CSJ. Decizia nr. 666/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.666
Dosar nr.2271/2002
Şedinţa publică din 18 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Casa judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei nr.336/CA/2002 – P din 10 iunie 2002 a Curţii de Apel Oradea.
La apelul nominal au lipsit recurenta-pârâtă Casa judeţeană de Pensii Bihor, precum şi intimata-reclamantă J.C.
Procedura completă.
Magistratul asistent a făcut referatul cauzei arătând că, recurenta-pârâtă Casa judeţeană de Pensii Bihor, în temeiul dispoziţiilor art.242 Cod procedură civilă, a solicitat judecarea în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr.2163/CA/2002 la Curtea de Apel Oradea, reclamanta J.E. a chemat în judecată Casa judeţeană de Pensii Bihor, solicitând anularea hotărârii nr.250 din 2 aprilie 2002 şi obligarea acestei pârâte să îi recunoască calitatea de beneficiară a drepturilor acordate de Ordonanţa Guvernului nr.105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000.
A susţinut reclamanta că în mod nelegal pârâta refuză să-i recunoască calitatea de refugiat, pe motivul că s-a născut în anul 1941, deci după ce părinţii săi fuseseră izgoniţi din localitatea Mihai Bravu – Bihor în octombrie 1940.
Curtea de Apel Oradea prin sentinţa nr.336/CA din 10 iunie 2002 a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr.250/2002 emisă de pârâtă şi a obligat pârâta să îi recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a constatat că şi copiii născuţi în localitatea unde au fost strămutaţi au acelaşi statut cu părinţii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Casa judeţeană de Pensii Bihor, susţinând casarea sentinţei care a fost dată cu încălcarea Legii nr.189/2000, copiii născuţi în perioada refugiului părinţilor, nefiind enumeraţi ca beneficiari ai acestor drepturi.
Examinând sentinţa şi recursul prin prisma motivelor invocate cât şi în raport cu prevederile art.304 Cod procedură civilă, Curtea urmează să îl respingă ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin dispoziţiile art.1 din OG nr.105/1999 sunt enumerate persoanele care beneficiază de prevederile actului normativ şi anume cele care în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 au avut de suferit persecuţii pe motive etnice.
Nu se poate accepta ideea că părinţii au avut de suferit asemenea persecuţii, iar copiii născuţi în perioada strămutării, nu au avut de suferit, ei fiind supuşi aceloraşi greutăţi determinate tocmai de obligarea de a locui în altă localitate decât aceea unde aveau domiciliul; legea făcând o delimitare teritorială, nu şi a membrilor de familie.
Curtea constată că instanţa de fond, în mod temeinic şi judicios a analizat cauza, pronunţând o soluţie temeinică şi legală, pe cale de consecinţă, urmând a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa judeţeană de Pensii Bihor împotriva Sentinţei nr.336/CA/2002 – P din 10 iunie 2002 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 686/2002. Contencios. împotriva deciziei... | CSJ. Decizia nr. 665/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|