Prin urmare, nu mai exista posibilitatea reluării procedurii pentru eventuala acordare, în continuare, a sporului de 25% din salariul de funcție, pentru studii superioare, reclamantului, în condițiile în care nu mai exista temei legal în acest sens. Instituția prin urmare, nu a procedat la o reanalizare a situației petentului prin reluarea procedurii pentru acordarea sporului de 25% din salariul de funcție, în conformitate cu art.10 alin.3 din Ordinul Ministrului A. Interne nr. 318/05.08.2004 care prevedea că "la mutarea în alt post procedura pentru acordarea sporului de 25% din salariul de funcție se reia conform prezentului capitol". Acest demers nu mai era posibil având în vedere abrogarea actului normativ sus-menționat la data de 01.01.2010. In situația în care punctul 5 din Nota la Anexa nr. 1 a O.G. nr.38/2003 nu ar fi fost abrogat și, pe cale de consecință, nici Ordinul Ministrului A. Interne nr. 318/05.08.2004, reclamantului nu i s-ar fi sistat acordarea sporului de 25%, după data de 15.02.2010 ci s-ar fi reluat procedura prevăzută de ordinul anterior menționat.Art.10 alin.2 din O.M.A.I. nr.318/2004 prevedea că "sporul de 25% din salariul de funcție se acordă numai pentru perioada în care agentul de poliție își desfășoară activitatea în compartimentul pentru care s-a efectuat analiza cererii" iar art.10 alin.3 din același act normativ prevedea că "la mutarea în alt post procedura pentru acordarea sporului de 25% din salariul de funcție se reia conform prezentului capitol". Acest lucru, însă, nu a mai fost posibil întrucât, așa cum am arătat, ordinul în cauză a fost abrogat, nemaiexistând temei legal pentru reluarea acestei proceduri. Art.10 alin.l din O.M.A.I. nr.318/2004 prevedea că "șeful nemijlocit le va stabili agenților de poliție ce primesc sporul de 25% din salariul de funcție, pentru perioada în care beneficiază de acesta, sarcini de muncă suplimentare, care vor fi înscrise într-o anexă la fișa postului".In perioada în care și-a desfășurat activitatea în cadrul Inspectoratul de Poliție Județean B., reclamantului i s-a întocmit o anexă la fișa postului privind activitățile suplimentare desfășurate, activități pentru care a beneficiat de sporul în cauză. Ulterior mutării petentului la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București acestuia nu i s-a mai întocmit o astfel de anexă, nemaiexistând temei legal în acest sens. Sporul de 25% se acorda pentru aceste activități suplimentare menționate în anexa la fișa postului și nu pentru activitățile înscrise în fișa postului. Ori, în lipsa unei anexe la fișa postului care să stabilească anumite activități suplimentare pe care să le desfășoare petentul în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București-Brigada Rutieră se ridică întrebarea, pentru ce activități i s-ar fi acordat acestuia sporul în cauză ulterior datei de 15.02.2010 ? Reclamantul menționează prevederile art.6 alin.l din O.U.G. nr. 1/2010 subliniind, chiar, cea mai mare parte a textului legal respectiv. Ceea ce reclamantul nu a subliniat, în textul reprodus, și care constituie elementul esențial care a stat la baza sistării acordării sporului în cauză, este propoziția: "în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții". Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.6 alin.l din O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar "în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții". Prin urmare, legiuitorul a prevăzut acordarea sumei compensatorii care să acopere diferența salarială respectivă, sub condiția desfășurării activității, ulterior datei de 01.01.2010, în aceleași condiții ca în perioada anterioară acestei date. Interpretând „per a contrario" textul de lege sus-menționat, rezultă că, în situația în care se schimbă condițiile în care persoana își desfășoară activitatea, aceasta nu va mai beneficia de suma compensatorie în cauză sau cuantumul acestei sume va fi diminuat în raport cu drepturile aferente noilor condiții de muncă. In ceea ce-1 privește pe reclamant, ca urmare a mutării sale la cerere, începând cu data de 15.02.2010, s-au modificat condițiile în care acesta își desfășura activitatea. In continuare, reclamantul susține că își desfășoară activitatea „în aceleași condiții cu cele ale altor angajați care primesc sporul în discuție....deși sunt absolvent de studii superioare, licențiat în științe juridice și deși am beneficiat de contravaloarea sporului de 25% .. ..nu am mai primit contravaloarea acestui spor". Referirea la această comparație, cu alți angajați ai instituției noastre care primesc sporul în cauză nu prezintă nicio relevanță pentru prezenta speță întrucât, în cazul polițiștilor care primesc în continuare acest spor, nu s-au schimbat condițiile de muncă, nefiind mutați în cadrul altor structuri după data de 01.01.2010. Ori, așa cum am arătat, reclamantul, după data de 01.01.2010, a solicitat mutarea din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, dându-se curs solicitării sale de mutare la cerere. Cu privire la sentința depusă de către reclamant, cu nr.2175/30.05.2011 pronunțată de către Tribunalul București, menționăm faptul că aceasta reflectă în mod evident opinia magistratului care a soluționat respectivul litigiu și în niciun caz nu poate „impune" unui alt magistrat, în mod obligatoriu pronunțarea unei sentințe asemănătoare. Totodată, nu ne aflăm în situația în care o decizie a fost pronunțată într-un recurs în interesul legii, ca să fie obligatorie pentru instanțe, potrivit art.517 alin.4 din Codul de procedură civilă, care impune: „Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I".Deși această sentință a fost folosită ca practică judiciară și depusă în cauze care au avut obiect identic, instanța învestită cu soluționarea acestora nu a ținut cont de sentința invocată. Solicita a se avea în vedere sentințele pronunțate de Tribunalul București în următoarele cauze care au avut același obiect cu cel al prezentei, respectiv: sentința civilă nr.6329/16.12.2013 pronunțată în dosarul nr._/3/2013, sentința civilă nr.6330/16.12.2013 pronunțată în dosarul nr._/3/2013, sentința civilă nr.1967/18.03.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012*. Cu privire la solicitarea petentului de a fi actualizată suma solicitată cu indicele de inflație, în situația în care onorata instanță ar admite acțiunea, arata ca: Art.4 din Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice prevede următoarele: „(1) Legea bugetară anuală prevede și autorizează, pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile bugetare, precum și reglementări specifice exercițiului bugetar. (2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.(4) Angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii. (5) Pentru acțiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament și creditele bugetare. (6) In vederea realizării acțiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv."Art.21 din actul normativ sus-menționat prevede următoarele: „(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. (2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. (3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. (4) Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele bugetare, după reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuții bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor care decurg din obligații internaționale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reținute în proporție de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuției bugetare pe primul semestru.(5) Toate instituțiile publice trebuie să aibă bugetul aprobat, potrivit prevederilor prezentei legi." In conformitate cu prevederile art.7 alin.(3) din O.U.G. nr.30/2007 privind organizarea si funcționarea Ministerului A. Interne „ministrul afacerilor interne are calitatea de ordonator principal de credite". Art.5 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române prevede următoarele: „Poliția Română are următoarea structură organizatorică:a) Inspectoratul General al Poliției Române;b) unități teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția generală de poliție a municipiului București și inspectoratele județene de poliție;c) instituții de învățământ pentru formarea și pregătirea continuă a personalului;d) alte unități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice poliției, înființate potrivit legii."Art.7 din actul normativ sus-menționat prevede următoarele: „Inspectoratul General al Poliției Române este unitatea centrală a poliției, cu personalitate juridică și competență teritorială generală, care conduce, îndrumă și controlează activitatea unităților de poliție subordonate, desfășoară activități de investigare și cercetare a infracțiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalității economico-financiare sau bancare, a altor infracțiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și orice alte atribuții date în competența sa prin lege".Potrivit dispozițiilor art.12 alin.l din Legea nr.218/2002 „în municipiul București se organizează și funcționează ca unitate cu personalitate juridică Direcția generală de poliție a municipiului București, condusă de un director general, ajutat de adjuncți".Din prevederile legale menționate mai sus se desprinde concluzia potrivit căreia M. A. Interne are calitatea de ordonator principal de credite, Inspectoratul General al Poliției Române are calitatea de ordonator secundar de credite iar Direcția Generală de Poliție a Municipiului București are calitatea de ordonator terțiar de credite și nu s-ar putea reține culpa instituției și obligarea acesteia la plata indicelui de inflație.
In drept au fost invocate dispozitiile art.205 NCpc.
Parata a solicitat judecarea in lipsa.
Reclamantul a depus raspuns la intimpinare (fila 137) prin care a precizat ca perioada pentru care solicita sporul este octombrie 2010 si pina in prezent.
Reclamantul a depus la dosar în fotocopii inscrisuri.
Parata a depus dosarul administrativ intocmit in cauza.
La termenul din 15.05.2014 tribunalul a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MAI si a constatat ca a ramas fara obiect exceptia prescriptiei, ca urmare a faptului ca reclamantul a precizat ca perioada pentru care solicita sporul este octombrie 2010 si pina in prezent.
Prin sentința civilă nr. 6817/23.10.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de C. Administrativ și Fiscal a fost admisă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului MAI. A fost respinsă cererea formulata de reclamantul E. I. M. impotriva paratului MAI ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. A fost respinsă ca neintemeiata cererea formulata impotriva paratei DGPMB.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul a absolvit Școala de agenți de poliție „V. L."-Câmpina si a fost repartizat la Inspectoratul de Poliție al Județului B., la data de 30.07.2004, fiind numit în funcția de agent debutant la Serviciul Poliției Rutiere. La data de 01.04.2009, ca urmare a absolvirii Facultății de D. din cadrul Universității Româno-Americane (fila 77), reclamantul a solicitat și i s-a aprobat, acordarea sporului salarial de 25% din salariul de funcție, în conformitate cu prevederile O.M.A.I. nr.318/2004 privind specialitățile studiilor superioare, cursurilor postuniversitare și ale titlurilor științifice care exceptează ofițerii de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională/capacitate.
Prin dispoziția Directorului General al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București cu numărul 618/11.03.2010: „incepind cu data de 15.02.2010, agentul principal de poliție E. C. I. M.....agent IV la Inspectoratul de Poliție Județean B., care prin Dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție Județean B. nr.S/l49/05.02.2010 cu aplicabilitate din 15.02.2010, a fost mutat la cerere la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, se numește în aceeași funcție la Brigada Rutieră, Serviciul Accidente Ușoare.....".
La data de 23.09.2013 reclamantul a depus cerere la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București in vedere acordarii sporului salarial de 25% pentru studii superioare (fila 103).
Parata a raspuns prin adresa nr._/MA/18.11.2013 (fila 104) in sensul ca reclamantul nu poate beneficia de acest spor, astfel cum rezulta si din adresa nr._/18.09.2013 (fila 105).
In consecinta, reclamantul a promovat prezenta cerere de chemare in judecata.
F. de probele administrate in cauza, coroborate cu sustinerile partilor si cu dispozitiile legale incidente, tribunalul a apreciat ca actiunea formulata in contradictoriu cu parata DGPMB este neintemeiata.
Tribunalul a retinut ca pct. 5 din Nota la Anexa nr. 1 a O.G. nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, în vigoare până la data de 01.01.2010, prevedea următoarele:„Agenții de poliție absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, beneficiază de un spor de 25% din salariul de funcție dacă își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor".
In aplicarea acestor prevederi legale a fost emis Ordinul Ministrului A. Interne nr. 318/05.08.2004 (privind specialitățile studiilor superioare, cursurilor postuniversitare și ale titlurilor științifice care exceptează ofițerii de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională/capacitate), care, la Capitolul III, intitulat "Studiile superioare corespunzătoare domeniilor de activitate pentru care agenții de poliție beneficiază de sporul salarial de 25% ", prevedea condițiile și procedura de acordare a sporului în cauză.
Pct.5 din Nota la Anexa nr.1 a O.G. nr.38/2003 a fost abrogat prin art.48 alin.l pct.9 din Legea nr.330/2009 (privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice)-. „la data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă...... Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 1, 25, 29 alin. (2) și (3), art. 37, 38, 52, 55-58, pct. 1 al notei la anexa nr. 1, pct. 3 al anexei nr. 4, pct. 2 și 3 ale anexei nr. 5".Art.48 din Legea nr.330/2009 a intrat în vigoare la data de 01.01.2010.
Asadar, punctul 5 din Nota la Anexa nr. 1 a O.G. nr.38/2003 a fost abrogat la data de 01.01.2010 si, in consecinta, având în vedere că Ordinul Ministrului A. Interne nr. 318/05.08.2004 a fost emis în aplicarea punctului 5 din Nota la Anexa nr. 1 a O.G. nr.38/2003, si acest ordin a fost abrogat tacit la data de 01.01.2010.
Mutarea reclamantului din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean B. la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a avut loc începând cu data de 15.02.2010, cand nici pct.5 din Nota la Anexa nr.1 a O.G. nr.38/2003 si nici OMAI nr. 318/05.08.2004 nu mai erau în vigoare.
In ceea ce priveste procedura de acordare a sporului, tribunalul a retinut incidenta dispozitiilor art.9 din OMAI nr. 318/05.08.2004, care prevede ca analiza cererii de acordare a sporului se efectueaza de catre seful unitatii de politie, astfel: „(1) Pentru a beneficia de sporul de 25% din salariul de funcție, agenții de poliție, absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior cu diploma de licență, vor adresa o cerere către șeful unității, însoțită de adeverințe sau copii legalizate după documentele care atesta studiile absolvite. După efectuarea analizei conform art. 8 din prezentul ordin, șeful nemijlocit întocmește un raport motivat conform modelului din anexa nr. 3 din prezentul ordin, pe care îl transmite, spre avizare, structurii resurse umane a unității. În situația în care se aprobă acordarea sporului de 25% din salariul de funcție, se emite dispoziția de personal în care se stabilește data de la care se acordă sporul, respectiv data de 01 a lunii următoare depunerii cererii. Hotărârea privind acordarea sau neacordarea sporului de 25% din salariul de funcție se comunică în scris agentului de poliție prin dispoziție motivată, sub semnatura șefului unității, în termen de cel mult 30 de_zile de la înregistrarea cererii. (5) Atât în cazul acordari, cât și în cel al neacordării sporului de 25% din salariul de funcție, întreaga documentație se transmite la structura de resurse umane a unității pentru includerea în dosarul personal”.
De asemenea, art.10 din OMAI nr. 318/05.08.2004 stabileste conditii stricte de acordare a sporului, respectiv: „(1) Șeful nemijlocit le va stabili agenților de poliție ce primesc sporul de 25% din salariul de funcție, pentru perioada în care beneficiază de acesta, sarcini de muncă suplimentare, care vor fi înscrise într-o anexa la fișa postului. (2) Sporul de 25% din salariul de funcție se acorda numai pentru perioada în care agentul de poliție își desfășoara activitatea în compartimentul pentru care s-a efectuat analiza cererii. (3) La mutarea în alt post procedura pentru acordarea sporului de 25% din salariul de funcție se reia conform prezentului capitol”.
In consecinta, actul normativ care reglementa procedura de acordare a sporului salarial de 25% pentru studii superioare prevede in mod expres faptul ca aprobarea acordarii acestuia vizeaza numai pentru perioada în care agentul de poliție își desfășoara activitatea în compartimentul pentru care s-a efectuat analiza cererii, urmind ca la mutarea în alt post procedura sa se reia conform celor anterior mentionate.
Avind in vedere ca la data mutarii reclamantului la cerere de la Inspectoratul de Poliție Județean B. la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București OMAI nr. 318/05.08.2004 nu mai era in vigoare, tribunalul a apreciat corecte sustinerile paratei in sensul ca nu mai exista posibilitatea reluării procedurii pentru eventuala acordare, în continuare, a sporului de 25% din salariul de funcție, pentru studii superioare, reclamantului, în condițiile în care nu mai exista temei legal în acest sens.
F. de aceste aspecte procedurale, tribunalul a apreciat ca nu prezinta relevanta faptul ca in perioada în care și-a desfășurat activitatea în cadrul Inspectoratul de Poliție Județean B., reclamantului i s-a întocmit o anexă la fișa postului privind activitățile suplimentare desfășurate, activități pentru care a beneficiat de sporul în cauză, insa ulterior mutării petentului la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București acestuia nu i s-a mai întocmit o astfel de anexă. Intocmirea unui astfel de inscris privind activitățile suplimentare desfășurate de reclamant depind de voita exclusiva a DGPMB si nu poate fi imputata reclamantului.
In plus, o astfel de analiza a sarcinilor suplimentare indeplinite in fapt de catre reclamant, precum si a imprejurarii ca acesta si-a desfasurat activitatea in aceleasi conditii precum la IPJ Buzau (analiza efectuata in sentinta civila nr.2175/30.05.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti- Sectia a-IX-a C. Administrativ si Fiscal in dosarul nr._ –fila 26) nu se impune a fi efectuata in cauza deoarece priveste fondul cererii reclamantului, insa aceasta nu poate fi analizata din punct de vedere procedural în condițiile în care nu mai exista temei legal în acest sens.
In consecinta, tribunalul a apreciat ca prezenta cerere de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu parata DGPMB este neintemeiata.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești în termen legal a formulat recurs recurentul reclamant E. I. M.,
Prima critică adusă sentinței recurate este aceea că doreste să se clarifice în mod ferm faptul că atât la IPJ B. (acolo unde a primit sporul de 25% pt studii superioare) cât și la DGPMB (unde trebuia să i se acorde acest spor sau măcar suma compensatorie reprezentând valoarea acestui spor și nu i s-a dat) a desfășurat și desfășor activități identice de poliție rutieră.
Este agent de poliție cu studii superioare, își desfășor activitatea într-un compartiment (Biroul Juridic al Brigăzii Rutiere București) unde studiile superioare sunt necesare. Până la momentul mutării mele de la IPJ B., Serviciul Rutier la DGPMB, Brigada Rutieră a beneficiat de acest spor. Odată cu mutarea la DGPMB, i s-a sistat acordarea acestui spor, pe motiv că, s-au schimbat condițiile de muncă. Este absolvent al Școlii de Poliție V. L. Câmpina, profil Poliție Rutieră, a fost încadrat la IPJ B., Serviciul Rutier și s-a mutat la cerere la DGPMB, Brigada Rutieră, deci a activat și activează numai în cadrul organismelor de poliție rutieră. Nu crede că există vreun dubiu cu privire la acest aspect și anume că a schimbat condițiile de muncă.
Cele invocate mai sus au fost clarificate de către justiție în cazul similar dacă nu chiar identic cu al său dintre reclamantul BENDRIS WILHELM C. și pârâta DGPMB în dosarul 2722/3/CA/2011, prin sentința nr. 2175/30.05.2011 pronunțată de judecătorul G. F., irevocabilă prin decizia Curții de Apel București nr. 1824/04.05.2012, unde se analizează și se stabilește clar și fără echivoc că nu s-au schimbat condițiile de muncă ale reclamantului cu ocazia mutării acestuia.
A doua critică este aceea că instanța de fond apreciază că, fără a mai intra pe fondul problemei, sporul de 25% pentru studii superioare nu i se poate acorda întrucât nu mai există temei legal în acest sens.
Conform celor invocate de către pârâta DGPMB, la data de 01.01.2010 a intrat în vigoare Legea 330/2009 astfel încât OMAI 318/05.08.2004, emis în aplicarea punctului 5 din Nota la anexa nr. 1 a OG 38/2003 a fost abrogat tacit tot cu acea dată.
Însă, potrivit art. 6 alin. 1 din OUG 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar: în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, soldă/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salariată care se stabilesc în funcție de aceste.
În cazul său, își desfășor activitatea în aceleași condiții cu cele ale angajaților care primesc sporul în discuție și fără schimbarea condițiilor inițiale. Cu toate acestea, deși este absolvent de studii superioare, specializarea D., și deși a beneficiat de contravaloarea sporului de 25 %, din salariul de funcție, începând cu data de 15.02.2010, cu încălcarea dispozițiilor legale nu a mai primit acest spor.
Totuși, legiuitorul a prevăzut acordarea sumei compensatorii care să acopere diferența salarială respectivă, sub condiția desfășurării activității, ulterior datei de 01.01.2010, în aceleași condiții ca în perioada anterioară acestei date.
Mai arată că, cu ocazia mutării mele la DGPMB nu i s-a acordat nici sporul de 25% pentru studii superioare și nici suma compensatorie așa cum este ea definită la art. 6 alin. 1 din OUG 1/2010.
Solicită sa-și completa motivele prezentului recurs la primul termen de judecată.
Intimatul pârât M. A. Interne a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 6817/23.10.2014.
Analizând motivele de recurs, constată că recurentul-reclamant critică modul de soluționare a acțiunii pe fondul cauzei, fără însă să formuleze critici și cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului A. Interne.
Potrivit art. 479 alin. (1) Cod pr. civ., „Instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță". Aceste prevederi sunt aplicabile și în recurs, în considerarea prevederilor art. 494 Cod pr.civ.
În consecință, având în vedere faptul că recurentul-reclamant nu critică hotărârea sub aspectul respingerii cererii de chemare în judecată în contradictoriu cu M.A.I., solicită a se constata că, privitor la instituția pârâtă, hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Intimata pârâtă Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a formulat întâmpinare, apreciind că în prezenta cauză se impune a se observa nulitatea recursului prin faptul că recurentul nu a indicat motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.
Astfel, în conținutul cererii de recurs nu a fost invocat niciun motiv de nelegalitate dintre cele expres și limitativ prevăzute la art. 488 alin. I din Codul de procedură civilă. De asemenea, cererea de recurs se rezumă la a reitera aceleași aspecte invocate în cererea de chemare în judecată, fară a indica concret motivele de nelegalitate din cuprinsul hotărârii instanței de fond, motive care ar trebui supuse controlului instanței de recurs.
Apreciază că dispozițiile art. 486 din codul de procedură civilă prevăd, sub sancțiunea nulitătii, obligații bine determinate în sarcina recurentului, obligație indicată mai sus care, în cazul de față nu a fost respectată. Pentru aceste considerente, vă rugăm să admiteți excepția nulității recursului și să dispuneți anularea recursului declarat de recurent.
Așa cum se poate remarca din parcurgerea motivelor de recurs, recurentul nu indică niciun motiv de nelegalitate și nici temeiul legal al declarării acestei căi de atac, insistând în ceea ce privește decizia nr. 1824/04.05.2012.
Pe fondul recursului, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond, ca temeinică și legală, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, (respectiv prin răspunsul la întâmpinare) recurentul a solicitat instanței de judecată obligarea intimatei la plata sumei reprezentând valoarea financiară neimpozabilă a sporului de 25% din salariul de funcție al agenților cu studii superioare începând cu luna octombrie 2010 până la data rămânerii definitive hotărârii, precum și plata lunară a acestora începând cu acea dată.
Prin cererea de recurs, recurentul nu-și completează apărarea din fond, readucând în atenția instanței de control judiciar, aceleași aspecte invocate prin cererea de chemare în judecată.
Temeiul legal al acordării sporului solicitat a fost reprezentat de punctul 5 din Nota la Anexa nr. 1 din O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.
În aplicarea acestor dispoziții, a fost emis Ordinul ministrului afacerilor interne nr, 318/2004 privind specialitățile studiilor superioare, cursurilor postuniversitare și ale titlurilor științifice care exceptează ofițerii de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională/capacitate, domeniile corespunzătoare studiilor superioare absolvite de agenții de poliție pentru care beneficiază de sporul salarial de 25% care a reglementat modalitatea concretă de acordare a sporului.
Din conținutul O.M.A.I. nr. 318/2004 rezultă faptul că sporul de 25 % a reprezentat un drept de care au beneficiat doar polițiștii care au îndeplinit anumite condiții, și anume agenții de poliție care îndeplineau condițiile cumulative prevăzute la art. 7-9.
Totodată, sporul de 25 % se acorda individual, numai ca urmare a emiterii unei dispoziții de personal, în acest sens, astfel cum prevedea art. 9 alin. 3 din O.M.A.I. nr. 318/2004: situația în care se aprobă acordarea sporului de 25% din salariul de funcție, se emite dispoziția de personal în care se stabilește data de la care se acordă sporul, respectiv data de 01 a lunii următoare depunerii cererii.
Așa cum rezultă din Dispoziția Directorului General al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București cu numărul 618/11.03.2010: „cu data de 15.02.2010, agentul principal de poliție E. C. lonuț M.....agent IV la Inspectoratul de Poliție Județean B., care prin Dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție Județean B. nr.S/149/05.02.2010 cu aplicabilitate din 15.02.2010, a fost mutat ia cerere la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, se numește în aceeași funcție la Brigada Rutieră, Serviciul Accidente Ușoare și beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcției similare la 31 decembrie 2009...".
Cu privire la această mențiune, respectiv „beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcției similare la 31 decembrie 2009" dorim să subliniem că se are în vedere funcția, și nu persoana.
Recurentul interpretează într-un mod personal și nefundamentat că din această mențiune rezultă că, după mutarea sa la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, ar fi trebuit să beneficieze în continuare de drepturile salariale avute la 31.12.2009.
Dând această interpretare, recurentul consideră că respectiva mențiune îi confirmă dreptul la achitarea drepturilor salariale pe care le avea la 31.12.2009, implicit sporul de 25% pe care îl avea în plată, și că pârâta, neachitându-i-le, a procedat într-un mod nelegal.
Interpretarea recurentului este eronată întrucât legiuitorul (și pârâta, prin preluarea textului de lege în cuprinsul dispoziției directorului general) a vizat drepturile salariale corespunzătoare unei funcții similare la 31.12.2009, nu drepturile salariale încasate de o anumită persoană la 31.12.2009.
Ca atare, textul de lege vizează raportarea funcției nude, pe care a ocupat-o recurentul în urma mutării, la o funcție nudă, similară cu aceasta, de la nivelul datei de 31.12.2009.
Consideră că interpretarea dată de recurent ar fi fost corectă dacă textul de lege ar fi prevăzut că beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcției avute la 31.12.2009. Or, nu acesta este textul de lege și nici conținutul dispoziției directorului general.
În acest sens, solicită a se avea în vedere dispozițiile Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care la art.31 prevede faptul că „pentru personalul nou încadrat pe funcții în perioada de aplicare etapizată, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare și revenim în acest sens, arătând că nu există funcții prevăzute cu sporul de 25% ci acest spor se obținea potrivit procedurii mai sus descrise.
Potrivit art. 10 alin. 2 și 3 din O.M.A.I. nr. 318/2004, sporul de 25% din salariul de funcție se acorda doar pentru perioada în care agentul de poliție își desfășura activitatea în compartimentul pentru care s-a făcut analiza cererii iar Ia mutarea în alt post se impunea reluarea procedurii pentru acordarea sporului de 25%.
La data de 01.01.2010 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care, la art. 48 alin. 1 pct. 9, prevede următoarele: „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă ... Ordonanța Guvernului nr. 28/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. L 25, 29 alin. 2 și 3, art. 37, 38, 52, 55-58, pct.l al notei la anexa nr. 1, pct. 3 al anexei nr. 4, pct. 2 și 3 ale anexei nr. 5. "
Punctul 5 din nota la anexa nr. 1 la O.G. nr. 38/2003 (în aplicarea căruia a fost emis O.M.A.I. nr. 318/2003) nu s-a regăsit printre dispozițiile exceptate de la abrogare de Legea-cadru nr. 330/2009. Per a contrario, acest punct a fost abrogat tacit începând cu data de 01.01.2010. Iar, în virtutea principiului de drept conform căruia abrogarea actului principal atrage după sine abrogarea actului subsecvent în măsura în care acesta are legătură cu actul principal, începând cu data de 01.10.2010 a fost abrogat și Capitolul III din O.M.A.I. nr. 318/2003 referitor la procedura și condițiile de acordare a sporului de 25% agenților de poliție cu studii superioare.
Cu toate acestea, art.6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010 a prevăzut faptul că "în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea - cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Procedura pentru acordarea în continuare a sporului de 25% nu a putut fi reluată din cauza abrogării temeiului legal al acordării acestuia (punctul 5 din nota la anexa nr. 1 la O.G. nr. 38/2003) începând cu 01.01.2010.
Totodată, nici nu s-a mai putut achita valoarea acestui spor ca sumă cu caracter tranzitoriu în baza art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010 întrucât recurentul nu mai îndeplinea cerința esențială prevăzută de legiuitor de ..a-și desfășura activitatea în aceleași condiții".
Așa cum a menționat anterior, recurentul a solicitat si i s-a aprobat mutarea la cerere din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean B., la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.
Ca urmare a solicitării, începând cu data de 15.02.2010, acesta a fost mutat la cerere în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Așa cum a arătat mai sus, la data de 15.02.2010 (data mutării la cerere a polițistului) Ordinul Ministrului A. Interne nr. 318/05.08.2004 nu mai era în vigoare. Prin urmare, nu mai exista posibilitatea reluării procedurii pentru eventuala acordare, în continuare, a sporului de 25% din salariul de funcție, pentru studii superioare, reclamantului, în condițiile în care nu mai exista temei legal în acest sens.
Instituția pârâtă, în consecință, nu a procedat la o reanalizare a situației agentului prin reluarea procedurii pentru acordarea sporului de 25% din salariul de funcție, în conformitate cu art.10 alin.3 din Ordinul Ministrului A. Interne nr. 318/05.08.2004 care prevedea că "la mutarea în alt post procedura pentru acordarea sporului de 25% din salariul de funcție se reia conform prezentului capitol".
Acest demers nu mai era posibil având în vedere abrogarea actului normativ sus-menționat la data de 01.01.2010.
În situația în care punctul 5 din Nota la Anexa nr. 1 a O.G. nr.3 8/2003 nu ar fi fost abrogat și, pe cale de consecință, nici Ordinul Ministrului A. Interne nr. 318/05.08.2004, recurentului nu i s-ar fi sistat acordarea sporului de 25%, după data de 15.02.2010 ci s-ar fi reluat procedura prevăzută de ordinul anterior menționat.
Susține aceasta, deoarece, art.10 alin.2 din O.M.A.I. nr.318/2004 prevedea că "sporul de 25% din salariul de funcție se acordă numai pentru perioada în care agentul de politie își desfășoară activitatea în compartimentul pentru care s-a efectuat analiza cererii" iar art.10 alin.3 din același act normativ prevedea că "la mutarea în alt post procedura pentru acordarea sporului de 25% din salariul de funcție se reia conform prezentului capitol".
Acest lucru, însă, nu a mai fost posibil întrucât, așa cum am arătat, ordinul în cauză a fost abrogat, nemaiexistând temei legal pentru reluarea acestei proceduri.
Mai mult decât atât, art.10 alin.l din O.M.A.I. nr.318/2004 prevedea că "șeful nemijlocit le va stabili agenților de poliție ce primesc sporul de 25% din salariul de funcție, pentru perioada în care beneficiază de acesta, sarcini de muncă suplimentare, care vor fi înscrise într-o anexă la fișa postului".
Precizează că, în perioada în care și-a desfășurat activitatea în cadrul Inspectoratul de Poliție Județean B., recurentului i s-a întocmit o anexă la fișa postului privind activitățile suplimentare desfășurate, activități pentru care a beneficiat de sporul în cauză.
Ulterior mutării acestuia la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București nu i s-a mai întocmit o astfel de anexă, nemaiexistând temei legal în acest sens.
Așa cum rezultă din prevederile art.lO alin.l din O.M.A.I. nr.318/2004, sporul de 25% se acorda pentru aceste activități suplimentare menționate în anexa la fișa postului și nu pentru activitățile înscrise în fișa postului.
Ori, în lipsa unei anexe la fișa postului care să stabilească anumite activități suplimentare pe care să le desfășoare polițistul în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București-Brigada Rutieră se ridică
In acest sens, solicită a se avea în vedere sentințele pronunțate de Tribunalul București în următoarele cauze care au avut același obiect cu cel al prezentei, respectiv: sentința civilă nr.6329/16.12.2013 pronunțată în dosarul nr.l_, sentința civilă nr.6330/16.12.2013 pronunțată în dosarul nr._/3/2013, sentința civilă nr.1967/18.03.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012*, dar și decizia Curții de Apel București cu numărul 8872/27.11.2014 pronunțată în dosarul cu numărul_/3/2013.
Având în vedere cele expuse, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 6817/23.10.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Il-a C. Administrativ și Fiscal ca fiind temeinică și legală.
Analizând motivele de recurs în raport de dispozițiile legale incidente, cât și conform art. 488 Noul Cod procedură civilă, susținerile părților și actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin cererea de recurs formulată, recurentul reclamant E. I. M. critică sentința instanței de fond ca nelegală și netemeinică, motivând că este agent de poliție cu studii superioare și își desfășoară activitatea în Biroul Juridic al Brigăzii Rutiere București și în mod nelegal s-a sistat acordarea sporului de 25% pentru studii superioare, instanța motivând în mod nelegal că OMAI nr. 318/2004 în temeiul căruia se acorda acest spor nu mai era în vigoare la data solicitării recurentului reclamant.
Este de reținut că OMAI nr. 318/5.08.2004 dispunea în capitolul III intitulat „Studiile superioare corespunzătoare domeniilor de activitate pentru care agenții de poliție beneficiază de un spor salarial de 25%” prevedea condițiile și procedura de acordare a sporului respectiv. Ordinul mai sus menționat a fost emis în aplicarea punctului 5 din Notă la Anexa nr.1 a OG 38/2003 care a fost abrogată la 1.01.2010 și în consecință și OMAI nr. 318/5.08.2004 a fost abrogat tacit la aceeași dată.
Transferul recurentului reclamant la DGPM București s-a efectuat la 15.02.2010 când dispozițiile legale mai sus citate nu mai erau în vigoare, iar pe de altă parte3, art.10 din OMAI 318/2004 stabilea condiții de acordare a sporului pentru studii superioare, aprobarea acordării acestuia făcându-se numai pentru perioada în care agentul de poliție își desfășoară activitatea în compartimentul pentru care s-a efectuat analiza cererii, urmând ca la mutarea în alt post procedura să se reia conform dispozițiilor legale. Cum ordinul de care face vorbire recurentul reclamant nu mai era în vigoare, este evident că nu mai exista temei legal pentru acordarea sporului solicitat, aspecte ce au fost corect stabilite și de instanța de fond.
În consecință, având în vedere dispozițiile art. 488, în temeiul art. 496 NCPC, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant E. I. M., împotriva sentinței civile nr.6817/23.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II–a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. A. INTERNE și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
B. V. V. D. U. D.
GREFIER
C. D.
Tribunalul București - Secția a II-a
C. Administrativ și Fiscal
Jud.fond.S. I.
Red.jud.U.D./2 ex.
Tehnodact. C.C.D.
| ← Pretentii. Decizia nr. 3295/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretentii. Decizia nr. 3055/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
