Conflict de interese/incompatibilitate – constatate de ANI. Sentința nr. 58/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 58/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 6825/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 58/CA
Ședința publică din 6 aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. N. B.
Grefier L. B.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamant S. N. domiciliat în localitatea Pecineaga, .. 25 A, județ C. și cu domiciliul ales în localitatea C. ., ., județ C. - C..av. C. P. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE cu sediul în București, .. 15, sector 1, având ca obiect - conflict de interese/incompatibilitate – constatate de ANI și cererea de intervenție accesorie formulată de ., cu sediul în C., .-24, județ C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat C. P. pentru reclamant, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsă fiind pârâta ANI și intervenienta ..
Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu dispozițiile art. 153 N.C.P.C
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul cererii, mențiunile privitoare la modalitatea îndeplinirii de citare, stadiul procesual, precum și faptul că acțiunea este motivată și timbrată cu taxa judiciară de timbru în sumă de 50 lei, conform chitanței CTXWM nr._/22.07.2013 depusă la dosar (fila 5 dosar Tribunalul C. ) și cu timbre judiciare în valoare de 0,30 lei.
Instanța pune în discuție repunerea cauzei pe rol.
Apărătorul reclamantului solicită repunerea cauzei pe rol.
Curtea repune cauza pe rol având în vedere că s-a soluționat recursul împotriva încheierii cu privire la soluția dată asupra cererii de intervenție accesorie formulată de .>
Ia act de poziție procesuală a reclamantului prin reprezentant convențional în sensul că nu mai susține excepția de neconstituționalitate a disp. art.87 al.1 lit. f din Legea nr. 161/2003.
Reclamantul prin apărător arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată fiind terminată cercetarea procesului și dispune deschiderea dezbaterilor.
Avocat C. P., având cuvântul pentru reclamant, susține concluzii de admiterea acțiunii și anularea raportului de evaluare nr._/G/II/03.07.2013 întocmit de Agenția Națională de Integritate. Apreciază că în mod greșit pârâta ANI a considerat că reclamanta se află în stare de incompatibilitate. Dezlegarea pricinii depinde de modul în care se interpretează noțiunea de operator regional. Cu privire la cererea de intervenție solicită admiterea acesteia.
Curtea rămâne în pronunțare asupra acțiunii și asupra cererii de intervenție accesorie formulată de .>
CURTEA,
Asupra acțiunii de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. - Secția contencios administrativ și fiscal sub nr._ din data de 22.07.2013 reclamantul S. N. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța a se dispune anularea Raportului de evaluare nr._/G/II/03.07.2013.
În motivare s-a arătat că prin raportul de evaluare contestat s-a concluzionat greșit că prin deținerea simultană, în perioada exercitării mandatului de primar, 2008-2012 s-a aflat în stare de incompatibilitate prin deținerea funcției de primar și reprezentat al județului C. în cadrul Adunării Generale a Acționarilor . fi nesocotit disp. art.87 alin.1 lit. f din Legea nr. 161/2003.
Reclamantul a mai arătat că nu sunt întrunite cumulativ concluziile cerute de art.78 alin.1 lit. f din Legea nr. 161/2003 pentru a se reține starea de incompatibilitate reținută în Raportul de evaluare contestat, că prin prisma dispozițiilor Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare și a prevederilor Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice suntem în prezența unei gestiuni delegate, iar datorită condițiilor de finanțare impuse de POS Mediu, primarii și președinții de Consilii Județene reprezintă unitățile administrativ teritoriale și în adunările generale ale acționarilor operatorilor regionali din toate județele în care există proiecte majore de mediu.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului C..
Prin sentința civilă nr.4812/20.12.2013, Tribunalul C. a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel C..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel C. la data de 03.02.2014 sub nr._ .
În fapt, reclamantul a susținut următoarele:
La începutul anului 2013 pârâta s-a sesizat "din oficiu" în lucrarea nr.5057/A/II/31.01.2013 cu privire la faptul că S. N., în calitate de primar al comunei Pecineaga în mandatul 2008 - 2012, nu am respectat dispozițiile legale privind regimul incompatibilităților prevăzut de Legea nr. 161/2003.
În urma evaluărilor efectuate pârâta a constatat că s-a încălcat disp. art.87 lit.f din legea nr. 161/2003 și în concluzie s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada exercitării mandatului 2008- 2012.
Concluzia paratei se întemeiază așa cum este prevăzut la pct. B din raport pe hotărârile nr. 17/11.07.2007 si 2/23.02.2012 ale Consiliului Local Pecineaga, pe prevederile art. 2 alin.l din Actul Constitutiv al . dispozițiile art. 3 și 2 din legea nr. 15/1990, art. 25 din L.215/2001, art. 1 si 15 din legea nr. 241/2006art. 15 alin 12 lit. b din legea nr.393/2004 și art.87 alin.l lit.f din legea nr. 161/2003.
Concluzia paratei s-a întemeiat și pe trei sentințe judecătorești nedefinitive pronunțate în alte dosare soluționate de Curtea de Apel Constanta, chiar daca astfel încălcat principiul relativității hotărârilor judecătorești, întrucât acele sentințe au fost pronunțate in litigii care se refera la alte părți, dar si principiile legalității, confidențialității, imparțialității si independentei operaționale, așa cum acestea sunt stipulate de art. 8 alin.3 din L. 176/2010.
Cum nu se poate nega evidența faptelor, respectiv că în perioada 2008- 2012 1 reprezentat, in temeiul H.C.L. nr. 17/2007, Consiliul Local Pecineaga în Adunarea Generală a S.C. R. SA., arată reclamantul, criticile acestuia vizează în primul rând calificarea S.C. R. S.A. drept societate de interes local, așa cum parata a calificat-o, dat fiind că de interpretarea/întinderea acestei noțiuni atârnă în tot dezlegarea prezentei pricini, și întrucât textul art. 87 alin.l lit. f din Legea 161/2003 potrivit cu care "funcția de primar este incompatibilă cu funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local." circumstanțiază incompatibilitatea la prezentarea doar într-o astfel de societate - "societate de interes local".
Potrivit art. 11 alin.2 din Constituția României revizuită "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern." Art.148 din aceeași Constituție statuează ca:
Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in copul transferării unor atribuții către instituțiile comunitare, precum si al exercitarii in comun cu celelalte state membre a competentelor prevăzute in aceste ratate, se face prin lege adoptata in ședința . si a Jenatului, cu o majoritate de doua treimi din numărul deputaților.
Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."
Aderarea României la Uniunea Europeana a fost consfințită prin L. nr. 157/2005, lege prin care Parlamentul a ratificat Tratatul de aderare, insa in vederea aderării la Uniunea Europeana România a trebuit sa indeplineasca condițiile si aranjamente stabilite in Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României in Uniunea Europeana anexat Tratatului- art.l alin.4 din Tratatul de aderare.
Ca măsura a preaderării România a adoptat Legea apelor nr. 107/1996, act legislativ ce a reprezentat primul pas in armonizarea legislației naționale cu aquis-ului comunitar în domeniul exploatării si gestionarii resurselor de apa.
Ulterior a fost adoptată HG.nr.246/16 februarie 2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice în care la art.l alin.3 se stipulează ca " Planul multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilități publice are scopul de a asigura tinderea modernizarea și eficientizarea serviciilor comunitare de utilități publice a infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora la standardele europene, in conformitate cu angajamentele aplicabile serviciilor comunitare de utilități publice asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005. Planul multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilități publice se corelează cu planul național de dezvoltare."
Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 aprobat prin H.G. nr. 1154/2004 prevede ca "Strategia reflecta politica României de dezvoltare regionala, conform Legii Dezvoltării Regionale (Legea nr.315/2004) și procesul de descentralizare așa cum este detaliat in Legea Cadru privind Descentralizarea nr. 339/2004 precum si alte legi relevante. De asemenea, Strategia ia în considerare orientările strategice de coeziune ale U.E. pentru perioada 2007-2013 si Agenda Lisabona."
În conformitate cu Programul de guvernare pe perioada 2005-2008, probat prin Hotărârea Parlamentului nr.24/2005 pentru acordarea încrederii guvernului, politicile vizând dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități publice reforma acestui domeniu de activitate, cu implicații economic-sociale majore, au la baza următoarele orientări:
k) redimensionarea rolului consiliilor județene in privința furnizării/prestării serviciilor comunitare de utilități publice;
1) focalizarea activității consiliilor județene pe realizarea investițiilor in infrastructura tehnico-edilitara de interes județean;
n) extinderea gestiunii delegate a serviciilor comunitare de utilități publice bazata pe contracte de concesiune si contracte de parteneriat public-privat, promovarea privatizării operatorilor furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare e utilități publice de interes local, respectiv județean;
o) introducerea, la nivel municipal si județean, a funcției de manager/director general al serviciilor comunitare de utilități publice care sa preia activitatea primarilor/viceprimarilor sau președinților/vicepreședinților de consilii județene legata de conducerea, coordonarea, monitorizarea si controlul serviciilor comunitare de utilități publice de interes local, respectiv județean;".
Prin H.CJ. nr.257/2006 Consiliul Județean Constanta a decis reorganizarea regiei autonome R. in . pe acțiuni, iar in art.9 s-a revăzut ca " In vederea obținerii de către Societatea Comerciala R. SA a statutului de operator regional de servicii publice de alimentare cu apa si de canalizare participarea la capitalul social este deschisa numai unităților administrativ-teritoriale interesate."
Unul din principiile ce transpare din H.G. nr.246/2006 este si cel al „dezvoltării operatorilor regionali si a dezvoltării regionale ", așa cum apare și adresa din 08.04.2005 a Băncii Europene de Reconstrucție preluată in expunerea de motive la H.C.J. nr. 257/2006.
În anul 2006 a fost adoptata legea nr. 51 a serviciilor comunitare de utilități, însa după . Europeana actul normativ a fost modificat prin O.U.G. nr.13/2008, iar potrivit expunerii de motive principalele modificări s-au referit la clarificarea statutului juridic al asociațiilor de dezvoltare intercomunitara pentru serviciile de utilități publice (competente, atribuții, drepturi, obligații), clarificarea modalităților de delegare a gestiunii si introducerea conceptului de încredințare directa in baza regulilor "in-house", precum și la definirea conceptului de "operator regional” Relevante sunt inserarea art. 2 lit. g1) in Legea nr. 51/2006 cuprinzând definiția operatorului regional [art. 2 lit. h) in forma republicata] si art. 311 cuprinzând regulile de atribuire directă (in-house) a contractelor de delegare a gestiunii [art. 31 în formă republicată.
Potrivit art. 2 lit. g1) din Legea nr. 51/2006 operatorul regional este:
- o societate comerciala cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, înființată în baza hotărârilor autorităților deliberative ale acestora; operatorul regional asigura atât gestiunea propriu-zisa a serviciului/activității de utilități publice pe raza de competenta a unităților administrativ-teritoriale asociate, inclusiv administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora, cat si implementarea programelor de investiții publice de interes zonal sau regional realizate în comun în cadrul asociației, destinate înființării, modernizării și/sau, după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activități; operatorul regional se înființează în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicata, cu modificările si completările ulterioare, în baza hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale asociate, inclusiv prin modificarea actelor constitutive ale operatorilor existenți, subordonați autorităților administrației publice locale; operatorul regional este asimilat organismelor prestatoare de servicii publice prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării si a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, aprobata cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007."
Același act normativ prevede la art. 8 a lin.2 lit. c și e că în exercitarea competentelor care le revin in sfera serviciilor de utilități publice autoritățile administrației publice locale adopta hotărâri în ceea ce privește "asocierea intercomunitara în scopul înființării, organizării, gestionarii și exploatării in interes comun a unor servicii de utilități publice, inclusiv pentru finanțarea si realizarea obiectivelor de investiții specific sistemelor de utilități publice", precum și în vederea "participării unităților administrativ - teritoriale la constituirea aiului social al unor societăți comerciale având ca obiectiv zarea/prestarea serviciilor de utilități publice de interes local, intercomunitar județean, după caz ". De remarcat ca actul legislativ califica utilitățile ice ca fiind de interes local, intercomunitar sau județean, așa încât si societățile comerciale ce furnizează aceste servicii dobândesc acest atribut de interes local, intercomunitar, sau județean.
Art. 311 (1) Prin excepție de la prevederile art. 30 alin. (8), contractul de delegare a gestiunii serviciilor, definit potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din prezenta lege, se atribuie direct:
a) operatorilor regionali înființați de unitățile administrativ-teritoriale, membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilități publice;
b) operatorilor cu statut de societăți comerciale înființări, după . prezentei legi, prin reorganizarea pe cale administrativa, în condițiile legi, a fostelor regii autonome de interes local sau județean ori a serviciilor publice de interes local sau județean existente la data intrării in vigoare a prezentei legi si care au avut in administrare și exploatare bunuri, activități sau servicii de utilități publice.
(2) Atribuirea directa a contractelor de delegare a gestiunii se face cu respectarea următoarelor condiții cumulative:
a) unitățile administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, in calitate de acționari/asociați ai operatorului regional, prin intermediul asociației sau, după caz unitatea administrativ-teritoriala, în calitate de acționar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acționarilor si al consiliului de administrație, exercita un control direct si o influenta dominanta asupra deciziilor strategice și/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului in legătura cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercita asupra structurilor proprii in cazul gestiunii directe;
b) operatorul regional, respectiv operatorul, in calitate de delegat, desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competența a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației, respectiv unității administrativ-teritoriale care i-a delegat gestiunea serviciului;".
Art. 2 alin. l lit g din O.G. 29/2007( la care făcea trimitere art. 2 lit. g1 din Legea nr. 51/2006) definește beneficiarul asistentei financiare nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeana ca fiind " organismul, autoritatea, instituția, sau societatea comerciala din sectorul public sau privat, unitatea administrativ-teritoriala, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean,…".
În legea nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare -republicată la Secțiunea 3: Gestiunea delegata art.20 alin.2 se arată că "Operatorii desfășoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa le canalizare in regim de gestiune delegata sunt cei stabiliți prin Legea 1/2006, cu modificările si completările ulterioare.", deci si operatorul regional.
Prin Ordinul nr.88/2007 a fost adoptat Regulamentul Cadru al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, act normativ care la art.2.27. prevede ca operatorii pot fi: autoritățile administrației publice locale sau o structura proprie a acestora, cu personalitate juridica; asociațiile de dezvoltare comunitara; societățile comerciale înființate de autoritățile administrației publice ale sau de asociațiile de dezvoltare comunitara, cu capital social al unităților administrativ-teritoriale; societățile comerciale cu capital social privat sau mixt.
Potrivit art.l alin.2 lit g pct.2, 3 si 6 din L.nr.215/2001 denumirea generica organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica include:
- societățile comerciale de interes județean;
- asociațiile de dezvoltare intercomunitara;
- operatorii de servicii comunitare de utilități publice locale si județene." O.M.M.P. nr.1984/2010 privind "Reabilitarea si modernizarea sistemului de apa și de canalizare pentru regiunea Constanta-Ialomița " la Art.l-Scopul - ca Beneficiarul proiectului este ., iar organismul responsabil pentru monitorizarea implementării Proiectului este Asociația de Dezvoltare Intercomunitara "Apa - Canal Constanta", iar la art.3 alin.3 se arate ca "Contractul de finanțare va fi avizat de Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial " Mediu" din Regiunea 2 Sud-Est și de Asociația de Dezvoltare Intercomunitara "Apa - Canal Constanta." Ordinul a fost adoptat în temeiul Regulamentului(CE) nr.1083/2006 al Consiliului Europei din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala. Art.1 alin.3 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 stipulează ca „Prezentul regulament definește cadrul legal în care se înscrie politica de coeziune, inclusiv metoda de stabilire a liniilor directoare strategice ale Comunității pentru coeziune, a cadrului strategic național și a procesului de examinare la nivelul Comunității."
Având în vedere cadrul legislativ național, menționat anterior, se poate desprinde ca o prima concluzie faptul că legiuitorul in executarea obligației sale de armonizare a legislației naționale cu aquis-ul comunitar, și în concordanță cu Tratatul de aderare, a început a face primele demarcații in sfera interesului serviciilor publice după cum acestea se adresau unei comunități locale-oraș, . unui județ, și implicit a calificat operatorii ce furnizau astfel de servicii ca fiind operatori locali, județeni, sau regionali.
Prin H.G. 855/2008 a fost aprobat acrul constitutiv-cadru si statutul-cadru al asociaților de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilități publice unde la art.14 din Anexa nr.4- Statutul- Cadru al Asociației de dezvoltare intercomunitara de utilități publice, pentru serviciul de alimentare cu i si de canalizare se stipulează ca „Adunarea generala este organul de conducere Asociației, format din toți reprezentanții asociaților desemnați prin hotărâre a autorităților deliberative ale acestora.
Se recomandă ca acești reprezentanți sa fie primarii, pentru municipii, orașe și comune, respectiv președintele consiliului județean, pentru județe."
Iată, așadar ca în procesul de implementare a aquis-ului comunitar în România legiuitorul face și o primă recomandare, care de altfel este în spiritul legislației privitoare la organizarea si furnizarea serviciului public de alimentare cu apa adoptata pana in acel moment, și bine înțeles este și în spiritul convențiilor și tratatelor la care România era parte în acel moment.
În conformitate cu H.G. 1154/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare la finele anului 2005 a fost aprobat Planului Național de Dezvoltare pentru 2007-2013 document ăn care se arata ca " Pentru atingerea obiectivelor de baza ale politicii de dezvoltare regionala în România, anul 1998, Legea nr.151 a permis constituirea a 8 regiuni de dezvoltare, prin asocierea voluntară a județelor - corespunzătoare, în prezent, nivelului statistic UTS II, conform sistemului practicat in tarile UE. Spre deosebire de comune, ase, municipii si județe, regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridica. C. instituțional, obiectivele, competențele și instrumentele specifice politicii de dezvoltare regionala în România au fost revizuite in anul 2004, in contextul negocierilor privind Cap. 21 „Politica regional și coordonarea instrumentelor structurale", prin aprobarea Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regionala în România."
Prin H.C.L. nr. 34/13.11.2008 s-a aprobat participarea comunei Pecineaga, prin Consiliul Local Pecineaga, în calitate de membru fondator in cadrul Asociației De Dezvoltare Intercomunitara de utilități publice pentru serviciul de alimentare cu apa, așa încât în 2009 a luat ființa Asociația de Dezvoltare Intercomunitara de utilități publice pentru serviciul de alimentare cu apă si de canalizare "Apa - Canal Constanta", iar asociația a fost înscrisa in Registrul asociaților si fundațiilor de la grefa Judecătoriei Constanta la data de 9.07.2009 sub nr.40 în baza încheierii nr.l38/J/2009 a Judecătoriei Constanta.
Calitatea de asociați au avut-o județul Constanta, municipiile, orașele si comunele județului Constanta.
Potrivit art.V din Statutul Asociației scopul asocierii l-a constituit "realizarea in comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor de alimentare cu apa și de canalizare („Serviciile") pe baza strategiei de dezvoltare la nivelul județului Constanta și furnizarea in comun a Serviciilor sub autoritatea Consiliului Județean Constanta, forma de gestiune fiind gestiunea delegata, care se realizează în baza Contractului de Delegare a Gestiunii (denumit in continuare "Contractul de Delegare") atribuit direct, conform prevederilor art. 311 din Legea nr.51/2006 modificata si completata si art. 211 din Legea nr. 241/2006 modificata si completata, operatorului regional S.C. R. S.A (denumit in continuare "Operatorul"), aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 257/2006."
O.G. nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane si rurale prevede la art. 8 alin.l ca "Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București si consiliile locale ale sectoarelor acestuia, precum si primarii au obligația sa asigure in condițiile legii:
1) repararea, întreținerea și modernizarea rețelei de distribuție a apei;
m) canalizarea și epurarea apelor uzate și pluvial;."
În conformitate cu art. 1 alin 2 lit.c din Legea nr.215/2001 asociațiile de dezvoltare intercomunitara sunt "structurile de cooperare cu personalitate juridica,
de drept privat, înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.", iar potrivit art. 11 alin. 1 Asociațiile de dezvoltare intercomunitara sunt de utilitate publica, ....".
Potrivit art. 63 alin. l lit. d din legea nr.215/2001 primarul îndeplinește atribuțiile privind serviciile publice asigurate cetățenilor, iar potrivit alin.51it. " In exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin.l lit.d primarul:
a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local;
c) ia masuri pentru organizarea si executarea in concret a activităților din domeniile prevăzute la art.36 alin.(6) lit.a) - d);
h) asigura realizarea lucrărilor si ia masurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protecției mediului si gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor."
Conform art. 17 din Legea nr. 215/2001 "Consiliile locale si consiliile județene pot hotăra asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și in interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, în condițiile legii."
Art. 73 din legea nr. 215/2001 prevede că " Consiliile locale pot înființa și organiza servicii de interes public local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispun." Ca o primă remarcă, subliniază că autoritatea deliberativă Consiliul Local Pecineaga în lipsa fondurilor necesare nu a putut organiza propriul serviciu public de interes local în domeniul alimentării cu apă, așa încât în anul 2008 a profitat de oportunitățile legislative și a hotărât aderarea la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară "A.-Canal C." și prin intermediul acestei asociații a hotărât și dobândirea calității de acționar a operatorului regional . și delegarea contractului de gestiune către acest operator regional.
Art. 91 alin. 5 lit. d din legea nr. 215/2001 prevede că "În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. l lit. d consiliul județean asigură, potrivit competentelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean, prevedere pe care C.J. Constanta a transpus-o în practică prin HCL257/2006 privind reorganizarea regiei autonome R. în societate comercială și în vederea dobândirii statutului de operator regional. Așa fiind, rezultă că din moment ce C.L. Pecineaga nu și-a putut înființa propriul serviciu de interes local in domeniul alimentarii cu apă, și odată ce a aderat la organismul regional nou creat A.D.I. "A. - Canal C." și a dobândit calitatea de asociat in cadrul . public pe care îl asigură cetățenilor săi nu mai poate fi restrâns la un serviciu public de interes local, ci este extins la un serviciu public de interes județean/regional.
O a doua concluzie, ce se desprinde din cadrul legal anterioară menționat este ca potrivit chiar recomandării legiuitorului din organele de conducere ale Asociaților de Dezvoltare Intercomunitară trebuie să facă parte "primarul" în calitatea sa de reprezentant al unității administrativ-teritoriale dat fiind că asociațiile au ca obiectiv asigurarea unui serviciu public de interes județean sau regional, și mai mult decât atât coordonarea, organizarea și executarea în concret a activității de alimentare cu apa si de canalizare, calificata ca serviciu public de interes general, este atribuția exclusiva a primarului, așa cum aceasta atribuție îi este conferita prin legea administrației. Deci, rezulta ca prezenta primarului in organul de conducere al operatorului regional . Generală - s-a realizat în baza atribuțiunilor legale, dar si pentru ca acesta este și reprezentantul unității administrativ-teritoriale în organul de conducere al Asociației de Dezvoltare Intercomunitara, organism care a hotărât înființarea operatorului regional.
Potrivit Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, masurile tranzitorii asumate de România se aplica în condițiile prevăzute în anexe, iar Anexa VII, pct. Mediul lit. C. Calitatea apei, pct. (4) prevede prevede obligația României de a se -conforma gradual, la termenele intermediare 31.12.2013 si 31.12.2015, cerințelor privind sistemele de colectare si tratare a apelor urbane reziduale prevăzute in directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991.
Pentru a-și îndeplini aceasta obligație de conformare, Statul Român a întocmit Programul Operațional Sectorial „Mediu" (in continuare "POS Mediu") in vederea accesării, pentru perioada 2007-2013, a Fondului de coeziune in cadrul stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, modificat și completat.
POS Mediu, document strategic aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. Z (2007) 3467 din data de 11 iulie 2007, modificata prin Decizia Comisiei
Europene nr. C (2012) 2155 din 30 martie 2012, prevede crearea și menținerea unui cadru instituțional de regionalizare.
În cadrul negociat și convenit cu Comisia Europeana prin POS Mediu s-a creat un cadru instituțional de regionalizare, furnizarea de granturi sectorului de apă si apă uzată fiind condiționata de înființarea operatorilor regionali si a asociațiilor de dezvoltare intercomunitara, precum și de stabilirea unui nou cadru legal privind încredințarea directa a contractelor de delegare către operatorii regionali care sa respecte cerințele "in-house" stabilite de jurisprudența Curții de Justiție.
În conformitate cu principiile generale care sunt la baza sistemului juridic al Uniunii revine statelor membre sa asigure pe teritoriul lor executarea reglementarilor Uniunii. Totuși, autoritățile naționale, atunci când aplică reglementările dreptului național, trebuie sa aibă in vedere principiile generale ale dreptului Uniunii și să concilieze reglementarea națională cu principiile de drept național, printre care figurează principiile proporționalității, securității juridice si al protecției încrederii legitime.
Cerințele "in-house" stabilite în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (in continuare "CJUE") impun, intre altele, colectivității teritoriale ce atribuie direct un contract public sa exercite asupra persoanei in cauza un control analog celui pe care îl exercita asupra propriilor servicii. CJUE a stabilit ca aceasta cerința este îndeplinita atunci când activitatea societății menționate este limitata la teritoriul colectivităților respective si este exercitata în cea mai mare parte în beneficiul acestora și, prin intermediul organelor statutare compuse din reprezentanți ai colectivităților menționate, acestea exercita o influență determinanta atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale societății respective. CJUE a mai impus ca acest control, structural și funcțional, să fie efectiv, iar în cazul în care mai multe autorități publice constituie în comun o entitate însărcinata cu îndeplinirea misiunii lor de serviciu public sau în cazul în care o autoritate publica adera la o astfel de entitate condiția este îndeplinita daca fiecare dintre aceste autorități participa la capitalul entității respective, cat și în organele de conducere ale acesteia (hotărârea Econord, cauzele 0182/1L și 0183/11, pct. 33).
În cazul de față, când mai multe unități administrativ-teritoriale au constituit în comun . operator regional însărcinat cu îndeplinirea misiunii de serviciu public de alimentare cu apa și de canalizare, permițând și altor unități administrativ-teritoriale - cu care s-au asociat ulterior - să încredințeze aceeași misiune operatorului, condiția stabilita in jurisprudența CJUE potrivit căreia autoritățile respective trebuie să exercite împreuna asupra operatorului regional un control analog celui pe care îl exercita asupra propriilor servicii, este îndeplinită daca fiecare dintre aceste autorități participa și in organele de conducere ale operatorului.
Așa cum anterior a arătat, controlul autorității locale asupra propriilor servicii publice se exercita de către primar, în conformitate cu art. 61 alin. 5 din Legea nr. 215/2001 si OUG nr.21/2002.
Susține reclamantul că, deoarece în cazul unei societăți comerciale pe acțiuni, așa cum sunt operatorii regionali, acționarii exercită controlul cel mai important in cadrul adunării generale i acționarilor, așa cum prevede art. 311 (31 rep.) alin. 2 lit. a) din Legea nr. 51/2006, rezultă ca acest control nu poate fi considerat analog celui exercitat asupra propriilor servicii decât in cazul în care este realizat de către primar.
Operatorii regionali fiind societăți, iar controlul asupra propriilor servicii fiind realizat de primar, acesta trebuie să participe cel puțin in adunarea generala a acționarilor operatorului regional.
Sub aspectul modului de exercitare a controlului în comun operatorii regionali nu mai constituie societăți de interes local, fiind necesară diferențierea instituției juridice a operatorului regional de cea a societății de interes local, iar temeiul de drept in baza căruia Agenția Naționala de Integritate a emis raportul de evaluare a cărui anulare o solicit nu este aplicabil in cazul participării in adunarea generala a acționarilor Operatorului Regional. De altfel, parata - A.N.L- a calificat . fiind o regie de interes local prin trimitere la art. 3 din L.nr. 15/1990, fără a observa ca acest act normativ a suferit nenumărate modificări, printre care si p.G.nr.597/1992 care la Art.l prevede ca " Regiile autonome care prestează servicii de interes local sau județean si au fost organizate in temeiul Legii nr. 15/1990 prin decizii ale organelor administrației locale de stat trec sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz județene, conform anexei nr.l." Conform acestei anexe Regia autonoma A. - Canal a trecut în subordinea Consiliului Județean C., așa încât niciodată ea nu a fost o regie de interes local, ci una de interes județean.
Arată reclamantul că, dacă până la modificarea Actului Constitutiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară A. Canal C. s-ar mai fi putut susține că . o societate de interes local, bineînțeles prin încălcarea limitei dintre interesul local și cel județean, o dată cu modificarea actului constitutiv al asociației prin cooptarea de noi membri, respectiv a unor unități administrativ - teritoriale din județul Ialomița, și implicit prin cesionarea către acești membru de părți sociale din capitalul social al . pe departe nu se poate vorbi de o regie de interes local, dat fiind că acest operator nu mai satisface doar interesul județean - județul C., dacă ar fi să califice interesul județean ca unul local, ci a depășit aceste limite teritorial administrativ, satisfăcând în prezent un interes public regional.
Pentru toate aceste motive, având, în special, în vedere dispozițiile Tratatului de aderare a României la UE, precum și a angajamentelor asumate de România ca un pas al preaderării la UE, Constituția României și noul cadru legislativ creat în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apa, . poate fi calificata ca o societate de interes local, așa încât nici participarea reclamantului în calitate de primar comunei Pecineaga, în Adunarea Generala a R. SA nu poate atrage cazul de incompatibilitate instituit prin disp. art.87 lit f. din Legea nr. 161/2003.
Pentru aceste considerente solicită admiterea contestație, și în consecință anularea raportului de evaluare nr._/G/II/03.07.2013 întocmit de Agenția Naționala de Integritate.
În drept s-au invocat disp. art.22 din Legea nr. 176/2010 și art.453 C.pr.civ.
. formulat cerere de intervenție accesorie reclamantului S. N..
Potrivit art. 61 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare iar intervenția este accesorie când sprijină numai apărarea uneia dintre părți. Cu alte cuvinte, prin intervenția accesorie, terțul participă voluntar în judecată pentru a sprijini apărarea drepturilor uneia din părțile inițiale ale procesului, deoarece intervenientul accesoriu nu tinde la valorificarea unei pretenții proprii, ci urmărește, prin apărările pe care le face, ca instanța să pronunțe o soluție favorabilă părții pentru care a intervenit. Totuși, trebuie reținut că terțul nu devine un simplu apărător al părții în favoarea căruia a intervenit, ci el are un interes propriu în participarea la judecata procesului care poartă între alte persoane.
Ca regulă, intervenția accesorie este admisibilă în orice materie, astfel că, față de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 554/2004 cererea dedusă judecății este admisibilă. Solicităm admiterea în principiu a cererii de intervenție în interes alăturat reclamantului S. N..
S-a făcut dovada la dosarul cauzei a împrejurării că reclamantul, în calitate de primar al UAT . ca reprezentant al acesteia în adunarea generală a acționarilor subscrisei iar prin cererea de față sprijinim apărarea reclamantului arătând diferențele între instituția unui operator regional, în speță subscrisa, și instituția juridică a unei societăți de interes local, raportul atacat considerând . simplă societate de interes local. Interesul legat de pricină este rezultat din împrejurarea că subscrisa . operatorul regional creat în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, având acționari unități administrativ-teritoriale, iar prin actul atacat s-a stabilit incompatibilitatea reclamantului în calitate de primar de a reprezenta . generală a acționarilor subscrisei, astfel încât avem un interes vădit, legitim, personal și actual de a conserva dreptul și obligația reclamantului de a participa în adunarea generală a subscrisei operator regional deoarece stabilirea unei astfel de incompatibilități este contrară cerințelor "in-house" rezultate din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene iar nerespectarea acestor cerințe reprezintă o încălcare a obligațiilor ce revin operatorului regional din contractele de finanțare încheiate între Ministerul Mediului, în calitate de Autoritate de Management și S.C. R. S.A. în calitate de Beneficiar.
Pe fondul cauzei, intervenienta susține motivele indicate de reclamant și subliniază aspecte privind cadrul general post-aderare. Astfel, pentru a-și îndeplini obligația a conformare cerințelor privind sistemele de
colectare și tratare a apelor urbane reziduale prevăzute în Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, asumată prin Anexa VII, pct. 9 Mediul, lit. C.
Calitatea apei, pct. (4) al Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, Statul
Român a întocmit Programul Operațional Sectorial „Mediu" în vederea accesări pentru perioada 2007-2013, a Fondului de coeziune în cadrul stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, modificat și completat.
Programul Operațional Sectorial „Mediu", document strategic aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2007) 3467 din data de 11 iulie 2007, modificată prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 2155 din 30 martie 2012, prevede crearea și menținerea un cadru instituțional de regionalizare.
În cadrul de regionalizare negociat și convenit cu Comisia Europeană prin POS Mediu furnizarea de granturi sectorului de apă și apă uzată este condiționată de înființarea operatorilor regionali (în continuare "OR") și de stabilirea unui nou cadru legal privind încredințarea directă a contractelor de delegare către operatorii regionali care să respecte cerințele "in-house" stabilite de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (în continuare "CJUE"):
Furnizarea de granturi sectorului de apă și apă uzată este condiționată de înființarea Companiilor Regionale de A. (operatori regionali) și a Asociațiilor de Municipalități în conformitate cu criteriile specificate la capitolul 5.1 Management (secțiunea - Prevederi specifice pentru implementarea adecvată a POS Mediu) (pag. 66) ;
Având în vedere că Operatorii Regionali vor fi stabiliți în baza unui contract de încredințare directă, acest nou cadru legal trebuie sa dovedească că se aplică cerințele "in-house" stabilite de jurisprudența Curții de Justiție și că asociația de municipalități/asociația de dezvoltare intercomunitară, care reprezintă autoritatea contractantă, controlează respectivul OR în același mod în care inunicipalitățile controlează propriile departamente (criteriul de "control similar"), iar OR realizează o parte esențială a activităților sale împreună cu asociația de municipalități/asociația de dezvoltare intercomunitară (criteriul "celei mai importante părți din activitate"), acesta fiind în totalitate în proprietate publică (p. 107-108).
Prin contractul de finanțare nr._/22.11.2010 încheiat între Ministerul Mediului și subscrisa S.C. R. S.A. s-a acordat finanțare din fonduri de coeziune și bugetul de stat pentru Proiectul "Reabilitarea și modernizarea Sistemului de alimentare cu apă și de canalizare în regiunea C. - Ialomița", cu nr._ de înregistrare în SMIS-CSNR conform Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 1984/22.1 1.2010 și Deciziei Comisiei Q2010) 8133 din 17.1 1.2010 privind proiectul major "Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și de canalizare pentru regiunea C. și Ialomița", făcând parte din Programul Operațional "Mediu" pentru asistența structurală prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune în conformitate cu obiectivul "Convergență" în România, CCI Nr 2009RO161PR005.
Noul cadru instituțional a fost realizat prin OUG nr. 13/2008; potrivit
expunerii de motive principalele modificări s-au referit la clarificarea statutului
juridic al asociațiilor de dezvoltare intercomunitară pentru serviciile de utilități
publice (competențe, atribuții, drepturi, obligații), clarificarea modalităților de
delegare a gestiunii și introducerea conceptului de încredințare directă în baza
regulilor "in-house", precum și la definirea conceptului de "operator regional".
Relevante sunt inserarea art. 2 lit. g1) în Legea nr. 51/2006 cuprinzând
definiția operatorului regional [art. 2 lit. h) în forma republicată] și art. 311
cuprinzând regulile de atribuire directă (in-house) a contractelor de delegare
a gestiunii (art. 31 în forma republicată).
Intervenienta invocă și jurisprudență unională relevantă privind atribuirea directă. Arată că cerințele in-house providing stabilite în jurisprudență CJUE impun, între altele, colectivității teritoriale ce atribuie direct un contract public să exercite asupra persoanei în cauză un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii. CJUE a stabilit că această cerință este îndeplinită atunci când activitatea societății menționate este limitată la teritoriul colectivităților respective și este exercitată în cea mai mare parte în beneficiul acestora și, prin intermediul organelor statutare compuse din reprezentanți ai colectivităților menționate, acestea exercită o influență determinantă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale societății respective.
În hotărârea Econord, cauzele CI 82/11 și C-183/11, Curtea a stabilit că, deși, în cazul în care mai multe autorități publice recurg la o entitate comună pentru a-și îndeplini o misiune comună de serviciu public, nu este, în mod cert, indispensabil ca fiecare dintre aceste autorități să dețină, ea însăși, puterea de control individual asupra entității respective, totuși, controlul exercitat asupra acesteia din urmă nu poate să se bazeze numai pe puterea de control a autorității publice care deține o participație majoritară în capitalul entității în discuție, în caz contrar fiind golită de conținut însăși noțiunea de control comun (pct. 30).
De aceea, în cazul în care mai multe autorități publice constituie în comun o entitate însărcinată cu îndeplinirea misiunii lor de serviciu public au în cazul în care o autoritate publică aderă la o astfel de entitate, condiția stabilită în jurisprudența Curții potrivit căreia autoritățile respective trebuie sa exercite împreună asupra acestei entități un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, este îndeplinită dacă fiecare dintre aceste autorități participă atât la capitalul entității respective, cât și în organele de conducere ale acesteia (hotărârea Econord, pct. 33).
În cazul de față, când mai multe unități administrativ-teritoriale au constituit în comun . OR însărcinat cu îndeplinirea misiunii lor de serviciu public de alimentare cu apă și de canalizare, permițând și altor unități administrativ-teritoriale - cu care s-au asociat ulterior - să încredințeze aceeași misiune OR, condiția stabilită în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene potrivit căreia autoritățile respective trebuie să exercite împreună asupra OR un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, este îndeplinită dacă fiecare dintre aceste autorități participă și în organele de conducere ale OR.
În același sens, adresa DG Regio Ares (2014)_ - 11.03.2014 către pârâta ANI, în contextul întâlnirii tehnice cu privire la prevenirea conflictelor de interese în România, subliniază următoarele: "contractele de delegare sunt, în consecință, încheiate între A. și OR, prima acționând deopotrivă ca autoritate contractantă și acționari. Sub acest aspect nu este nimic neobișnuit ca unii aleși locali, ca membri ai A., să fie de asemenea membri ai organelor de conducere ale OR. In ambele cazuri, ca membri ai A. sau ca membri ai organelor de conducere, aleșii locali reprezintă interesele respectivelor autorități locale și nu desfășoară activități în interesul lor propriu". Or, în contextul în care expunerea de motive a Legii nr. 161/2003 arată că scopul dispozițiilor ce instituie incompatibilitatea este de prevenire și combatere a folosirii abuzive a funcțiilor publice, a obținerii unor câștiguri necuvenite în exercitarea acestora, situația de față nu se mai încadrează în ipoteza vizată de art. 87 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 161/2003.
Sub aspectul controlului asupra serviciilor publice și reprezentarea unității administrativ-teritoriale, arată că în acest context factual, dreptul Primarului Comunei Pecineaga de a participa ca
reprezentant al UAT corn. Pecineaga în adunarea generală a acționarilor . corolarul reglementării, înființării, organizării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale acționare ale societății, prin încredințarea in-houseproviding a gestiunii acestui serviciu public către subscrisa, prin intermediul căruia se realizează în comun proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional, destinate înființării, modernizării si/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilități publice aferente serviciului, fiind folosită accesarea finanțării Uniunii prin instrumentele structurale post-aderare.
Controlul autorității locale asupra propriilor servicii publice se exercită de către primar, în conformitate cu art. 61 alin. 5 din Legea nr. 215/2001. Potrivit art. 63 alin. (5) lit. a) din același act normativ, în exercitarea atribuțiilor sale primarul coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local, iar potrivit art. 63 alin. (5) lit. c), care face trimitere la art. 36 alin. (6) din același text de lege, primarul ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniul serviciilor comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public și transport public local, după caz.
Raportat la prevederile art. 20 alin. 1, art. 21 alin. 1 și art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 doar unitatea administrativ-teritorială are capacitate juridică și este persoană de drept public, și nu consiliul local sau primarul, care sunt organ deliberativ, respectiv organ executiv al unității administrativ-teritoriale. Unitatea administrativ-teritorială, calificată în mod expres titular de drepturi și obligații din contractele privind administrarea bunurilor în art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, este reprezentată în justiție și în raporturile cu terții de către primar în conformitate cu art. 21 alin. 2 și art. 62 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 (ICCJ, s. II civ.,dec. nr. 1956/2012).
Deoarece în cazul unei societăți comerciale pe acțiuni, așa sunt OR, acționarii exercită controlul cel mai important în cadrul adunării generale a acționarilor, așa cum prevede art. 311 (31 rep.) alin. 2 lit. a) din Legea nr. 51/2006, rezultă că acest control nu poate fi considerat analog celui exercitat asupra propriilor servicii decât în cazul în care este realizat de către primar (sau de viceprimarul ori de persoana căreia primarul i-a delegat atribuții de control pe linie de serviciu public de alimentare cu apă și de canalizare, iar nu de către persoana desemnată de consiliul local). în cazul în care persoana desemnată de consiliul local ar exercita acest control, atunci controlul nu ar mai fi analog celui exercitat asupra propriilor servicii.
În temeiul art. 125 alin. 1 și 2 din Legea nr. 31/1990:
Acționarii pot participa și vota în adunarea generală prin reprezentare, în baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva adunare generală.
Acționarii care nu au capacitate de exercițiu, precum și persoanele juridice pot fi reprezentați/reprezentate prin reprezentanții lor legali care, la rândul lor, pot da altor persoane împuternicire pentru respectiva adunare generală.
Primarul comunei Pecineaga este reprezentantul legal al UAT corn. Pecineaga în virtutea legii, nefiind necesar un mandat pentru a reprezenta UAT corn. Pecineaga în adunarea generală a acționarilor . am accepta punctul de vedere al ANI atunci incompatibilitatea s-ar naște în mod direct din actul de alegere în funcție al primarului și de la acea dată, consecințe vădit ilogice și inechitabile.
OR fiind societăți, iar controlul asupra propriilor servicii fiind realizat de primar, acesta trebuie să participe cel puțin în adunarea generală a acționarilor OR.
În ceea ce privește societatea de interes local, caracterul de interes local pentru o societate comercială în sensul Legii nr. 161/2003 trebuie analizat prin raportare la organizarea administrativ-teritorială a României în comune, orașe și județe. În timp ce comunele și orașele au ca autorități deliberative consiliile locale compuse din consilieri și ca autorități executive primarii/viceprimarii, județele au ca autorități deliberative consiliul județean și ca autorități executive președintele consiliului județean (și vicepreședinții acestui consiliu).
În ceea ce privește incompatibilitatea funcției de primar și viceprimar (respectiv de președinte și vicepreședinte al consiliului județean) legiuitorul nu definește în art. 87 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 161/2003 noțiunile de societate comercială de interes local, respectiv de interes național, dar în art. 88 alin. 1 lit.
d) din același act normativ legiuitorul reglementează incompatibilitatea funcției de consilier local sau județean cu diverse funcții de conducere și control la societățile comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv.
Dacă ne-am cantona exclusiv la Legea nr. 161/2003, se arată în continuare, calitatea unei societăți de a fi de interes local se stabilește prin raportare la unitatea administrativ-teritorială (iar nu la consilieri ori primari), astfel încât societatea este de interes local pentru consiliul local sau consiliul județean care a înființat-o și sub a cărui autoritate funcționează.
În cazul . acesteia R.A. A. Canal a fost trecută sub autoritatea Consiliului Județean C. prin HG nr. 597/1992. Sub acest aspect . este societate de interes local pentru .> Odată cu receptarea acquis-ului comunitar în sensul expus, nu au fost modificate ori completate prevederile art. 87 alin. 1 lit. 0 din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora funcția de primar este incompatibilă cu funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local. Totuși, distincția între societățile de interes local și operatorii de servicii publice comunitare de utilități rezultă fără tăgadă din art. 1 alin. 2 lit. g) pct. 2 și 6 din Legea nr. 215/2001. La nivelul anului 2003 nu exista suport legislativ pentru existența unei societăți comerciale care să aibă acționari mai multe unități administrativ-teritoriale.
În timp ce în sensul Legii nr. 161/2003 o societate este de interes local pentru acea unitate administrativ-teritorială sub a cărui autoritate funcționează și care a înființat-o, aranjamentul instituțional este necunoscut dreptului român anterior aderării la Uniunea Europeană, noțiunile de societate de interes local și societate de interes național neputând acoperi situația operatorului regional "in-house providing" ce are ca acționari mai multe unități administrativ-teritoriale iar controlul analog controlului asupra propriilor servicii publice este exercitat în comun de acestea. însăși denumirea de "regional" cuprinsă în definiția legală a OR arată că acesta nu mai este o societate de interes local.
În consecință, OR al sistemelor publice de alimentare cu apă și de canalizare trebuie diferențiat de societatea de interes local sau județean deoarece controlul în comun al unităților administrativ-teritoriale asupra OR, analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, trebuie realizat de către primar prin participarea în adunarea generală a asociaților sau acționarilor respectivului operator, iar temeiul de drept în baza căruia Agenția Națională de Integritate a emis raportul de evaluare a cărui anulare o solicită reclamantul nu este aplicabil l participării primarului în adunarea generală a acționarilor societății subscrise.
În probațiune s-au depus înscrisuri, fiind anexate, în copie: Decizia Prefecturii Județului C. nr. 42/1992, extras din HG nr. 597/1992, Decizia Delegației Permanente a Consiliului Județean C. nr.67/1995, Hotărârea Consiliului Județean C. nr. 257/2006, istoric emis de ORC de pe lângă Tribunalul C. sub nr. 9867/05.02.2013 cu privire la evoluția capitalului și structura acționariatului . din documentul strategic Programul Operațional Sectorial „Mediu"; HCL Pecineaga nr. 99/2009; contractul de delegare a gestiunii; contractul de finanțare nr._/22.1 1.2010; hotărârea Econord a Curții de Justiție a Uniunii Europene, cauzele C 182/1 1 și C 183/11 decizia nr. 1956/2012 a ICCJ, cu notă de G. L. în RNSJ, jurisprudență națională; adresa DG Regio Ares (2014)_-11.03.201.
Prin încheierea de ședință din 22.05.2014 instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie formulată de S.C. R. S.A. iar prin decizia nr. 4715/09.12.2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de S.C. R. S.A., a casat încheierea menționată și a admis în principiu cererea de intervenție accesorie.
Asupra cererii principale deduse judecății, instanța, analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Reclamantul S. N. a îndeplinit funcția de Primar al Comunei Pecineaga în perioada 2008-2012, respectiv de consilier local al Comunei Pecineaga în perioada 2012-prezent.
La data de 31.01.2013 Agenția Națională de Integritate a declanșat procedura de evaluare a respectării regimului juridic al incompatibilităților de către S. N..
Ca urmare, la data de 03.07.2013 a fost încheiat de ANI raportul de evaluare nr._/G/II prin care s-a concluzionat că S. N. s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 2008-2012 deoarece a deținut funcția de primar al Comunei Pecineaga simultan cu cea de reprezentant al comunei Pecineaga în Adunarea Generală a Acționarilor societății comerciale de interes local RAJAS S.A. C..
Reclamantul susține, în esență, nelegalitatea acestui raport de evaluare prin prisma calificării greșite a S.C. R. S.A. C. ca fiind o societate comercială de interes local, acesta apreciind că societatea satisface în prezent un interes public regional.
Potrivit dispozițiilor art. 87 alin.(1) lit. f din Legea nr.161/2003, “funcția de primar este incompatibilă cu funcția de reprezentant al unității administrative teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național.”
Prin actul constitutiv autentificat sub nr. 2710/25.05.2009 și Statutul autentificat sub nr. 2711/25.05.2009 a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară A.-Canal C.”, având printre asociați și .> Prin HCL Pecineaga nr. 17/11.07.2007 s-a aprobat cumpărarea unui număr de 90 acțiuni de la S.C. RAJAS.A. C., acțiuni cesionate de Consiliul Județean C. conform HCJ nr. 74/25.05.2007.
Prin HCL Pecineaga nr. 34/13.11.2008 s-a aprobat participarea comunei Pecineaga, în calitate de membru fondator, prin Consiliul Local Pecineaga, în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de utilități publice pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare „A.-Canal C.”. Totodată, s-a aprobat asocierea comunei Pecineaga, prin Consiliul Local Pecineaga, cu unitățile administrativ-teritoriale ale Județului C. în cadrul Asociației de dezvoltare intercomunitară de utilități publice pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare „A.-Canal C.”, persoană juridică de drept român, înființată conform art. 11 și urm. din legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală.
De asemenea, prin HCL Pecineaga nr. 99/20.10.2009 s-a aprobat studiul de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apă și canalizare al comunei Pecineaga.
Conform HCL Pecineaga nr. 17/11.07.2007 reclamantul S. N. a fost desemnat reprezentant al comunei Pecineaga în cadrul Adunării Generale a Acționarilor a S.C. R. S.A. C..
Potrivit art.37 din Legea nr. 215/2001:
„Persoanele împuternicite sa reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale in societăți comerciale, regii autonome de interes local, asociații de dezvoltare intercomunitara si alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, în condițiile legii, respectându-se configurația politică de la ultimele alegeri locale”.
Urmează ca instanța de contencios administrativ să analizeze dacă în perioada de referință - 2008-2012 - S.C. R. S.A. constituia o societate comercială de interes local.
Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 15/1990, „regiile autonome se pot înființa prin hotărâre a guvernului, pentru cele de interes național, sau prin hotărâre a organelor județene și municipale ale administrației de stat, pentru cele de interes local, din ramurile și domeniile stabilite potrivit art. 2.”
S.C. R. S.A. s-a reorganizat din regie autonomă în societate comercială pe acțiuni prin hotărârea Consiliului Județean C. nr. 257/18.10.2006.
Ulterior, prin HCJ C. nr. 74/25.05.2007 a avut loc transformarea societății din societate pe acțiuni în operator regional de servicii comunitare de utilități publice, respectiv operator regional pentru serviciul de alimentare cu apă si canalizare.
Dispozițiile art. art. 91 alin. (2) lit.b) din Legea nr.215/2001 stabilesc că:
2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), consiliul județean:
b) hotărăște înființarea sau reorganizarea de instituții, servicii publice și societăți comerciale de interes județean, precum și reorganizarea regiilor autonome de interes județean, în condițiile legii;
În conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. h din Legea nr. 51/2006 prin operator regional se înțelege operatorul societate reglementată de Legea nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și oompletările ulterioare, cu capital social integral al unora sau al tuturor unităților administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice. Operatorul regional asigură furnizarea/prestarea serviciului/activității de utilități publice pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale asociate, administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora, precum și implementarea programelor de investiții publice de interes zonal ori regional destinate înființării, modernizării și/sau, după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activități, realizate în comun în cadrul asociației. Operatorul regional se înființează în baza hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, inclusiv prin modificarea actelor constitutive ale operatorilor existenți subordonați autorităților administrației publice locale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Operatorul regional este asimilat organismelor prestatoare de servicii publice prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu dispozițiile art. 2 pct.1) din Legea nr. 241/2006 „Serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, se înființează, se organizează și se gestionează sub conducerea, coordonarea, controlul și responsabilitatea autorităților administrației publice locale și are drept scop alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate pentru toți utilizatorii de pe teritoriul localităților”.
Potrivit art.6 din același act normativ „Desfășurarea activităților specifice serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului și a unui caiet de sarcini, elaborate și aprobate de autoritățile administrației publice locale sau, după caz, de asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv cu caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, elaborate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C., și aprobate prin ordin al președintelui acesteia. În cazul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, regulamentul serviciului și caietul de sarcini se elaborează în cadrul acestora, se avizează de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre și se aprobă de adunările generale.
În conformitate cu dispozițiile art.10 din Legea nr. 241/2006 „1) Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale au competență exclusivă, ce poate fi exercitată și prin intermediul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, în condițiile Legii nr. 51/2006, cu modificările și completările ulterioare, în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat acestora, în tot ceea ce privește:
a) aprobarea strategiilor locale de înființare, organizare, gestiune și funcționare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare;
b) aprobarea programelor de investiții privind înființarea, dezvoltarea, modernizarea și reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului;
c) aprobarea regulamentelor și a caietelor de sarcini ale serviciului;
d) adoptarea modalității de gestiune și aprobarea documentațiilor de organizare și derulare a procedurilor de delegare a gestiunii;
e) aprobarea indicatorilor de performanță ai serviciului.
(2) Unitățile administrativ-teritoriale se pot asocia între ele în vederea înființării, organizării, finanțării, monitorizării și gestionării în interes comun a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare și pentru înființarea, modernizarea, dezvoltarea și exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, în condițiile stabilite prin Legea nr. 51/2006.
Astfel cum s-a arătat mai sus, . al S.C. R. S.A. și asociat în Asociația de dezvoltare intercomunitară de utilități publice pentru serviciul de alimentare cu apă și canalizare „APA-CANAL C.” potrivit actului constitutiv al asociației.
Potrivit actului constitutiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „A.-Canal C.”, astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr. 2, asociația a fost constituită în scopul înființării, organizării, reglementării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă și canalizare pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre, precum și realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional destinate înființării, modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilități publice aferente Serviciului, pe baza de strategie de dezvoltare a acestuia.
Analiza actului constitutiv al S.C. R. S.A. -în forma actualizată în baza Hotărârii AG Extraordinare nr. 2/15.03.2013- relevă că obiectul de activitate al societății constă în activitățile de operare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, a cărui gestiune îi este delegată conform Contractului de delegare, în aria delegării definită de respectivul contract. Societatea își desfășoară activitatea exclusiv pentru unitățile administrativ-teritoriale care i-au delegat, prin Asociație, gestiunea serviciului de alimentare cu apă și canalizare.
Având în vedere definiția operatorului regional realizată de art. 2 lit. h din legea nr. 51/2006, dar și evoluția formei juridice sub care societatea în discuție își desfășoară activitatea, respectiv obiectul său de activitate, faptul că societatea deservește mai multe unități administrativ-teritoriale membre, Curtea apreciază că în prezent S.C. R. S.A. nu mai poate fi calificată ca o societate de interes local, aceasta reprezentând în contextul normativ actual, un operator regional.
Pe de altă parte, statutul de operator regional al societății în discuție reiese chiar din HCJ C. nr. 74/25.05.2007, prin care a avut loc transformarea societății din societate pe acțiuni în operator regional de servicii comunitare de utilități publice, respectiv operator regional pentru serviciul de alimentare cu apă si canalizare.
Instanța observă totodată că, în timp ce clasificarea realizată de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 15/1990 se raportează la regiile autonomede interes național sau local, dispozițiile art. 1 lit. g pct. 2din legea nr. 215/2001 operează cu noțiunea de societăți comerciale și regii autonome de interes local sau județean.
Totodată, dispozițiile art. art. 2 h din Legea nr. 51/2006 consacră noțiunea de operator regional pentru societatea reglementată de legea nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social integral al unora sau al tuturor unităților administrativ-teritoriale membră a unei asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice.
Mai mult, instanța reține că potrivit definiției din art. 1 lit. c din legea nr. 215/2001, asociația de dezvoltare intercomunitarăeste structura de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înființată, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.
Or, plecând de la această definiție, dar și de la obiectul de activitate al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „A.-Canal C.”, vâzând totodată aria de acoperire teritorială a societății căreia i s-a delegat de către menționata asociație gestiunea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, apare cu evidență faptul că societatea în cauză, calificată de lege ca fiind operator regional nu mai poate fi calificată societate comercială de interes local, aceasta deservind mai multe unități administrativ-teritoriale.
Curtea apreciază astfel, în contextul existenței, la momentul evaluării, a unor acte normative care conțin calificări distincte ale aceluiași tip de societate comercială, că în mod greșit s-a reținut prin raportul de evaluare contestat starea de incompatibilitate a reclamantului.
Totodată, Curtea va avea în vedere și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal în cauze similare, soluția din prezenta cauză impunându-se și în aplicarea principiului coerenței și unității jurisprudenței consacrat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Față de toate aceste considerente de fapt și de drept, Curtea apreciază că raportul de evaluare contestat este nelegal, astfel că acțiunea reclamantului este întemeiată și va fi admisă. Pe cale de consecință, se va dispune anularea raportului de evaluare nr._/G/II/03.07.2013 întocmit de Agenția Națională de Integritate.
Pentru aceleași considerente, va fi admisă cererea de intervenție accesorie formulată de S.C. R. S.A. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul S. N., domiciliat în localitatea Pecineaga, .. 25 A, județ C. și cu domiciliul ales în localitatea C. ., ., județ C. - C..av. C. P. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, cu sediul în București, .. 15, sector 1.
Anulează raportul de evaluare nr._/G/II/03.07.2013 întocmit de Agenția Națională de Integritate.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de ., cu sediul în C., .-24, județ C..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel C..
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 6 aprilie 2015.
Președinte, R. N. B. | ||
Grefier, L. B. |
L.B. 6 aprilie 2015
red.hot.jud.R.N.B.
5ex/15.05.2015
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 425/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 693/2015.... → |
|---|
