TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ. COTA 0. MĂRFURI EXPORTATE
| Comentarii |
|
La aplicarea cotei zero de T.V.A., se are în vedere faptul că beneficiarii externi nu se bucură de regimul deducerilor aferente, prevăzute de acte normative referitoare la persoanele juridice române.
(Secţia de contencios administrativ, decizia nr. 2700 din 5 octombrie 2000)
- Extras -
Curtea de Apel Bacău - Secţia de contencios administrativ a admis acţiunea reclamantei, exonerând pe aceasta de plata sumei de 209.720.158 lei reprezentând taxă pe valoarea adăugată.
Pârâtele au fost obligate să restituie reclamantei suma de 274.088.158 lei cu titlu de T.V.A. reactualizat şi suma de 36.291.605 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanţa a reţinut că reclamanta a îndeplinit condiţiile legale pentru a beneficia de facilitatea denumită „cota zero T.V.A.” instituită prin Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 capitolul V lit. c, întrucât a livrat, potrivit facturilor externe, unor beneficiari externi de produse în valoare de peste 1 miliard lei şi că în baza dispoziţiilor scrise date de aceşti beneficiari externi a expediat produse finite către agenţi economici din ţară în scopul prelucrării lor pentru export, destinatarii fiind aceiaşi beneficiari externi, condiţii menţionate prin H.G. nr. 336/1993.
Recursul introdus de pârâtă este nefondat.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că, în luna noiembrie 1998, reclamanta a livrat (conform facturilor externe) unor beneficiari externi produse în valoare de 953.273.445 lei iar contravaloarea acestora a fost achitată în valută.
Aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, pentru exporturile menţionate reclamanta a îndeplinit condiţiile legale penru a beneficia de facilitatea denumită „cota zero T.V.A.”.
Faţă de această situaţie se constată că, într-adevăr, Hotărârea Guvernului nr. 512/1998 (care era în vigoare la data efectuării controlului)
nu a modificat şi nici nu a restrâns sfera de aplicare a facilităţii „cota zero T.V.A.” conţinută în Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 capitolul V lit. c, ci a menţinut-o prin capitolul IX art. 17 lit. a, în sensul că „exporturi de bunuri efectuate de agenţi economici cu sediul în România” beneficiază de cota zero de T.V.A.*'
în consecinţă, în mod corect instanţa de fond şi-a fundamentat soluţia pe un act normativ care era în vigoare la data efectuării controlului.
Referitor la Hotărârea Guvernului nr. 336/1999 este de observat că prin aceasta s-a dat o soluţie clară operaţiunii în cauză, completându-se în mod corespunzător Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 512/1998, care nu au făcut nici o referire în mod expres, asupra acestui tip de operaţiuni (lohn) astfel că referirea făcută de prima instanţă la această hotărâre nu constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 15 din Constituţie.
Faţă de cele de mai sus, în mod corect a apreciat instanţa de fond că reclamanta a îndeplinit condiţiile legii pentru a beneficia de cota zero de T.V.A., această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât prin aplicarea cotei zero de T.V.A. s-a avut în vedere faptul că beneficiarii externi nu se bucură de regimul deducerilor aferente, prevăzute de acte normative referitoare la persoanele juridice române.
De asemenea, având în vedere rata inflaţiei, publicată în Buletinul Statistic al Comisiei Naţionale de Statistică din România, în mod corect a fost reactualizată suma de 209.720.158 lei, în raport de rata lunară a inflaţiei la zi, respectiv suma de 274.088.626 lei.
| ← TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ. LEASING | TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ. DEDUCERE. CONTRACT ASOCIERE ÎN... → |
|---|
