Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Decizia nr. 1048/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1048/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 5191/109/2011
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ DECIZIE NR. 1048/R-C.
Ședința publică din 27 martie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: C. D., judecător
G. A., judecător
I. M., judecător
P. M., grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN ARGEȘ, cu sediul ales în Pitești, ., județul Argeș, împotriva sentinței civile nr. 1330 din 13 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul- reclamant P. C., domiciliat în Pitești, ..29, județul Argeș.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns consilier juridic L. P., pentru recurentul-pârât I.P.J.Argeș, în baza delegației de la dosar, lipsind intimatul-reclamant P. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosar au fost depuse, prin compartimentul registratură, concluzii scrise din partea intimatului-reclamant.
La întrebarea instanței, reprezentantul recurentului precizează că procedura Pro PS DCJEO 03 este emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș, aceasta aflându-se pe net, iar reclamantul avea obligația să ia cunoștință de aceasta, chiar dacă nu a fost adusă la cunoștința personalului pe bază de semnătură.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul recurentului-pârât IPJ Argeș, având cuvântul, susține oral recursul, așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței și pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
CURTEA :
Asupra recursului de față,
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 3.11.2011, reclamantul P. C. a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș, solicitând anularea dispoziției nr.188/31.08.2011, emisă de acesta, prin care a fost sancționat disciplinar cu „mustrare scrisă”.
În motivare, a arătat că sancțiunea a fost aplicată în baza unei reglementări interne, fără caracter public, denumită PRO PG DCJSEO arme și muniții, reglementare ce nu i-a fost adusă la cunoștință astfel încât nu poate fi reținută vinovăția sa.
Tribunalul Argeș, Secția civilă, prin sentința civilă nr.1330/13.06.2012, a admis acțiunea și a anulat dispoziția nr.188/31.08.2011 emisă de pârât.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin actul administrativ contestat, reclamantul a fost sancționat cu „mustrare scrisă”, reținându-se că după efectuarea unei constatări tehnico-științifice balistice, acesta trebuia să predea arma care a făcut obiectul constatării la camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Argeș. Această procedură este prevăzută într-o reglementare internă, fără caracter public, denumită PRO PG DCJSEO arme și muniții, privind modul de introducere și scoatere a armelor și munițiilor depuse la camera de corpuri delicte arme si muniții, la punctul 1 lit.b din Capitolul IV lit.B.
Conform acestei proceduri, în cazul armelor și munițiilor care sunt supuse unei constatări tehnico-științifice sau a unei expertize, termenul este de 48 ore, de la data finalizării acestor proceduri. Procedura nu constituie o reglementare legală publică, la care reclamantul să fi avut acces, nu se publică în monitorul oficial, ci se comunică de către șefii ierarhici.
Toate aceste proceduri se aduc la cunoștință de către comandant și se comunică în formă scrisă sub semnătură.
În speță, instanța a constatat că această procedură nu a fost adusă la cunoștința reclamantului și nici nu a semnat de primire, astfel că în cauză, nu se aplică principiul conform căruia necunoașterea legii nu înlătură răspunderea, deoarece nu este vorba de o reglementare legală, publicată în monitorul oficial, iar procedura încălcată de reclamant are un caracter administrativ intern și nepublic, iar acest act nu aduce nicio atingere modului în care reclamantul își desfășoară activitatea de cercetare penală, nu are nicio legătură cu această activitate și nici nu o perturbă în vreun fel.
Ca urmare, reținându-se că în cauză lipsește unul din elementele esențiale care să atragă răspunderea disciplinară a reclamantului, respectiv vinovăția, tribunalul, în baza art.18 din Legea nr.554/2004, a admis acțiunea și a anulat dispoziția nr.188/31.08.2011 emisă de pârât.
Împotriva sentinței civile nr.1330/13.06.2012, în termen legal, a formulat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, pârâtul arată că în urma unui control efectuat la data de 27.04.2011, de către comandantul Poliției Municipiului Pitești, la Biroul Ordine Publică pentru Mediul Rural, s-a constatat faptul că intimatul P. C. deținea în fișetul personal o armă ce fusese ridicată cu ocazia cercetărilor efectuate într-un dosar penal pe care-l instrumenta, deși potrivit prevederilor interne, aceasta trebuia depusă la camera cu corpuri delicte a instituției. În cauză a fost declanșată cercetarea prealabilă împotriva ofițerului de poliție, în urma căreia s-a stabilit că acesta se face vinovat de săvârșirea abaterii disciplinare „neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege”, abatere prevăzută de art.57 lit.b) din Legea nr.360/2002, privind Statutul polițistului și art.12 alin.1 lit.b) din Ordinul M.A.I. nr.400/2004, fiind emisă dispoziția de sancționare nr.188/31.08.2011, prin care s-a aplicat subcomisarului de poliție sancțiunea „mustrare scrisă”, act administrativ contestat în instanță și anulat de Tribunalul Argeș.
Recurentul-pârât consideră că, în mod greșit, s-a reținut faptul că reglementarea legală încălcată nu ar fi fost adusă la cunoștința reclamantului. Acesta a instrumentat un dosar penal, în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deținere sau port fără drept de armă neletală, din categoria celor supuse autorizării, prevăzută și pedepsită de art.1361 din Legea nr.295/2004, privind regimul armelor și munițiilor, cu ocazia cercetărilor arma fiind ridicată. Deși în cauză, constatarea tehnico-științifică a fost efectuată încă din luna decembrie 2010, cu ocazia înmânării raportului, arma a fost restituită, însă nu a fost depusă la Camera de corpuri delicte a I.P.J. Argeș în termen de 48 de ore și nici până la data controlului, 27 aprilie 2011.
Recurentul-pârât arată că, deși procedura conține reglementări interne și nu se publică în Monitorul Oficial, totuși toți lucrătorii de poliție au acces pe intranet la o aplicație informatică la nivelul I.G.P.R., pe care se postează proceduri, comunicări și alte acte normative interne, respectiva procedură fiind postată încă din data de 11.12.2009. Mai mult, intimatul-reclamant avea, potrivit fișei-postului, atribuții pe linie de arme, explozivi, substanțe toxice și periculoase, fiind obligat să studieze reglementările incidente acestui domeniu, dispunând de calculator propriu cu acces la intranet, însă nu s-a interesat nici măcar telefonic la Serviciul cazier Judiciar și Evidențe Operative, serviciu care gestionează Camera de corpuri delicte a I.J.P. Argeș.
De asemenea, arată că nu se poate aprecia că respectivele reglementări trebuiau aduse la cunoștința reclamantului de șefii ierarhici, acest lucru însemnând ca de fiecare dată când un lucrător de poliție primește anumite atribuții să-i fie prelucrate toate reglementările interne. Acest lucru nu este posibil, deoarece lucrătorul de poliție este obligat să studieze toate documentele în legătură cu atribuțiile primite și numai în cazul în care întâmpină dificultăți se poate adresa șefilor ierarhici sau structurii ce gestionează problematica respectivă, în cauză Serviciul Cazier Judiciar și Evidențe Operative.
În aceste condiții, recurentul-pârât consideră că cercetarea disciplinară s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale în materie, reclamantul făcându-se vinovat de săvârșirea abaterii disciplinare contestate.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul Argeș, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Recursul formulat de pârât este fondat.
În mod greșit, prin hotărârea atacată, s-a admis acțiunea și s-a anulat dispoziția nr.188/31.08.2011 emisă de I.P.J. Argeș, reținându-se în esență că procedura denumită PRO PG DCJSEO arme și muniții nu a fost adusă la cunoștința reclamantului și nici nu a semnat de primire, astfel că în cauză, nu se aplică principiul conform căruia necunoașterea legii nu înlătură răspunderea, deoarece nu este vorba de o reglementare legală, publicată în monitorul oficial, iar procedura încălcată de reclamant are un caracter administrativ intern și nepublic, iar acest act nu aduce nicio atingere modului în care reclamantul își desfășoară activitatea de cercetare penală, nu are nicio legătură cu această activitate și nici nu o perturbă în vreun fel; de asemenea, s-a concluzionat greșit că în cauză lipsește unul din elementele esențiale care să atragă răspunderea disciplinară a reclamantului, respectiv vinovăția.
Intimatul-reclamant a instrumentat un dosar penal, în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deținere sau port fără drept de armă neletală, din categoria celor supuse autorizării, prevăzută și pedepsită de art.1361 din Legea nr.295/2004, privind regimul armelor și munițiilor, cu ocazia cercetărilor arma fiind ridicată. Constatarea tehnico-științifică a fost efectuată încă din luna decembrie 2010, arma fiind restituită, după întocmirea raportului, însă nu a fost depusă de către reclamant la Camera de corpuri delicte, în termen de 48 ore, conform Capitolului IV lit.D din Pro PS DCJSEO 03 a I.P.J. Argeș și nici până la data controlului, 27 aprilie 2011.
Procedura de mai sus conține reglementări interne și nu se publică în Monitorul Oficial, dar toți lucrătorii de poliție au acces pe intranet la o aplicație informatică la nivelul I.G.P.R., pe care se postează proceduri, comunicări și alte acte normative interne, procedura fiind postată încă din data de 11.12.2009. Intimatul-reclamant avea, potrivit fișei-postului, atribuții pe linie de arme, explozivi, substanțe toxice și periculoase, fiind obligat să studieze reglementările incidente acestui domeniu, dispunând de calculator propriu cu acces la intranet. Lucrătorul de poliție este obligat să studieze toate documentele în legătură cu atribuțiile primite.
Astfel, Curtea reține că cercetarea disciplinară s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale în materie, reclamantul făcându-se vinovat de săvârșirea abaterii disciplinare contestate, ”neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege”, abatere prevăzută de art.57 lit.b) din Legea nr.360/2002, privind Statutul polițistului și art.12 alin.1 lit.b) din Ordinul M.A.I. nr.400/2004.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art.312 alin.1, 2 și 3 Cod procedură civilă, să se admită recursul formulat de pârât, să se modifice sentința atacată, iar pe fond să se respingă acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN ARGEȘ, cu sediul ales în Pitești, ., județul Argeș, împotriva sentinței civile nr.1330/13 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr._, intimat fiind reclamantul P. C., domiciliat în Pitești, ..29, județul Argeș.
Modifică sentința, iar pe fond respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2013, la Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, C. D. | Judecător, G. A. | Judecător, I. M. |
Grefier, P. M. |
Red.I.M./8.04.2013
GM/4 ex.
Jud.fond: N.S.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 887/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Obligaţia de a face. Decizia nr. 181/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
