Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2618/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2618/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 4675/40/2013
Dosar nr._ - contestație act administrativ -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.2618
Ședința publică din 27 mai 2015
Președinte S. R.
Judecător T. K.
Judecător A. I. I.
Grefier H. V.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., Piața Revoluțieinr.5, județul B., împotriva sentinței nr.1326/03.09.2014, pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatul-reclamant Z. R. D., domiciliat în municipiul B., ., ., ..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat S. A. M. pentru intimat, lipsă fiind reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care avocatul intimatului, întrebat fiind, a precizat că nu are alte cereri de probe și nu înțeleg să invoce alte chestiuni prejudiciale.
Instanța, constatând că probatoriul este epuizat și că recursul este în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat S. A. M., pentru intimat, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea sentinței atacate, care este legală, așa cum a arătat în întâmpinarea, din care, pe scurt, a prezentat următoarele: deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii nu cuprind mențiunile referitoare la data la care au fost emise, data de la care-și produc efectele, obiectul actului administrativ, motivele de fapt și de drept, aspecte care atrag nulitatea actului pentru încălcarea prevederilor art.43 al.2 din Codul de procedură fiscală. Totodată, în deciziile atacate nu este indicată nici perioada pentru care s-au calculat accesoriile, termenul limită de plată și modalitatea de calcul, actul de impunere, debitul principal la care s-au raportat. A apreciat că este concludentă anexa aflată la fila 56 dosar fond în care s-au consemnat accesorii în sumă de_ lei; nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința nr.1326/03.09.2014 a Tribunalului Suceava – Secția de C. Administrativ și Fiscal a fost admisă acțiunea, a fost anulată Decizia nr. 95 din 14.05.2013 emisă în soluționarea contestației administrative și pe cale de consecință a fost anulată Decizia de calcul accesorii în cuantum de 1.364 lei fără dată și număr, ambele acte administrative fiind emise de pârâta Administrația Finanțelor Publice B.; a fost anulată Decizia nr. 119 din 24.05.2013 emisă în soluționarea contestației administrative și pe cale de consecință a fost anulată Decizia de calcul accesorii în cuantum de 19.566 lei fără dată și număr, ambele acte administrative fiind emise de pârâta Administrația Finanțelor Publice B.; a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 1100 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a promovat recurs, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Lipsa elementelor deciziei invocate de petent și prevăzute de art. 43 alin (2) din Codul de procedură fiscală nu constituie unul din elementele obligatorii enumerate la art. 46 din respectivul cod pentru constatarea nulității actului administrativ fiscal. Deciziile referitoare la obligațiile de plata accesorii sunt asimilate deciziilor de impunere, însă forma si conținutul acestora diferă, fiind aprobate prin ordin al Ministrului Finanțelor Publice - Agenția Naționala de Administrare Fiscala, tipizate si având un cod al formularului. Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._ din 01.07.2012 emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B., contestată în speță, corespunde acestor cerințe.
Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. a emis Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii nr._/0107.2012 care a fost generată în sistem informatic pe baza creanțelor preluate de la Casa de Asigurări de Sănătate B., potrivit cărora petentul figura la data de 30.06.2012 cu debite de natura contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate neachitate la termenele de scadență. Accesoriile în sumă de 19.566 lei au fost calculate pentru plata cu întârziere a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente și persoanele care nu realizează venituri, debitele principale fiind administrate de Casa de asigurări de sănătate B. pana la data de 30.06.2012. Urmare modificărilor si completărilor prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal prin OUG nr.125/2011 au fost predate spre urmărire si încasare obligațiile cu care contribuabilii figurau in evidenta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu obligații restante către bugetul de stat cu titlu de contribuție aferenta fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, iar Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. a primit spre executare obligații cu acest titlu aferent contribuabilului Z. - R. D. .
Întrucât obligațiile stabilite de către Casa de Asigurări de Sănătate B. nu au fost achitate in termenele prevăzute de lege, în conformitate cu prevederile codului de procedură fiscală s-a procedat la stabilirea obligațiilor fiscale de plată cu titlu de accesorii ( dobânzi și penalități aferente) obligații stabilite prin Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/01.07.2012. În conformitate cu legislația privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări de sănătate respectiv art. 211 din Legea nr.95/2006, sunt asigurați toți cetățenii români cu domiciliul în țara, precum și cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul în România și fac dovada plății contribuției la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), în condițiile prezentei legi. Calitatea de asigurat șl drepturile de asigurare încetează odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de ședere în România.
Articolele 212 și 213 reglementează categoriile de persoane care beneficiază de asigurare cu plata contribuției din alte surse sau fără plata contribuției. Categoriile de persoane care nu sunt prevăzute la art. 212 și art. 213 din Legea nr. 95/2006 au obligația să se asigure și să achite contribuția la asigurările sociale de sănătate în condițiile Legii nr. 95/2006
Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. are doar calitatea de organ de executare în ceea ce priveste debitele transmise de CAS B., neavând posibilitatea de a anula sau modifica obligațiile stabilite cu titlu de debit reținute în sarcina contribuabilului de către această instituție.
Prin întâmpinare (filele 10-14), intimatul-reclamant Z.-R. D. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că hotărârea recurată este dată cu aplicarea corectă a legii și că motivele invocate de recurentă sunt vădit nefondate, învederând următoarele:
Deciziile atacate de reclamant în speță sunt nelegale și netemeinice pentru că nu cuprind elemente obligatorii, prevăzute de art.43 al.2 din Codul de procedură fiscală, a căror lipsă conduce la nulitatea actelor. In lipsa oricărei comunicări privind pretinsa obligație de plată și în lipsa vreunei comunicări privind vreun mod de calcul nu se pot datora penalități, neexistând vreo culpă a reclamantului în întârzierea efectuării unei eventuale plăți a unei pretinse obligații bugetare. Prima instanță în mod legal a constatat că atât Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/31.12.2012 cât și Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/01.07.2012 sunt nelegale, justificat de faptul că nu prevăd în cuprinsul lor care este debitul principal și actul de impunere la care s-au raportat accesoriile, modalitatea de calcul și perioada pentru care au fost calculate, ceea ce constituie un motiv de anulare al acestora - efect care nu poate fi înlăturat prin depunerea în instanță a anexelor privind calcularea lor. Sancțiunea anulării deciziilor de calcul a accesoriilor operează chiar și în situația în care organul fiscal nu a preluat un dosar complet de la emitentul debitului principal, pârâta având obligația rezultată din prevederile Codului de procedură fiscală de a motiva actul administrativ emis, respectiv de a indica debitul principal la care s-au calculat aceste accesorii, titlul în baza căruia a fost stabilit, precum și perioada pentru care s-au calculat aceste penalități și de a verifica dacă debitul principal nu a fost anulat. Ca atare, sistemul informatic folosit la preluarea unor date incomplete de la Casa de Asigurări de Sănătate B. către ANAF, nu scutește emitentul deciziilor de calcul al accesoriilor de a respecta prevederile Codului de procedură fiscală privind conținutul și forma acestora. Efectul opozabilității titlului de creanță prin care s-a stabilit obligația principală constă în aceea că autoritatea fiscală nu este în drept să calculeze și să pretindă plata acestora câta vreme contribuabilul nu este obligat la plata debitului principal care a generat accesoriile pretinse. Din analiza documentelor existente la dosarul cauzei, rezultă că debitul asupra căruia organul fiscal a calculat majorările de întârziere nu a fost stabilit prin decizie de impunere, la dosarul cauzei neexistând dovada existenței sau a comunicării unei atare decizii către reclamant.
Analizând recursul, ale cărui motive se subsumează celor prevăzute la art.488 pct.8 din Codul de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor atacate și a criticilor formulate, Curtea rețineurmătoarele:
Cu privire la primul motiv de recurs, Curtea reține că dispozițiile art.46 din O.G. nr.92/2003 se referă la nulitatea actului administrativ fiscal ca urmare a unor lipsuri cu caracter formal, cum ar fi numele și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului etc. Acest lucru nu exclude însă alte cauze de nulitate ale actului administrativ fiscal, ce țin de fondul relațiilor cu caracter fiscal, cum este cazul în speță. Cele arătate sunt aplicabile și în ceea ce privește susținerile recurentei în sensul că deciziile în cauză au forma și conținutul reglementate în anexa 1 la ordinul Ministrului Economiei și Finanțelor nr.1364/2007, cu codul M.F.P. – A.N.A.F.: 14.13.45.99.
Generarea deciziilor atacate în sistem informatic, în baza creanțelor preluate de la Casa de Asigurări de Sănătate B., nu conferă acestora caracter de legalitate, în condițiile în care nu s-a făcut dovada existenței unor titluri de creanță prin care să se fi stabilit în sarcina reclamantului-intimat obligații principale, la care să se calculeze prezentele accesorii.
Pentru aceste motive, constatând că sentința recurată este legală și temeinică, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., Piața Revoluțieinr.5, județul B., împotriva sentinței nr.1326/03.09.2014, pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatul-reclamant Z. R. D., domiciliat în municipiul B., ., ., ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27 mai 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. A.A.I.
Tehnored. V.H.
4 ex./10.06.2015
Jud. fond U. M.
| ← Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Decizia nr.... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 1881/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
