Anulare act administrativ. Hotărâre din 21-01-2016, Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 13/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
S E N T I NȚ A Nr. 13
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2016
Președinte - I. S.
Grefier - I. M.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamanta P. S. VINERI PLOIEȘTI PRIN REPREZENTANT PREOT M. P.- cu sediul în Ploiești, .. 12, Cod poștal_, Județul Prahova, în contradictoriu cu pârâta C. S. DE RETROCEDARE A UNOR BUNURI IMOBILIARE CARE AU APARȚINUT cultelor RELIGIOASE DIN ROMÂNIA DIN C. AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR cu sediul în București, CALEA FLOREASCA, nr. 202, Cod poștal_.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ultima strigare, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prezenta cauză a fost declinată de la Tribunalul Prahova potrivit sentinței nr. 2144/03.11.2015, instanță unde s-a făcut și regularizarea cererii, după care,
Curtea, verificând din oficiu competența, potrivit art. 131 alin. 1 Cod proc. civilă, coroborat cu art. 10 alin.1 Teza a II-a din Legea 554/2004 este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, raportat la obiectul cauzei ce este reprezentat de solicitarea prin cererea introductivă a anulării unui act administrativ emis de o autoritate publică centrală.
De asemenea, în temeiul disp. art. 238 alin.1 Cod de procedură civilă estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 6 luni.
Curtea constată totodată că reclamanta, prin cererea introductivă, a solicitat proba cu înscrisuri care au fost depuse în fața primei instanțe, respectiv la filele 18-36.
Față de această împrejurare și față de faptul că nu s-a mai solicitat administrarea altor probe, în temeiul dispozițiilor art. 258 Cod proc civ raportat la art. 255 Cod proc civ, apreciind proba cu înscrisuri concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, o încuviințează și constată că înscrisurile au fost depuse la dosarul cauzei.
Curtea, luând act că în cauză nu se mai formulează alte cereri, constată cercetarea judecătorească încheiată, de asemenea deschiderea și închiderea dezbaterilor, nicio parte nefiind prezentă, iar prin cererile formulate acestea au solicitat judecata cauzei în lipsă, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, reclamanta P. S. Vineri Ploiești a solicitat anularea deciziei Comisiei Speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România nr.3332/28.04.2015.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin decizia precizată pârâta a respins cererea de retrocedare, prin care parohia a solicitat restituirea imobilului teren și construcție situat în Ploiești, . .), jud. Prahova.
S-a mai arătat că pârâta a susținut că reclamanta nu a dovedit cu acte dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat, precum și cu acte și declarații de martori care să ateste preluarea abuzivă de către Statul Român și nu a prezentat istoricul de arteră și copia testamentului menționat în cererea de retrocedare, că reprezentantul reclamantei care a formulat cererea a informat-o ca a depus la dosar toate documentele, că parohia nu are acte de proprietate referitoare la imobil și nu a găsit persoane care să cunoască situația imobilului din anii 1937-1938 și care să declare ca martori, precum și că a solicitat Primăriei Ploiești și Arhivelor Statului relații referitoare la imobil, pe care urmează să le depună la dosar.
În susținerea cererii, reclamanta a depus la dosar decizia contestată, cererile nr.10/2015 și 19/2015, precum și adresa nr._/C/2015.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția de necompetență materială, solicitând declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Ploiești, față de locul situării imobilului și de împrejurarea că pârâta este o instituție publică centrală, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, motivat în esență de faptul că, deși i s-a pus în vedere, reclamanta nu a depus în termenul de decădere de 120 de zile, prevăzut de art.32 din Legea nr.165/2013, documente care să ateste dreptul său de proprietate asupra imobilului.
În susținerea întâmpinării, pârâta a anexat înscrisuri, respectiv documentația care a stat la baza deciziei contestate (adresele nr._/2006, nr.20/2005, nr.830/2006, nr._/2006, nr._/2006, nr.415/2006, nr._/2006, nr._/2008, nr._/2006, nr._/2006și nr._/2014, situație juridică și locativă, contract de vânzare cumpărare cu anexe și dovezi de comunicare.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a susținut că tribunalul este competent să soluționeze prezenta cerere, precum și că solicită instanței să se pronunțe pe baza probelor pe care le va depune la dosar până la primul termen de judecată.
Prin sentința nr.2144/3.11.2015, Tribunalul Prahova – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal a admis excepția de necompetență teritorială și și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Ploiești, raportat la calitatea pârâtei și la dispozițiile art.10 al.1 teza a II-a din Legea nr.554/2004.
La Curtea de Apel Ploiești cauza a fost înregistrată sub nr._ .
La termenul de judecată din data de 21.01.2016, față de dispozițiile art.258 și art.255 din Codul de procedură civilă, Curtea a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă prin cererea introductivă și, față de faptul că părțile nu s-au prezentat și au solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas apoi în pronunțare.
Examinând materialul probator administrat în cauză, Curtea constată următoarele :
În baza dispozițiilor OUG 94/2000, reclamanta a depus prin intermediul Arhiepiscopiei Bucureștilor cererea de retrocedare nr._/C/25.01.2006, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului teren și construcție situat în Ploiești, . .), jud. Prahova.
Pârâta a susținut că cererea a fost însoțită de copia xerox a unui testament, care însă nu a fost depusă, precum și de adresa Primăriei Mun. Ploiești nr.830/2006, din care rezultă că pentru imobilul solicitat de către reclamantă nu pot fi furnizate informații privind regimul său juridic, întrucât acesta nu figurează în evidențele Serviciului de Evidență Patrimoniu.
În vederea completării dosarului aferent cererii de retrocedare precizată, pârâta a solicitat Primăriei Ploiești, prin adresa nr._/6.10.2006, informații privind situația juridică a terenului respectiv, iar prin adresa nr._/ 15.04.2008 a solicitat Arhiepiscopiei Bucureștilor istoricul de adresă și de număr poștal, acte care să ateste deținerea proprietății imobilului la momentul preluării abuzive de către stat, în copie legalizată, istoric de rol fiscal, precum și acte care să facă dovada preluării abuzive a acestuia de către stat în perioada 6.03._89.
Primăria Ploiești a comunicat, prin adresa nr._/16.11.2006, că imobilul situat în Ploiești ..12 este proprietatea numiților S. I. și S. E. A., în baza contractului de vânzare cumpărare nr.2944 încheiat de notariatul de Stat Prahova la 12.04.1971.
Din acest contract rezultă că acești cumpărători au cumpărat la rândul lor imobilul de la numiții B. C. și B. P., care la rândul lor îl cumpăraseră în anul 1951 de la numia A. I.- M., aceasta din urmă dobândindu-l prin contractul autentificat sub nr.2943/1935 și transcris la nr.4563/7.05.1935 de Tribunalul Prahova.
Ulterior, prin adresa nr._/30.09.2014, pârâta a reiterat solicitarea adresată reclamantei de a depune acte care să facă dovada deținerii proprietății imobilului, precum și preluarea lui abuzivă de către Statul Român, istoric de arteră și de număr poștal, precum și copia testamentului la care făcuse trimitere în cererea de retrocedare, atrăgându-i totodată atenția asupra prevederilor art.32 din Legea nr.165/2013, prin care s-a instituit un termen de decădere de 120 de zile în care persoanele care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile prevăzute de lege, însă reclamanta nu a comunicat răspuns nici la această solicitare.
În consecință, pârâta a emis decizia nr.3332/28.04.2015, prin care a respins cererea reclamantei de retrocedare, motivat de faptul că nu au fost depuse acte care să facă dovada dreptului de proprietate și a preluării abuzive a imobilului, potrivit dispozițiilor OUG 94/2000.
Curtea reține că situația de fapt expusă a rezultat din susținerile pârâtei și din înscrisurile depuse la dosar de către aceasta, precum și că reclamanta nu a administrat nicio dovadă prin care să o infirme sau să facă dovada unei alte situații de fapt.
De asemenea, așa cum a subliniat și pârâta, Curtea reține că reclamanta a susținut în cadrul cererii introductive că nu are acte care să ateste proprietatea imobilului solicitat a-i fi restituit de către pârâtă și nici nu poate administra proba cu martori, în acest sens.
Curtea mai reține că și în cererea de retrocedare și în prezenta cerere introductivă reclamanta a făcut referire la un testament din anii 1937-1938, pe care și-a fundamentat practic solicitarea de retrocedare a imobilului, despre care pârâta a susținut că reclamanta nu l-a depus la dosar.
Curtea consideră că această situație este reală, în condițiile în care testamentul respectiv nu a fost depus la dosar nici măcar în fața instanței de judecată.
Totodată, în răspunsul la întâmpinare, reclamanta a susținut că va depune înscrisuri până la primul termen de judecată de la Tribunalul Prahova, însă nu a făcut aceasta, nedepunând vreo probă nici măcar la dosarul format la Curtea de Apel Ploiești.
În aceste condiții, este evidentă culpa procesuală în care se află reclamanta, susținerile sale din cererea introductivă – vizând nelegalitatea și netemeinicia deciziei pârâtei și existența dreptului său de proprietate asupra imobilului solicitat a-i fi retrocedat – fiind simple alegații nedovedite, formulate cu nerespectarea dispozițiilor art.10 al.1 și art.249 din Codul de procedură civilă.
Curtea consideră că trebuie evidențiate și dispozițiile art.32 al.1 din Legea nr.165/2015, conform cărora „se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, de 90 de zile, în care persoanele care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile învestite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluționării cererii sale”.
Or, adresa nr._/C/30.09.2014, prin care pârâta i-a cerut reclamantei să depună relații referitoare la dreptul său de proprietate asupra imobilului, anterior precizate, a fost comunicată parohiei și Arhiepiscopiei Bucureștilor la data de 8.10.2014, fiind evident că termenul de decădere de 90 de zile s-a împlinit, reclamanta fiind decăzută practic din dreptul de a mai depune înscrisuri prin care să complinească lipsurile cererii de retrocedare formulată.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază, raportat și la dispozițiile OUG 94/2000, că decizia pârâtei nr. 3332/2015 este legală și temeinică, în condițiile în care reclamanta nu și-a dovedit, în condițiile legale expuse, dreptul său de proprietate asupra imobilului solicitat a-i fi restituit în natură.
În consecință, în temeiul dispozițiilor precizate și celor prevăzute de art.18 din Legea nr.554/2004, Curtea urmează să respingă acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta P. S. VINERI PLOIEȘTI PRIN REPREZENTANT PREOT M. P.- cu sediul în Ploiești, .. 12, Cod poștal_, Județul Prahova, în contradictoriu cu pârâta C. S. DE RETROCEDARE A UNOR BUNURI IMOBILIARE CARE AU APARȚINUT CULTELOR RELIGIOASE DIN ROMÂNIA DIN C. AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR cu sediul în București, CALEA FLOREASCA, nr. 202, Cod poștal_.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, care se depune la prezenta instanță.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 ianuarie 2016.
PREȘEDINTE
I. S. GREFIER
I. M.
Red I.S
Tehnored. SI /4 ex./26.01.2016
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120/2006
| ← Alte cereri. Decizia nr. 107/2016. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Alte cereri. Decizia nr. 64/2016. Curtea de Apel PLOIEŞTI → |
|---|
