Obligaţia de a face. Decizia nr. 359/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 359/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 490/40/2013**
Dosar nr._ - obligația de a face -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 359
Ședința publică din 27 ianuarie 2015
PreședinteVințilă N.
Judecător G. C.
Judecător M. L.
Grefier H. L.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții R. C. A. și R. M. G., ambii cu domiciliul în București, .. 3, sector 1, prin mandatar P. M. cu domiciliul în Rădăuți, . A, Județul Suceava împotriva sentinței nr. 1209 din 18 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a Civilă, de C. administrativ și Fiscal în dosar nr. _ , intimați fiind C. L. de Fond Funciar a Comunei Mihăileni cu sediul în ., C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor B. cu sediul în B., Piața Revoluției nr. 1-3, Județul B. și C. L. al Comunei Mihăileni cu sediul în ..
La apelul nominal se prezintă secretar al unității administrativ teritoriale A. C. pentru C. L. al comunei Mihăileni, lipsă fiind reclamanții-recurenți și reprezentanții celorlalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei după care instanța, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și recursul se află în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul Consiliului L. al comunei Mihăileni cere respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. la data de 18.01.2013 ( pe calea declinării de competență de la Judecătoria D. dispusă prin sentința 2762/17.12.2012 în dosarul_ ), reclamanții R. C. A. și R. G. în contradictoriu cu pârâții C. locală de fond funciar a comunei Mihăileni, C. județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor B. și C. L. Mihăileni au solicitat ca, prin hotărâre judecătorească, instanța să oblige C. L. Mihăileni la emiterea unei hotărâri de punere la dispoziția Comisiei Locale de fond funciar Mihăileni a unei suprafețe de 15,72 ha teren din domeniul privat al Primăriei comunei Mihăileni, din care 11,72 ha teren din pc nr. 581 extravilan și suprafața de 4 ha teren din pc nr. 579, motivând că acest teren a aparținut autorului lor comun, fiind trecut în mod ilegal în proprietatea Comunei Mihăileni printr-o hotărâre a Consiliului L..
Prin sentința nr. 1209 din 18 iunie 2014 Tribunalul B. – Secția a II-a civilă de C. Administrativ – a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. L. de Fond Funciar Mihăileni, jud. B. și a pârâtei C. județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor B. și a respins, în consecință, cererea formulată în contradictoriu cu aceste pârâte, ca inadmisibilă; a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamanții R. C. A. și R. M. G., în contradictoriu cu pârâtul C. L. al comunei Mihăileni, jud. B..
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții R. C. A. și R. M. G., prin mandatar P. M., prin care solicită admiterea recursului și, în consecință, obligarea Consiliului L. Mihăileni să emită o hotărâre de consiliu local având ca obiect punerea la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Mihăileni a suprafeței de 15,72 ha din domeniul privat al Comunei Mihăileni, din care 11,72 în p.c. 581 extravilan și suprafața de 4 ha teren din p.c. 579, teren ce a aparținut autorului lor și care a trecut ilegal în proprietatea privată a Comunei Mihăileni, lucru pe care însuși reprezentantul Consiliului L. în ședința din 18 iunie 2014 îl recunoaște în fața instanței de judecată, menționând faptul că nu ar exista o Hotărâre de Consiliu L. de trecere în domeniul privat al comunei Mihăileni, deși era necesar să existe pentru că acesta să fie inclus în domeniul privat al comunei și ulterior, să fie înscris în inventarul acesteia. Secretarul comunei în calitate de jurist fiind cel obligat să verifice dacă a fost îndeplinită această procedură.
Pe cale de consecință, neexistând o hotărâre a consiliului local de trecere în domeniul privat a respectivelor parcele ce au fost amplasamentele originale ale autorului lor, consideră că aceste parcele sunt la dispoziția Comisiei locale de fond funciar Mihăileni și pot fi retrocedate, aceste terenuri neputând trece în domeniul privat decât după finalizarea tuturor cererilor de restituire depuse în baza legilor fondului funciar.
În conformitate cu legile fondului funciar, chiar dacă acest teren ar fi inclus în proprietatea privată a comunei Mihăileni, acesta poate fi restituit în baza art. 41 din Legea nr. 18/1991 coroborat cu art. 31 din H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.
Precizează că acest teren este situat în extravilanul satului Rogojești, . aparținut autorului lor, fiind trecut la stat în baza Decretului nr. 83/1949 și administrat de stat până la apariția legilor fondului funciar, iar pe acest tren nu există construcții, instalații, amenajări de interes public intrate în proprietatea statului și aflate în administrarea primăriilor.
Examinând legalitatea sentinței atacate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a fost învestită cu soluționarea acțiunii având ca obiect obligarea Consiliului L. Mihăileni la adoptarea unei hotărâri prin care să pună la dispoziția Comisiei de fond funciar suprafața de teren necesară punerii în posesie a reclamanților.
Reclamanții recurenți critică soluția instanței de fond atât cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale active a pârâtei C. L. de Fond Funciar Mihăileni, jud. B. și a pârâtei C. județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor B. cât și cu privire la respingerea ca inadmisibilă a acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâtul C. L. al comunei Mihăileni, jud. B..
1) Pentru a verifica legalitatea admiterii excepției lipsei calității procesuale active a pârâtei C. L. de Fond Funciar Mihăileni, jud. B. și a pârâtei C. județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor B. Curtea, reține că în proces, calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre cel chemat în judecată în calitate de pârât și cel obligat în raportul juridic de drept material dedus judecății.
Pentru a stabili calitatea procesuală pasivă în materia contenciosului administrativ, Curtea are în vedere dispozițiile art. 52 alin.1 din Constituția României și dispozițiile art.1 alin. 1 din Legea nr.554/2004
Conform dispozițiilor art. 52 alin.1 din Constituția României „persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei”, iar conform alin. 2 al aceluiași articol „condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică”.
La rândul lor, dispozițiile art.1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prevăd că „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.”
Pe baza acestor dispoziții legale, Curtea concluzionează că, în materia contenciosului administrativ, calitatea procesuală pasivă revine autorității administrative care a emis sau adoptat actul administrativ vătămător, care nu a emis sau refuză să emită actul solicitat, deoarece competența de a emite un act administrativ îi conferă capacitate de drept administrativ.
În acest sens sunt și prevederile art. 2 alin. 1 lit. f din Legea nr. 554/2004, care definesc contenciosul administrativ ca fiind activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim a unui act administrativ.
În speță, actul administrativ, respectiv hotărârea de consiliu local nu poate fi adoptată decât de pârâtul C. L. al comunei Mihăileni, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 36 din Legea nr. 215/2001.
Cum atribuția emiterii hotărârii revine expres Consiliului L. al comunei Mihăileni, Curtea constată că soluția dată de instanța de fond excepției lipsei calității procesuale pasive rezultă dintr-o aplicare și interpretare corectă a legii.
2. Pentru a verifica legalitatea admiterii excepției inadmisibilității, Curtea are în vedere că reclamanții nu au solicitat niciodată Consiliului L. al comunei Mihăileni adoptarea unei hotărâri prin care să pună la dispoziția Comisiei de fond funciar suprafața de teren necesară punerii în posesie, aspect ce rezultă și din dezvoltarea motivelor de recurs în cadrul cărora se afirmă că au solicitat „în nenumărate rânduri punerea în aplicare a sentinței judecătorești nr._ a Judecătoriei D.”. Este evident că reclamanții nu s-au adresat autorității publice locale cu o cerere prin care să solicite adoptarea unei hotărâri prin care să pună la dispoziția Comisiei de fond funciar suprafața de teren necesară punerii în posesie.
În acest context, se reține că potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 se poate adresa instanței de contencios administrativ cel care se consideră vătămat prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, prin refuz nejustificat înțelegându-se, așa cum stabilește art. 2 lit. i din Legea nr._ „exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane” excesul de putere fiind definit de art. 2 lit. n din Legea nr. 554/2004 ca fiind „exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor”.
În considerarea dispozițiilor legale amintite, instanța apreciază că o acțiune în contencios administrativ având ca obiect obligarea unei autorități publice de a soluționa o cerere adresată acesteia, indiferent de natura acelei cereri să fie admisibilă, este necesar să existe un refuz nejustificat de soluționare a cererii sau o tăcere a autorității rezultată din lipsa oricărui răspuns.
În speță, instanța constată că în condițiile în care reclamanții nu au formulat cerere de adoptare a hotărârii de consiliu local cu conținutul pretins, nu există un refuz nejustificat, așa cum este definit prin dispozițiile legii contenciosului administrativ sus citate. Deci, și în privința acțiunii cu care a fost învestită, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale.
În baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții R. C. A. și R. M. G., ambii cu domiciliul în București, .. 3, sector 1, prin mandatar P. M. cu domiciliul în Rădăuți, . A, Județul Suceava împotriva sentinței nr. 1209 din 18 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a Civilă, de C. administrativ și Fiscal în dosar nr. _ , intimați fiind C. L. de Fond Funciar a Comunei Mihăileni cu sediul în ., C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor B. cu sediul în B., Piața Revoluției nr. 1-3, Județul B. și C. L. al Comunei Mihăileni cu sediul în ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 ianuarie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. M.L.
Jud. fond: H. G.
Tehnored. H.L.
Ex. 2/16.02.2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 624/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Pretentii. Decizia nr. 748/2015. Curtea de Apel SUCEAVA → |
|---|
