Pretentii. Decizia nr. 269/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 269/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 12171/86/2013
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV ȘI F.
DECIZIA nr. 269
Ședința publică din 21 ianuarie 2015
Președinte V. L.
Judecător D. D.
Judecător P. D.
Grefier D. E.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta S.C. SONSUTIL Ș. S.R.L., cu sediul în .. 42 A, . Suceava, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură „Ionas S.” din municipiul Fălticeni, .. 20, județul Suceava, împotriva sentinței nr. 5640 din 02 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal - în dosarul nr._, pârâtă intimată fiind Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – S. fiscal municipal Fălticeni.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 96 pct. 3 și art. 483 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă raportat la dispozițiile art. 8 și art. 10 alin. 1 teza I din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, se declară competentă material, general și teritorial în soluționarea cauzei.
Totodată, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal - la data de 20.12.2013 și înregistrată sub nr._ reclamanta S.C. C. Ș. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași și S. F. Municipal Fălticeni, a solicitat obligarea acestora la plata sumei 4.142 lei, reprezentând contravaloare taxă timbru de mediu, cu dobânda aferentă și cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a achitat pentru înmatricularea unui autovehicul achiziționat din spațiul comunitar o taxă timbru de mediu în cuantum de 4142 lei, conform chitanței . nr._ din 10.12.2013.
Prin sentința civilă nr. 5640 din 02 octombrie 2014, Tribunalul Suceava a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamanta S.C. C. Ș. S.R.L, invocând dispozițiile art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă.
În motivare a arătat că este greșit raționamentul instanței de fond, în sensul că nu mai există tratament discriminatoriu raportat la art. 110 TFUE, de vreme ce și pentru autoturismele second-hand înmatriculate deja în țară, pentru care nu s-a plătit nicio taxă (taxă de primă înmatriculare, taxă de poluare) legea prevede, în caz de înstrăinare, obligația achitării unei astfel de taxe.
Apreciază că, după suspendarea aplicării dispozițiilor art. 2 lit. j, ale art. 4 alin. 2 și ale art. 5 alin. 1 din Legea nr. 9/2012, noua taxă prelevată de Statul Român încalcă, în continuare, prevederile art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având același caracter ca și taxa de poluare instituită prin prevederile O.U.G. nr. 50/2008.
Normele legale aplicabile încasării taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule mențin același regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre ale Uniunii Europene.
Astfel, se încalcă prevederile cuprinse în tratatele la care România este parte, acestea având prioritate față de dreptul intern după data aderării la Uniunii Europene, respectiv 01 ianuarie 2007.
Recurenta a făcut referire la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a arătat că O.U.G. nr. 9/2003 nu se află în consonanță cu art. 110 TFUE în ceea ce privește autovehiculele second-hand importate din statele membre ale Uniunii Europene în vederea punerii lor în circulație în România.
Cum România este stat membru al Uniunii Europene începând cu data de 01 ianuarie 2007, sunt aplicabile dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României, conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne, iar conform alin. 4 din același articol, jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.
În drept, a invocat dispozițiile art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, art. 148 din Constituția României, art. 110 TFUE, art. 117 alin. 1 lit. d Cod procedură fiscală și art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă.
Deși legal citată, pârâta intimată nu a formulat întâmpinare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 9/2013, timbrul de mediu se aplică pentru categoriile M1, M2, M3 și N1, N2, N3, astfel cum sunt acestea definite în RNTR2.
Conform art. 4 din același act normativ, obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Rezultă din cuprinsul textelor de lege citate că timbrul de mediu este impus fără discriminare tuturor autovehiculelor, atât celor de producție internă cât și a celor de producție comunitară, la prima înmatriculare pe teritoriul țării cât și celor rulate cu privire la care se transcrie dreptul de proprietate și pentru care, fie nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării, fie s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
O.U.G. nr. 9/2013, respectiv art. 4, prin reglementările sale, nu aduce atingere în mod direct sau indirect egalității de tratament între produsele naționale și cele importate, iar interdicția pe care o stabilește art. 110 ( fost 90) par. 1 prin Tratatul de Instituire a Comunității Europene, potrivit căruia „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne sau de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”, trebuie aplicată de fiecare dată când o prevedere fiscală este de natură să descurajeze importul de bunuri din alte state membre, favorizând producția internă sau bunurile disponibile pe piața națională.
Nu este dat caracterul discriminatoriu al O.U.G. nr. 9/2013 în ceea ce privește achiziționarea efectivă a unui autoturism fie de pe teritoriul României, fie dintr-un stat membru U.E. Câtă vreme se invocă încălcarea liberei circulații a bunurilor, ceea ce prezintă relevanță este achiziționarea efectivă a unui asemenea bun și condițiile în care ea poate fi realizată, nu împrejurarea că este posibil să se afle în circulație autoturisme pentru care nu s-a achitat taxa de poluare sau taxa specială pentru autoturisme ori acestea au fost restituite.
Susținerile recurentei privind efectul descurajant al timbrului în ceea ce privește achiziționarea autoturismelor din spațiul comunitar au un caracter general, nefiind suficient de precise și concordante. Câtă vreme nu s-a descris și dovedit printr-un calcul concret faptul că regimul timbrului de mediu este astfel stabilit încât descurajează, la modul real și obiectiv, punerea în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate din statele membre U.E., fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională, motivele recurentei rămân simple alegații.
Hotărârile pronunțate de CJUE în legătură cu taxa de poluare nu sunt incidente în cauză, întrucât nu există o discriminare rezultată din faptul că reclamanta, care a achiziționat vehicul rulat înmatriculat anterior într-un alt stat membru, este obligată a plăti taxa de timbru de mediu, în condițiile în care aceasta este datorată atât de cei care achiziționează un vehicul produs/rulat în România, cât și de cei cărora li s-a restituit taxa pe poluare sau taxa pentru emisii poluante printr-o hotărâre judecătorească.
Este de reținut și faptul că nu există nici o dispoziție comunitară care să interzică statelor membre a institui un sistem general de impozite interne aplicabile potrivit unor criterii obiective unei categorii determinate de bunuri, precum autovehiculele.
Constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, nefiind date motivele de recurs invocate, în temeiul art. 488, art. 496 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.C. SONSUTIL Ș. S.R.L., cu sediul în .. 42 A, . Suceava, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură „Ionas S.” din municipiul Fălticeni, .. 20, județul Suceava, împotriva sentinței nr. 5640 din 02 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal - în dosarul nr._, pârâtă intimată fiind Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – S. fiscal municipal Fălticeni.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 ianuarie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Redactat P.D.
Judecător fond Bundu I.D.
Tehnoredactat Dir.E.
5 ex. / 30 ianuarie 2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 523/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Pretentii. Decizia nr. 566/2015. Curtea de Apel SUCEAVA → |
|---|
