Anulare act administrativ. Sentința nr. 355/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 355/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-02-2016 în dosarul nr. 355/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2016:023._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 355
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08.02.2016
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. M. F.
GREFIER: D. N.
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ, formulate de reclamanta .., în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 01.02.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea de a formula concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 08.02.2016, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând, constată:
1. Cererea de chemare în judecată:
Reclamanta .., în calitate de reprezentant legal al deținătorilor de autorizații de punere pe piață: B. Healthcare AG, B. OY, B. Pharma AG, B. Schering AG, B. Schering Pharma AG și Intendis GMBH, în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, a solicitat instantei sa dispuna anularea următoarelor acte administrative:
1.adresa nr. P10234/04.12.2014 emisă de CNAS prin care s-a respins contestația formulată de B. împotriva notificării nr. P/9054/30.10.2014 privind consumul de medicamente pentru trimestrul III 2014;
2.notificarea nr. P/9054/30.10.2014 emisă de CNAS prin care ni s-a comunicat valoarea procentului „p” pentru trimestrul III 2014 și consumul de medicamente pentru trimestrul III 2014;
3.Totodata, se solicita obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele de nelegalitate/netemeinicie invocate de reclamanta sunt, in esenta, următoarele:
Prin art. 7 din OG nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare s-a prevăzut că „începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu completările ulterioare, unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.”
Valoarea BAt a fost fixată la suma 1.515 milioane RON prin înseși prevederile respectivei O.G. 17/2012 aprobată prin Legea 280/2013.
În vreme ce definiția elementului BAt al formulei de calcul a procentului p menționează clar că respectivul element este ’’bugetul aprobat trimestrial, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat’’, la pct 5 din Expunerea de motive a OG 17/2012 rezultă că modul de determinare a elementului BAt nu concordă cu metoda de calcul din definiția BAt.
Astfel, deși prin definiție BAt este o valoare stabilită trimestrial, prin OG 17/2012 BAt este o valoare nestabilită trimestrial, ci, dimpotrivă, determinată ca valoare fixă începând cu trimestrul IV 2012, fiind aplicată și în trimestrul III 2014, vizat de Notificarea Contestată.
Astfel, deși legislația ce definește BAt prevede că acest coeficient este variabil și se raportează la valoarea efectivă a bugetul anual alocat medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate aprobat prin legea bugetului de stat, în realitate prin OG 17/2012 coeficientul BAt a fost fixat la 1,515 milioanei lei (fapt care înfrânge înseși prevederile ce definesc BAt, respectiv OG 77/2011, ca fiind determinat prin raportare la valoarea bugetului anual, care în mod firesc este variabilă).
Fixarea indicelui BAt este o contradicție în termeni si reprezintă o încălcare a Constituției. Astfel, reclamanta a invocat neconstituționalitatea art. 7 din OG nr. 17/2012 aprobat prin Legea nr. 280/2013.
Ca urmare a trimiterii excepției de neconstituționalitate spre soluționare Curții Constituționale și în urma admiterii acesteia, instanța va fi obligată să anuleze atât Notificarea cât și Răspunsul la contestație întrucât efectele deciziei Curții Constituționale vor produce efecte și situațiilor juridice în desfășurare.
În drept: art. 194 NCPC, art. 9 din Legea 554/2004, art. 34, art. 44, art. 56 din Constituția României, art. 1 Protocolul nr. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
II. Prin intampinare s-a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiate. Se arata, în esenta, ca instanta de contencios constituțional a retinut adoptarea OUG nr. 77/2011 a fost justificata obiectiv de un scop legitim, ca este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabileasca plătitorii taxelor parafiscale, in speta ai taxei clawback, iar prevederile OUG nr. 77/2011 au fost completate si modificate prin OG nr. 17/2012 legiuitorul gasind de cuviinta sa stabileasca indicelui Bat o valoare fixa, ce nu este de natura a prejudicia plătitorii contribuției trimestriale și nici a încălca prevederile constituționale. De asemenea, partea parata a mentionat, argumentat, ca sunt neintemeiate si sustinerile reclamantei privind faptul ca taxa clawback este fixata in mod arbitrar si necorelat incalcandu-se dispozitiile art. 56 alin. 2, art. 34, art. 44 din Constituție.
III. Prin decizia Curtii Constituționale nr. 802/18.11.2015 (filele 133 si urm dosar) s-a dispus respingerea ca inadmisibila a exceptiei de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din OG nr. 17/2012 pentru motivele acolo retinute.
IV. CONSIDERENTELE CURȚII DE APEL:
I. Chestiune prealabila: Referitor la nepublicarea deciziei Curtii Constituționale pronuntate in prezentul litigiu, pana la pronuntarea instantei de fond, Curtea retine ca potrivit art. 147 din Constituție:
Deciziile Curții Constituționale
(1) Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
(2) În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale.
(3) În cazul în care constituționalitatea tratatului sau acordului internațional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate. Tratatul sau acordul internațional constatat ca fiind neconstituțional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Așadar, în materia publicarii deciziilor Curtii Constituționale, trebuie distins între categoriile de decizii ale Curtii Constituționale și tipul de efecte produse.
Mai intai, trebuie lamurit ca publicarea deciziilor Curtii Constituționale nu este decat o conditie pentru producerea de efecte fata de tertele persoane, deci pentru a da efecte erga omnes deciziilor de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate.
Publicarea deciziilor Curtii Constituționale nu reprezinta o conditie de existență, in sensul ca nepublicarea ar atrage inexistenta deciziei, astfel cum se intampla in cazul unor acte administrative normative.
În conditiile in care decizia Curtii Constituționale este de respingere a exceptiei de neconstituționalitate, aceasta are efecte inter partes inca de la momentul pronuntarii, intrucat acesta este și efectul firesc al oricarei hotarari judecatoresti.
In fine, un argument graitor in sensul opiniei instantei il regasim chiar in art. 9 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, articol sub imperiul caruia se deruleaza litigiul de față și care instituie obligativitatea repunerii pe rol a cauzei de catre instanta de contencios administrativ, dupa chiar momentul pronuntarii Curtii Constituționale, iar nu al publicarii deciziei, ceea ce înseamnă că legiuitorul a înțeles să recunoască efectele firești ale deciziei Curții Constituționale inter partes încă de la momentul pronunțării.
II. În ceea ce privește motivele de nelegalitate:
Reține Curtea că prin Decizia Curții Constituționale nr. 39/5.02.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 100/20.02.2013, a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. 77/2011, constatându-se că sintagma „care include și TVA” din cuprinsul art. 3 ind. 1 alin. 5 din O.U.G. 77/2011, astfel cum a fost completată prin O.U.G. 110/2011, este neconstituțională, reținându-se că această contribuție trimestrială reprezintă un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra TVA aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la profit.
Din conținutul deciziei Curții Constituționale mai sus indicate, rezultă că instanța de contencios constituțional a analizat dispozițiile legale in forma în vigoare anterioară intrării în vigoare a OG nr. 17/2012.
Din analiza cererii de chemare în judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 rezultă că partea reclamantă a înteles să invoce ca unic motiv de nelegalitate formula de calcul de la art. 3 din OUG nr. 77/2011, iar nu cea de la art. 3 ind. 1 alin. 5 din același act normativ. În esență, partea reclamantă critică modalitatea de stabilire a coeficientului BAt, fiind invocata si excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din OG nr. 17/2012.
Astfel, conform art. 7 din O.G. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare: începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu completările ulterioare, unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.
Curtea apreciaza neintemeiate aceste motive de nelegalitate, fata de considerentele Curtii Constituționale din cuprinsul deciziei nr. 802/18.11.2015, pronuntate in prezentul litigiu, prin care Curtea Constituționala a respins ca inadmisibila exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din OG nr. 17/2012 exceptie ridicată de . in dosarele nr._ și nr._ ale Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VIII a.
În motivarea deciziei CC se retine ca prin dispozițiile criticate s-a modificat formula de calcul a procentului „p” prevazuta la art. 3 din OUG nr. 77/2011 respectiv in formula de calcul a contributiei trimestriale nu se mai include TVA, iar bugetul aprobat trimestrial aferent medicamentelor suportate din FNUASS si din bugetul Ministerului Sanatatii BAt este de 1515 milioane lei. In forma initiala astfel cum era reglementat prin OUG nr. 77/2011, BAt era calculat prin impartirea la 4 a bugetului anual aprobat initial prin legea bugetului de stat. Autorul exceptiei de neconstituționalitate este nemultumit de modul de stabilire a indicelui BAt, respectiv ca acesta are o suma fixa, in opinia autorului exceptiei acesta ar fi trebuit determinat în corelatie cu bugetul stabilit pentru medicamente compensate aferent anului in curs, buget la constituirea caruia ar trebui avut in vedere consumul de medicamente din anul precedent.
Curtea Constituțională retine că la adoptarea OG nr. 17/2012 s-au avut în vedere rațiuni de politica financiara si bugetara a statului. Or, planificarea bugetului statului si concretizarea politicilor si masurilor financiare si bugetare ale statului in plan legislativ sunt aspecte ce nu privesc controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională in caz contrar realizandu-se o ingerinta a acestei instante in atributele puterilor legislativa si executiva ale statului, ceea ce ar contraveni principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, consfințit de art. 1 alin. 4 din Constituție.
Prin urmare, raportat la specificul litigiului grefat pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, Curtea constată că nu își poate găsi aplicare Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013 în condițiile în care partea a înțeles să invoce ca motiv de nelegalitate in cuprinsul acțiunii, exclusiv formula de calcul prevăzute la art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind procentul „p”, fără a indica motive de nelegalitate a actului administrativ individual grefate pe dispozițiile art. 3 ind. 1 alin. 5 din același act normativ. Or, a da eficienta inclusiv din oficiu a incidenței unei alte decizii a Curții Constituționale (alta decat cea invocata in baza art. 9 LCA in litigiul prezent) referitor la actul normativ in baza caruia actul administrativ individual a fost emis, poate avea loc numai în condițiile în care acea decizie este incidentă în speță în raport cu motivele de nelegalitate invocate de parte privind actul administrativ individual, ceea ce nu este cazul în litigiul de față. Cu alte cuvinte, rolul activ al instanței nu poate conduce la concluzia că instanta poate să facă apărări pentru însăși partea reclamantă, astfel că dacă partea invocă nelegalitatea (nulitatea) actului pentru un anumit motiv, instanța nu poate să o pronunțe pentru un alt motiv neinvocat de parte.
În atare condiții, fata de soluția și considerentele Curtii Constituționale din cuprinsul deciziei nr. 802/18.11.2015, pronuntate in prezentul litigiu, în lumina art. 9 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 Curtea urmează să respingă acțiunea ca nefondată.
Referitor la celelalte motive de nelegalitate invocate prin concluziile scrise, acestea nu pot fi avute în vedere de instanță la pronunțarea soluției, câtă vreme nu au fost invocate in termenul legal prevazut de art. 204 alin. 1 C., adica numai pana la primul termen la care reclamantul este legal citat, sub sancțiunea decăderii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta .., cu sediul în sector 1, București, Calea Floreasca, Clădirea SKYTOWER, nr. 246C, . cu pârâta C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în sector 3, București, Calea Călărașilor, nr. 248, ..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel București, Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. M. F. D. N.
Red./tehnored./C.M.F./D.N/2016/ ex.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 378/2016. Curtea de... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 424/2016. Curtea de... → |
|---|
