CSJ. Decizia nr. 1189/2002. Contencios. Recurs împotriva deciziei Curtii de Conturi-Sectia Jurisdictionala. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1189
Dosar nr.704/2002
Şedinţa publică din 25 martie 200.
S-a luat în examinare recursul declarat de B.A. şi G.F. împotriva deciziei nr.679 din 6 decembrie 2001 a Curţii de Conturi – Secţia Jurisdicţională.
La apelul nominal s-a prezentat recurentul B.A. reprezentat de avocatul D.F. lipsind recurentul G.F. şi intimaţii SC "A" SA, şi Curtea de Conturi a României.
Procedura completă.
După prezentarea referatului cauzei Curtea a constatat pricina în stare de judecată şi a acordat cuvântul în fond părţii prezente.
Avocatul D.F. a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat detaliind motivele de casare expuseîn scris şi a depus la dosar, în acest sens, concluzii scrise, conform art.146 din Codul de procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr.6 din 19 iunie 2001 Colegiul Jurisdicţional Harghita din cadrul Camerei de Conturi Harghita a admis în parte actul de sesizare al procurorului financiar de pe lângă Camera de Conturi Hraghita cu nr.9045/23.02.2001 şi în ceea ce priveşte pe B.A., director şi G.F. contabil şef au fost obligaţi în solidar la plata sumelor de 86.730.661 lei majorări de întârziere la plata fondului de şomaj şi fond de sănătate şi la 11.794.865,4 lei penalizări de 10% pentru suemele reţinute la sursă şi nevărsate, mai mult de 30 zile (impozit pe salarii, fond şomaj, fond sănătate către SC "A" SA, iar societatea la rândul ei a fost obligată către bugetul de stat, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea şi Formarea Profesională Harghita, Casa de Asigurări de Sănătate Harghita, la plata unor sume reprezentând impozit pe salarii, fond şomaj, cote de asigurări sociale, penalităţi pentru diverse sume reţinute la sursă şi nevărsate.
Impotriva acestei sentinţe s-a declarat recurs jurisdicţional de către B.A. şi G.F., criticând soluţia Colegiului Jurisdicţional Harghita că a aplicat greşit legea, ei nefăcându-se vinovaţi de neplata obligaţiilor la termen. In acest sens au motivat că nu aveau disponibil bani, societatea nu a apelat la credite bancare şi nici nu a beneficiat de subvenţii, că s-a aflat în caz de forţă majoră în perioada 1997 – 2000 ce a generat această situaţie economică negativă.
Prin Decizia nr.679 din 6 decembrie 2001, Secţia Jurisdicţională a Curţii de Conturi a respins recursul jurisdicţional şi a menţinut sentinţa nr.6/2001 ca fiind legală şi temeinică.
Pentru a pronunţa această decizie, Secţia jurisdicţională a constatat că motivele invocate de cei doi recurenţi pârâţi nu îi pot exonera de plata sumelor la care au fost obligaţi, ei răspunzând pentru prejudiciul cauzat din culpa SC "A" SA, în calitate de director şi respectiv contabil şef.
S-a constatat că sentinţa a fost dată cu analiza temeinică şi legală a probelor dosarului, răspunderea civilă delictuală a recurenţilor fiind corect reţinută şi motivată.
Pârâţii au declarat recurs împotriva Deciziei nr.679 din 6 decembrie 2001, pronunţată de Secţia Jurisdicţională a Curţii de Conturi, susţinând şi neluând motivele de recursul jurisdicţional şi anume nu au vinovăţie în neplata la termen a celor două contribuţii, că diponibilul în conturi era foarte mic şi ţinut ca să nu se închidă contul, nu au recurs la credite bancare şi nici nu au beneficiat de subvenţii, a fost o perioadă grea pentru agricultură, că nu a fost aprobată efectuarea unei expertize contabile care demonstra şi unele erori în stabilirea sumelor la care au fost obligaţi dar şi situaţia fiscală.
Analizând recursul sub aspectul motivelor invocate şi raportat la prevederile art.304 Cod procedură civilă, se constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce se expun.
In cauză recurenţii pârâţi îndeplinesc funcţia de director şi respectiv contabil şef la SC "A" SA, şi în sarcina lor s-a reţinut că se află culpa pentruproducerea prejudiciului de 98.525.526,4 lei reprezentând 86.730.661 lei majorări de întârziere la plata fondului de şomaj şi fond de sănătate, respectiv 11.794.865 lei penalităţi de 10% pentru sumele reţinute la sursă şi nevărsate, mai mult de 30 zile.
Cu actele aflate la filele 27-50 din dosarul Colegiului Jurisdicţional Harghita, care sunt extrase de cont, se face dovada că în perioada 30.04.1997 – 30.06.2000, perioada în care s-au înregistrat obligaţiile financiare datorate societatea comercială condusă de cei doi recurenţi a avut disponibilul necesar pentru a se achita la termen obligaţiile respective, dar au fost făcute alte plăţi, adică nu au plătit la termen impozitul pe salarii, fondul de şomaj şi fondul de sănătate.
Pentru aceste întârzieri SC "A" SA, a fost obligată la penalizări de 98.525.526,4 lei, din vina celor doi recurenţi care şi-au asumat prin efectuarea necorespunzătoare a activităţii – au refuzat să plătească la termen – răspunderea civilă delictuală în conformitate cu prevederile art.998 şi următoarele Cod civil, fiind întrunite cumulativ elementele răspunderi civile delictuale. Atât timp cât fondurile de slarii au existat evident că reţinerile pentru fondul de şomaj şi sănătate trebuiau reţinute şi virate la instituţiile de specialitate, şi nu se mai impunea, faţă de documentele contabile de la dosar o constatare făcută de un expert. Restul motivelor invocate constituie apărări rezolvate în mod legal în situaţiile date de către Camera de Conturi.
Faţă de aceste considerente, Curtea constată că Decizia 679/6.12.2001 a SecţieiJurisdicţionale a Curţii de Conturi a României este legală şi judicios motivată, iar pe cale de consecinţă recursul este nefondat şi urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de B.A. şi G.F. împotriva deciziei nr.679 din 6 decembrie 2001 a Curţii de Conturi – Secţia Jurisdicţională, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1188/2002. Contencios.. Revizuire | CSJ. Decizia nr. 1190/2002. Contencios. Recurs împotriva... → |
|---|
