Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 3072/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3072/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-11-2015 în dosarul nr. 3072/2015
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A-VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 3072
Ședința publică de la 18 noiembrie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - I. C. G.
GREFIER - I. P.
Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamanții B. I., C. M., A. A., Z. R. Ș., C. O., I. G., POTOAȘCĂ I., C. E., A. G., B. G., BOTIȘERU R. V., C. F., C. G., I. M., P. V. G. M., P. I., R. N., S. Ș. și ASOCIAȚIA L. NAȚIONALĂ A LUPTĂTORILOR DIN DECEMBRIE 1989 BUCUREȘTI în contradictoriu cu pârâtul G. R. prin PRIMUL MINISTRU, având ca obiect „suspendare executare act administrativ”
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanții B. I., C. M., A. A., Z. R. Ș., C. O., I. G., POTOAȘCĂ I., C. E., A. G., B. G., BOTIȘERU R. V., C. F., C. G., I. M., P. V. G. M., P. I., R. N., S. Ș. și ASOCIAȚIA L. NAȚIONALĂ A LUPTĂTORILOR DIN DECEMBRIE 1989 BUCUREȘTI, prin avocat D. I., cu împuternicire avocațială . nr._/2015, lipsind pârâtul G. R. prin PRIMUL MINISTRU.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul reclamanților depune cerere de anulare a actului supus suspendării, prin care precizează că înțelege să-și extindă cererea, prin solicitarea de anulare a O.U.G nr.1/2015, dar și a H.G.99/2015 privind normele metodologice de aplicare a OUG 95/2014, precum și o cerere de sesizare a Curții Constituționale.
Reprezentantul reclamanților susține că prin întâmpinare pârâtul nu a făcut vorbire cu privire la cererea de anulare a OUG nr.99.
Curtea constată că au mai fost depuse la dosar astfel de cereri de către reclamanți și interpelează apărătorul reclamanților cu privire la existența unor motive proprii cu privire la hotărârea de guvern prin care s-au adoptat normele metodologice.
Apărătorul reclamanților precizează că sunt aceleași motive de la actul principal (de bază), pentru că aceleași motive de nelegalitate sunt preluate și în hotărârea de guvern. Arată că, dacă ar putea exista o îndoială, în ceea ce privește temeiul de drept al cererilor privind anularea ordonanțelor, o astfel de îndoială nu există în ceea ce privește competența de a efectua un control judiciar raportat la anularea hotărârii de guvern, respectiv a normelor metodologice. Instanța are abilitatea legală de a anula acest act. Hotărârea de guvern privind normele metodologice este un act neconstituțional și excede actului de bază, deși norma metodologică nu poate excede normei de bază.
Apărătorul reclamanților arată că este necesară amânarea cauzei, pentru a se solicita un punct de vedere pârâtului.
Curtea respinge cererea de amânare formulată de apărătorul reclamanților, întrucât nu apreciază necesar a se solicita pârâtului un punct de vedere, deoarece pârâtului i s-a comunicat acțiunea și cererea precizatoare, iar acesta a depus un răspuns.
Curtea acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității acțiunii, excepție invocată de pârât cu privire la întreaga acțiune formulată și precizată de reclamanți.
Reclamanții, prin avocat, solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, ca neîntemeiată, ca nemotivată, neconstituțională și abuzivă.
Totodată apărătorul reclamanților susține că legea de bază este Legea nr. 554/2004, invocând prevederile art. 2 și 9 din această lege, care prevăd posibilitatea controlului asupra unei ordonanțe de urgență, dar se precizează că această ordonanță poate fi atacată doar în condițiile art.115 alin. 2 din Constituție, respectiv cererea de chemare în judecată supusă controlului jurisdicțional să fie însoțită de o cerere de sesizare a Curții Contituționale cu o excepție de neconstituționalitate.
De asemenea, apărătorul reclamanților arată că susținerile pârâtului reprezintă un amestec grosolan în independența puterilor în stat, aceasta susținând că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deși pe amisibilitatea unei astfel de excepții nu se poate pronunța nici măcar instanța de judecată. Susținerile pârâtului că nu poate fi atacată o ordonanță printr-o acțiune în justiție sunt neîntemeiate.
Apărătorul reclamanților susține că hotărârea de guvern este nelegală, excede caracterului legii de bază, pentru că legiuitorul nu s-a pronunțat. Această ordonanță nu este aprobată printr-o lege, deși a trecut 1 an, Comisia Juridică a Senatului s-a opus și a respins această ordonanță, însă datorită influenței fostului prim-ministru V. P. la Senat a trecut cu 4 voturi, iar la Camera Deputaților s-a amânat proiectul de lege, în opt ședințe, Parlamentul R. tergiversând. G. R. nu putea să emită norme metodologice de aplicare, pentru că ordonanțele sunt acte cu caracter provizoriu până la data aprobării prin lege.
Se mai arată de apărătorul reclamanților că se încalcă principiul transparenței decizionale, în condițiile în care nu există publicitatea adecvată. Această ordonanță nu a trecut prin ședință de guvern, deci s-a supus publicării în Monitorul Oficial, sub semnătura doar a primului-ministru, sub condiția suspensivă a aprobării de către Consiliul Legislativ. Sub presiunea fostului prim-ministru, Consiliul Legislativ emite avizul, deși ordonanța nu era trecută printr-o ședință de guvern.
Apărătorul reclamanților arată potrivit Legii nr. 341/2004 nu poate fi schimbată legea, decât cu acordul Colegiului Revoluționarilor.
De asemenea, apărătorul reclamanților susține că acțiunea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă, mai ales în privința normelor metodologice, instanța de judecată având abilitatea legală pentru anularea unei hotărâri de guvern.
Apărătorul reclamanților solicită amânarea pronunțării, pentru a depune concluzii scrise.
Curtea încuviințează cererea de amânare a pronunțării și reține cauza în vederea soluționării excepției inadmisibilității acțiunii.
CURTEA,
Analizând excepția inadmisibilității acțiunii, Curtea constată și reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 11.08.2015 reclamanții B. I., C. M., A. A., Z. R. Ș., C. O., I. G., Potoașcă I., C. E., A. G., B. G., Botișeru R. V., C. F., C. G., I. M., P. V. G. M., P. I., R. N., S. Ș. și Asociația L. Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989 București au chemat în judecată pe pârâtul G. R. prin Primul Ministru solicitând suspendarea în tot a Ordonanței de Urgentă a Guvernului Nr.95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la B. din noiembrie 1987 nr.341/2004, publicată în Monitorul Oficial al R. nr.969/30.12.2014, partea I, cu modificările și completările operate prin Ordonanța Guvernului nr.1/2015 publicată în Monitorul Oficial al R. nr.44/19.01.2015, partea I.
Ulterior prin cererea depusă la data de 24.09.2015, reclamanții și-au completat acțiunea solicitând și anularea OUG nr. 95/2014 și a OG nr. 1/2015, precum și a Normelor metodologice de aplicare a acestora aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 99/10.02.2015 publicată în M. of. nr. 140/24.02.2015.
La aceeași dată, reclamanții au depus și cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 95/2014 și a HG nr. 99/2015.
Prin întâmpinările depuse în cauză de către pârâtul G. R. la 19.08.2015 și 16.10.2015 a fost invocată excepția inadmisibilității acțiunii susținând că ordonanțele guvernului nu pot fi atacate în contencios administrativ pe cale principală, ci doar în condițiile art. 9 din Legea 554/2004.
Prin răspunsul la întâmpinare depus de reclamanți la data de 09.11.2015 s-a solicitat respingerea excepției inadmisibilității invocându-se faptul că prin cererea completatoare a solicitat și anularea unei hotărâri de guvern însoțită de cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, Curtea reține că potrivit art. 9 alin. 1 „persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță”.
De asemenea, prin Decizia Curții Constituționale nr. 660/04.07.2007 s-a admis o excepție de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstituționale în măsura în care permit ca acțiunea introdusă la instanța de contencios administrativ să aibă ca obiect principal constatarea neconstituționalității unei ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-o ordonanță.
Aceasta este și situația acțiunii de față prin care reclamanții urmăresc doar constatarea neconstituționalității unor ordonanțe ale Guvernului, neavând alte pretenții care să decurgă din neconstituționalitatea ordonanțelor contestate, cum ar fi o cerere în despăgubiri sau o cerere de anulare a actelor emise în baza ordonanțelor contestate și prin care au fost vătămate drepturile reclamanților.
Este adevărat că prin cererea completatoare reclamanții au solicitat și anularea Hotărârii de Guvern nr. 99/2015 prin care au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii 341/2004 modificată prin cele două ordonanțe considerate de reclamanți neconstituționale, însă în motivarea acestei cereri reclamanții nu aduc critici normelor metodologice și nu invocă vreo vătămare produsă de aceste norme, ci criticile și vătămările invocate privesc aceeași neconstituționalitate a OUG nr. 95/2014 și OG nr. 1/2015.
Prin urmare, Curtea constată că, deși formal, reclamanții solicită și anularea unei hotărâri de guvern ce poate forma obiectul unei acțiuni în contencios administrativ, pe fond, reclamanții nu critică și nu invocă o vătămare produsă de aceste norme metodologice, ci critică și invocă o vătămare produsă tot de neconstituționalitatea OUG nr. 95/2014 și OG nr. 1/2015, astfel că se poate concluziona că acțiunea, astfel cum a fost completată, are ca obiect principal constatarea neconstituționalității unor ordonanțe de guvern, ceea ce este inadmisibil potrivit art. 9 alin. 1 din Legea 554/2004 și Deciziei Curții Constituționale nr. 660/04.07.2007.
Față de cele arătate mai sus, Curtea va admite excepția inadmisibilității invocată de pârâtul G. R. și va respinge acțiunea, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității acțiunii, astfel cum a fost completată.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții B. I., C. M., A. A., Z. R. Ș., C. O., I. G., POTOAȘCĂ I., C. E., A. G., B. G., BOTIȘERU R. V., C. F., C. G., I. M., P. V. G. M., P. I., R. N., S. Ș. și ASOCIAȚIA L. NAȚIONALĂ A LUPTĂTORILOR DIN DECEMBRIE 1989 BUCUREȘTI, reprezentați de Av. Dr. I. D., cu domiciliul în Municipiul C. . jud. D. în contradictoriu cu pârâtul G. R. prin PRIMUL MINISTRU, cu sediul în București, Piața V. nr.1, sector 1, ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal.
Pronunțată în ședință publică astăzi 18.11.2015
PREȘEDINTE, GREFIER
I. C. G. I. P.
Red. ICG
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 5558/2015. Curtea de Apel... | Obligare emitere act administrativ. Decizia nr. 4702/2015.... → |
|---|
